Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
1-7 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JUAN 9, 10
«Rapa Jesús ca dendxuhuiiniʼ stiʼ»
nwtsty multimedia
Currá
Ti currá riquiiñeʼ ni para gapa ca pastor ca dendxuʼ sticaʼ de ca gubaanaʼ ne maniʼ duxhuʼ huaxhinni. Tiempu gucuá Biblia, ca currá que guca cani de gadxé gadxé forma ne medida. Stale de laacani guca cani de guié ne ti entrada si gupa cani (Nú 32:16; 1Sa 24:3; Sof 2:6). Juan ruzeeteʼ para chúʼcabe ndaaniʼ currá que naquiiñeʼ tiidicabe ra puertaʼ ni cayapa ti hombre (Jn 10:1, 3). Pa ndaaniʼ ti currá si riuu dendxuʼ stiʼ stale binni la?, hombre ni rapa currá que rapa dendxuʼ stiʼ guirácabe guidubi gueelaʼ. Guirá si gueelaʼ, ruxhélebe puertaʼ stiʼ currá que. Ne ca pastor que rucaarídxicaʼ ca dendxuʼ sticaʼ, ne cumu ca dendxuhuiiniʼ que runibiaʼcaʼ stidxi pastor sticaʼ la?, rinándacame laabe (Jn 10:3-5). Biquiiñeʼ Jesús costumbre riʼ, para gusiene ximodo rápabe ca discípulo stibe (Jn 10:7-14).
nwtsty nota de estudiu para Jn 10:16
chi caa: O guni «guiar». Raríʼ riquiiñeʼ verbu griegu ágo, ni zándaca raca significar «chicaa», «cuʼ» o «guni guiar», depende de contextu stini. Lu ti manuscritu griegu ni gucuá biaʼ lu iza 200, riquiiñeʼ ti diidxaʼ (synágo) ni huayaca traducir stale biaje casi «reunir». Jesús, ni naca Pastor Chaʼhuiʼ, runi reunir, runi guiar, rapa ne rudii ni gó ca dendxuʼ ni nuu ndaaniʼ currá stiʼ (o «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ», casi ná Lu 12:32, TNM) ne ca xcaadxi dendxu. Guirácame reeda gácacame tobi si né tobi si pastor stícame. Modo riuu ca manihuiiniʼ riʼ tobi si, rusihuinni ni ximodo riuu ca xpinni Jesús tobi si.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Jn 9:38
bizuxibi be xañee: O «gundeteʼ íquebe nezalú» o «bisisácabe laa». Ora riquiiñeʼ verbu griegu proskynéo para guiníʼ ni de ti dios, raca traducir ni casi «adorar» (Mt 4:10; Lu 4:8, TNM). Peru lu casu riʼ, hombre ni gule ciegu que, bisisácabe Jesús purtiʼ biʼniʼ reconocerbe naca Jesús representante stiʼ Dios. Hombre riʼ qué niníʼ ique naca Jesús Dios, sínuque «Hombre biseendaʼ Dios», Mesías ni bidii Dios autoridad (Jn 9:35). Zándaca ora bizuxibibe xañee Jesús bíʼnibe ni biʼniʼ xcaadxi binni ruzeeteʼ Escrituras Hebreas, ni bizuxibicaʼ nezalú ca profeta, ca rey ne xcaadxi representante stiʼ Dios (1Sa 25:23, 24; 2Sa 14:4-7; 1Re 1:16; 2Re 4:36, 37). Stale biaje, cani bisisaca Jesús bíʼnicabe ni para gudiicabe xquíxepeʼ laabe pur xiixa milagru o purtiʼ bisihuínnibe Dios nga biseendaʼ laabe.
nwtsty nota de estudiu para Jn 10:22
saa ni rabi cabe “Dedicación”: Janucá (janukkáh) nga biree lá saa riʼ lu diidxaʼ hebreu, ni riníʼ «inauguración» o «dedicación». Lu saa riʼ rietenaláʼdxicabe dxi guca dedicar templu stiʼ Jerusalén sti biaje, ni guca lu iza 165 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ruzulú saa riʼ 25 stiʼ beeu Kislev, biaʼ galaa de beeu diciembre (biiyaʼ sgd, ndaa 19), ne rindaa ni xhono gubidxa. Rey stiʼ Siria Antíoco lV Epífanes bisihuinni qué racalaʼdxiʼ ganna gastiʼ de Jiobá, Dios stiʼ ca judíu, ngue runi qué ñuni respetarbe templu stiʼ. Bíʼnibe ti altar luguiáʼ altar naroʼbaʼ ra ruzaaquicabe ofrenda guiráʼ dxi. Dxi 25 stiʼ beeu kislev stiʼ iza 168 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biitibe caadxi bihui lu altar que ne biʼniʼ mandarbe gúnicabe caldu né beela stiʼ ca bihui que. De raqué bisihuínnibe qué runi respetarbe templu stiʼ Jiobá ra bixhiibe caldu que guidubi ndaaniʼ templu que. Bizaaquibe ca puertaʼ stiʼ templu que, bixhiabe ca cuartuhuiiniʼ stiʼ ca sacerdote que ne zinebe altar de oro, mexaʼ ra ruzuhuaa pan stiʼ proposición ne candelabru de oro que. Ne biʼniʼ dedicarbe templu stiʼ Jiobá que Zeus, dios falsu stiʼ Olimpo. Chupa iza despué, biʼniʼ conquistar Judas Macabeo guidxi que sti biaje ne biʼniʼ mandar gusiácabe templu que. Ne dxi 25 stiʼ beeu kislev stiʼ iza 165, chonna si iza despué de biʼniʼ Antíoco sacrificiu feu que lu altar para Zeus, biguetaʼ guca dedicar templu que sti biaje para Jiobá ne biguetaʼ bidiicabe ofrenda guiráʼ dxi para Jiobá. Qué ruzeeteʼ diʼ Stiidxaʼ Dios pa Jiobá nga gucané Judas Macabeo para biʼniʼ ganar guidxi que ne ninca que riete pa gunabaʼ Jiobá laabe guni chaahuibe templu que. Peru maca huaquiiñeʼ Jiobá binni de sti guidxi para guni ni maca gudixhe ique gaca para gacané guibiguetaʼ gaca adorarbe, casi biquiiñebe Ciro de Persia (Isa 45:1). Nga runi zanda guininu, zándaca biquiiñeʼ Jiobá ti binni de xquidxi para guni ni nabe. Stiidxaʼ Dios ruzeeteʼ napa xidé gaca chaahuiʼ templu que para gaca cumplir ca profecía ni caníʼ de Mesías, casi dxiiñaʼ chiguni ne sacrificiu chigudii. Ne napa xidé gácaruʼ ca sacrificiu ni runi ca levita que dede dxi gudii Mesías que ti sacrificiu jma naroʼbaʼ: xquendanabani pur guiráʼ binni (Da 9:27; Jn 2:17; Heb 9:11-14). Qué ñuni mandar Cristu ca xpinni ñuni celebrarcaʼ saa ni rábicabe Dedicación (Col 2:16, 17). Peru laaca cadi cá diʼ pa guníʼ Jesús o ca discípulo stiʼ cadi naquiiñeʼ gaca ni.
8-14 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA
«Guianu binni cásica runi Jesús»
nwtsty nota de estudiu para Jn 11:24, 25, TNM
Nannaʼ ziásabe: Zácaxa Marta ni caníʼ Jesús nga, ora guiasa guiráʼ ca binni ni maʼ guti lu últimu dxi (Jn 6:39). Guizáʼ naroʼbaʼ fe bisihuinni gunaa riʼ purtiʼ biʼniʼ cré dxandíʼ ziasa ca binni ni maʼ guti. Para tiempu que, ca xaíque stiʼ ca religión ni rábicabe ca saduceu, qué runi crecaʼ pa ziasa ca binni ni maʼ guti, neca cá ni lu Stiidxaʼ Dios (Da 12:13; Mr 12:18). Ne ca fariseu que biʼniʼ crecaʼ napa binni ti alma ni qué rati. Peru gunna Marta biʼniʼ predicar Jesús zedandá dxi ziasa ca gueʼtuʼ ca, ne nánnabe bisibani Jesús caadxi binni, neca xa qué huayuuyabe ti binni guibani despué de panda dxi de maʼ guti, casi Lázaro.
Naa nga rusibaneʼ gueʼtuʼ, ne naa nga guendanabani: Pur guti Jesús ne biasa de lade gueʼtuʼ zanda gapa cani maʼ guti esperanza de guibánicaʼ sti biaje. Despué de biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, bidii Jiobá laabe poder para guindísabe cani maʼ guti ne gudiibe guendanabani ni qué zaluxe (Jn 5:26). Lu Apocalipsis 1:18, laapebe guniʼbe «naa nabaneʼ» ne naazebe «ca llave sti enda guti ne sti ra riaana ca gueʼtuʼ». Nga runi, Jesús nga esperanza stiʼ cani nabani ne cani maʼ guti. Laabe maʼ biʼniʼ prometerbe zuxhélebe ca baʼ ca ne zusibánibe ca gueʼtuʼ para guni mandárnecaʼ laabe guibáʼ o para guibánicaʼ ndaaniʼ guidxilayú cubi ni chiguni mandar Reinu stibe ni nuu guibáʼ (Jn 5:28, 29; 2Pe 3:13).
nwtsty nota de estudiu para Jn 11:33-35, TNM
cayuunabe: O «cacaaláʼdxibe». Diidxaʼ griegu ni raca traducir «cayuunabe» stale biaje riquiiñecabe ni para guiníʼcabe de ora cayuunaʼ tuuxa ne gunadiaga binni laa. Laaca verbu griegu riʼ nga riquiiñeʼ ora riete xi biʼniʼ Jesús dxi guniʼbe zanitilú guidxi Jerusalén (Lu 19:41).
gucuaalaʼdxiʼ ne gucaná ladxidóʼ: Chupa diidxaʼ griegu nga riquiiñecabe para guiníʼcabe xi guiráʼ biʼniʼ sentir Jesús biaje riʼ. Verbu griegu ni guca traducir casi «gucuaalaʼdxiʼ» (embrimáomai) riquiiñeʼ ni para guiníʼcabe de ca sentimientu ni napa binni ndaaniʼ ladxidóʼ, peru lu contextu riʼ caníʼ ni de pabiáʼ triste nuu Jesús dede gucuaalaʼdxiʼ. Diidxaʼ griegu ni guca traducir casi «gucaná ladxidóʼ» (tarásso) literalmente raca significar ni «guiniibi». Ti especialista ná: lu contextu riʼ diidxaʼ riʼ raca significar ni «guni sentir ti binni xiixa dede ndaaniʼ ladxidóʼ, guni sentir ti yuubaʼ naná o chuʼ triste». Lu Juan 13:21 laaca verbu riʼ nga riquiiñeʼ para guzeeteʼ xi biʼniʼ sentir Jesús ora gunna chiguni traicionar Judas laa (biiyaʼ nota de estudiu stiʼ Jn 11:35).
lu espíritu: Zándaca diidxaʼ griegu pnéuma raca referir ni stipa riree de ndaaniʼ ladxidóʼ ti binni en sentidu figuradu ni rucaa laa guiníʼ o guni xiixa.
Biinaʼ: Verbu griegu ni riquiiñeʼ raríʼ (dakrýo) zeeda ni de sustantivo griegu ni riquiiñecabe para guiníʼcabe «nisa ni riete lú binni» ni zeeda lu ca textu casi Lucas 7:38, Hechos 20:19, 31, Hebreos 5:7 o Apocalipsis 7:17 ne 21:4. Ruluíʼ si ni jma cuzeeteʼ textu riʼ nga de nisa riete lú tuuxa ora cayuunaʼ ne cadi de ridxi ni runi binni ora cayuunaʼ. Verbu riʼ, lu si versículo riʼ nga zeeda ni lu guidubi Escrituras Griegas Cristianas, ne nabé gadxé de ni ruzeeteʼ Juan 11:33 (biiyaʼ nota de estudiu) ra cusiene modo biʼnaʼ María ne ca judíu que. Neca nanna Jesús zusibani Lázaro, peru biuubaʼ ladxidóʼ ora biʼyaʼ nabé cayuubaʼ ladxidóʼ ca xhamigu. Pur cayabe ne nadxiibe laacaʼ, biinabe nezalucaʼ. Relatu riʼ rusiidiʼ ni laanu riáʼ Jesús ne riene ca binni ni maʼ guti tuuxa binni ni nadxiicaʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Jn 11:49
[sumo] sacerdote: Ante chuʼ tu guni mandar guidxi Israel, ora gaca nombrar ti sumo sacerdote, dede ora gátibe nga cuícabe stobi (Nú 35:25). Peru dxi maʼ biʼniʼ mandar Roma guidxi Israel, ca gobernador ni guluu Roma para guni mandar laacabe que gúpacaʼ autoridad para guni nombrarcaʼ ne cueecaʼ ni naca sumo sacerdote. Caifás, tobi de ca hombre gunna stale de política nga, jma xadxí guca sumo sacerdote que guiráʼ sumo sacerdote guyuu ante de laa. Biʼniʼ nombrar Roma laabe sumo sacerdote biaʼ lu iza 18 despué de ca dxi stiʼ Jesús ne gúcabe sumo sacerdote dede biaʼ lu iza 36. Ora ruzeeteʼ textu riʼ naca Caifás sumo sacerdote iza que, lu iza 33, zándaca ni gucalaʼdxiʼ Juan niníʼ nga naca Caifás sumo sacerdote iza biiticabe Jesús (biiyaʼ paraa nga zándaca guyuu lidxi Caifás, lu sgd, ndaa 16).
nwtsty nota de estudiu para Jn 12:42
xaíque: O «gobernante». Diidxaʼ griegu ni riquiiñeʼ lu textu riʼ para «xaíque» o «gobernante» cayaca referir ni cani naca parte de Sanedrín, tribunal supremo stiʼ ca judíu. Diidxaʼ riʼ laaca zeeda ni lu Juan 3:1 ora ruzeeteʼ ni de Nicodemo, ti hombre ni guca parte de Sanedrín.
cuee ca fariseu laaca de ndaani [sinagoga]: O «guni expulsárcabe laacaʼ de ndaaniʼ sinagoga». Lu Juan 9:22, 12:42 ne 16:2 si nga riete adjetivu griegu aposynágogos. Ca binni ni guni expulsárcabe de ndaaniʼ sinagoga que nabé rúnicabe menu laacaʼ ne qué rinácabe guieegucabe laacaʼ. Bininá ni laacabe ne familia stícabe en sentidu económicu purtiʼ qué zanda guidxaagacabe ne gúnicabe negocio né xcaadxi judíu. Nécapeʼ ca sinagoga que guca cani para guiziidiʼ binni ndaaniʼ cani, peru guyuu biaje laaca biquiiñecabe ni para guni juzgárcabe binni, guni castigárcabe casi quíñecabe laacaʼ o guiládxicabe laacaʼ de ndaaniʼ sinagoga que (Mt 10:17).
15-21 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JUAN 13, 14
«Maʼ bilué laatu xi guni tu»
nwtsty nota de estudiu para Jn 13:5
gudiibi be ñee ca discípulu: Guelaguidi nga ni jma bicaa ñeecabe dxiqué ndaaniʼ guidxi Israel. Ca guelaguidi que gupa cani ti suela ne cinta ni rinaazeʼ batañee ne yanni ñee binni, ngue runi nabé raca biidiʼ ñee binni pur yudé ne beñe nuu neza ra zizá. Nga runi gúpacabe costumbre de cueecabe guelaguidi ante chúʼcabe ndaaniʼ yoo, ne gusihuínnicabe nácacabe hospitalariu ra quíʼbicabe ñee ca invitadu stícabe. Stale biaje ruzeeteʼ Biblia de costumbre riʼ (Gé 18:4, 5; 24:32; 1Sa 25:41; Lu 7:37, 38, 44). Gudiibiʼ Jesús ñee ca discípulo stiʼ para gusiidibe laacaʼ ti lección nabe risaca: gácacaʼ humilde ne gánnacaʼ dede padé nga rugaanda guni servircaʼ xcaadxi.
nwtsty nota de estudiu para Jn 13:12-14, TNM
naquiiñeʼ: O «nuutu obligadu». Verbu griegu ni riete lu textu riʼ, jma nga riquiiñecabe ni ora guiníʼcabe de negocio ne raca significar ni «guzaabiluʼ xiixa sti binni» (Mt 18:28, 30, 34; Lu 16:5, 7). Lu contextu riʼ ne lu xcaadxi, laaca raca significar ni: «chuʼluʼ obligadu» o «gápaluʼ obligación» de gúniluʼ xiixa (1Jn 3:16; 4:11; 3Jn 8).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Jn 14:6, TNM
Naa nga neza, ni dxandíʼ ne guendanabani: Jesús nga neza, purtiʼ pur laasibe nga zanda chuʼnu gaxha de Dios ne guni orarnu laa (Jn 16:23; Ro 5:8). Jesús nga ni dxandíʼ, purtiʼ siempre guniʼbe ni dxandíʼ ne pur modo bibánibe bisihuínnibe ni. Ne laaca biʼniʼ cumplirbe stale profecía ni rusihuinni laabe nga chiguiquiiñeʼ Dios para guni cumplir propósitu stiʼ (Jn 1:14; Ap 19:10). Guiráʼ ca profecía que «guca cumplir cani» pur laabe (2Co 1:20, TNM). Jesús nga guendanabani, purtiʼ ra gútibe pur laanu zanda guicaanu «enda nabani ni qué zaluxe» (1Ti 6:12, 19; Ef 1:7; 1Jn 1:7). Laaca zeeda gácabe «guendanabani» para millón de binni ni maʼ guti ne cabézacaʼ guibánicaʼ sti biaje ne gápacaʼ esperanza de guibánicaʼ sin chuʼ dxi gáticaʼ ndaaniʼ Paraísu (Jn 5:28, 29).
nwtsty nota de estudiu para Jn 14:12
jma que nga zuni: Lu textu riʼ cadi cuchaaga diʼ Jesús ca milagru ni biʼniʼ né cani chiguni ca discípulo stiʼ. Sínuque né stale humildad biʼniʼ reconocer Jesús zuni predicar ne zusiidiʼ ca discípulo stiʼ jma stale binni que laa, ne ndaaniʼ jma stale guidxi ne jma xadxí zúnicaʼ ni. Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Jesús cabeza guni ca discípulo que dxiiñaʼ ni bizulube.
22-28 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JUAN 15-17
«Cadi parte de guidxilayú riʼ laatu»
nwtsty nota de estudiu para Jn 15:19, TNM
guidxilayú: Lu contextu riʼ, diidxaʼ griegu kósmos cayaca referir ni ca binni ni qué runi ni ná Dios. Juan si nga evangelista ni ruzeeteʼ gudxi Jesús ca xpinni cadi parte de guidxilayú riʼ laacaʼ. Lu últimu oración biʼniʼ Jesús né ca apóstol stiʼ laaca guniʼbe ca diidxaʼ riʼ chupa biaje (Jn 17:14, 16).
nwtsty nota de estudiu para Jn 15:21
ti xpinne laatu: O lit., «pur laʼyaʼ». Lu Biblia diidxaʼ «laʼyaʼ» nuu biaje raca referir ni lá binni ca, reputación stiʼ, ne modo naca binni ca (Mt 6:9). Lu casu stiʼ Jesús la? cayaca referir ni autoridad ne lugar risaca ni bidii Bixhózebe laabe (Mt 28:18; Flp 2:9, 10; Heb 1:3, 4). Lu textu riʼ, cusiene Jesús xiñee zuninácabe ca discípulo stiʼ: purti qué runibiáʼ cabe ni biseenda naa. Pa ñunibiáʼcabe Dios la? ñénecabe ne ñuni respetárcabe lá Jesús (Hch 4:12). Ñuni crécabe laabe nga ni maʼ gulí Dios para guni mandar, nácabe Xaíque stiʼ guiráʼ rey, ne naquiiñeʼ guzuxibi guirá guidxi xañeebe para gusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ laabe ti cadi gunitilube laacaʼ (Jn 17:3; Ap 19:11-16; bichaaga ni né Sl 2:7-12).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Jn 17:21-23
aca cabe tobi si: Lu ti oración gunabaʼ Jesús chuʼ cani dxandíʼ naca discípulo stibe «tobi si», nga riníʼ, gúnicabe dxiiñaʼ juntu para gúnicabe xiixa, cásica laabe ne Bixhózebe nuucabe «tobi si» purtiʼ rúnicabe dxiiñaʼ juntu ne tobi si modo riníʼ íquecabe (Jn 17:22). Lu 1 Corintios 3:6-9, guníʼ Pablo laaca zacaca nga rusihuinni ca xpinni Cristu nuucaʼ tobi si, ora rúnicaʼ dxiiñaʼ juntu, ne ora rúnicaʼ dxiiñaʼ né Dios (1Co 3:8; Jn 10:30; 17:11).
ti ganda gaca pe cabe tobi si: Lu versículo riʼ, Jesús guníʼ zusihuinni ca xpinni guendarannaxhii stiʼ Dios ora chuʼcaʼ tobi si. Biaʼsi ni né ni cá lu Colosenses 3:14 ra ná: «naquiiñeʼ ganaxhii saa tu, purti zacá zaca pe tu tobi si». Ora nácanu tobi si qué riníʼ ni qué zucheʼnu. Laaca qué riníʼ ni qué zanda chuʼ binni ni napa gadxe gadxé personalidad, habilidad, costumbre, ne modo riníʼ ique. Ni riníʼ ni nga, tobi si dxiiñaʼ runi ca discípulo stiʼ Jesús, ni runi crecaʼ ne ni riziidicaʼ (Ro 15:5, 6; 1Co 1:10; Ef 4:3; Flp 1:27).
nwtsty nota de estudiu para Jn 17:24
chá guidxilayú: O «gaca fundar guidxilayú». Diidxaʼ griegu ni raca traducir «fundación» laaca zeeda ni lu Hebreos 11:11, (TNM), ra raca traducir ni «gacaxiiñiʼ». Lu versículo riʼ ca diidxaʼ «fundación» o «gaca fundar guidxilayú», zándaca caníʼ ni ora gule ca xiiñiʼ Adán ne Eva. Bizeeteʼ Jesús ca diidxaʼ «gaca fundar guidxilayú» ora guníʼ de Abel, zándaca primé binni nachaʼhuiʼ ne ni gucuá lá lu rollo de guendanabani dede dxi «guca fundar guidxilayú» (Lu 11:50, 51; Ap 17:8). Né ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús lu oración riʼ, cusihuinni cani, dede ante gapa Adán ne Eva xiiñiʼ, maca nadxii Dios tobi lucha Xiiñiʼ.
29 DE OCTUBRE HASTA 4 DE NOVIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JUAN 18, 19
«Bidii Jesús testimonio de ni dxandíʼ»
nwtsty nota de estudiu para Jn 18:37, TNM
para guinieeʼ: O «gudieeʼ testimonio». Lu ca Escrituras Griegas Cristianas, ca diidxaʼ griegu ni raca traducir «gudii testimonio» (martyréo), «testigu» (mártys) ne «testimonio» (martyría) napa ni stale significadu. Nécapeʼ significadu stiʼ ca diidxaʼ riʼ, riníʼ ni guiníʼ tuuxa de xiixa ni guca, biʼyaʼ o ni runibiáʼ, peru laaca zanda guiénenu ni casi «guni declarar», «guni confirmar» o «guiníʼ galán de» tuuxa o xiixa cosa. Qué nudii si Jesús testimonio de cani dxandíʼ runi cré, sínuque né modo bibani bisihuinni dxandíʼ ca profecía ne ca promesa stiʼ Bixhoze (2Co 1:20). Maca dede ante gucuá né stale detalle xii nga propósitu napa Dios né Reinu stiʼ ne Rey Mesiánicu. Guiráʼ ca profecía ni caníʼ de Mesías guca cumplir cani luguiáʼ Jesús (dede dxi gúlebe hasta dxi gútibe para sacrificiu), casi ti bandáʼ o modelu stiʼ Pactu stiʼ Ley (Col 2:16, 17; Heb 10:1). Nga runi, zanda guininu, pur ca diidxaʼ guníʼ Jesús ne cani biʼniʼ, bisihuinni bidii testimonio de ni dxandíʼ.
ni dxandíʼ: Lu textu riʼ cadi caníʼ Jesús ni dxandíʼ de guiráʼ cosa, sínuque caniʼbe ni dxandíʼ de propósitu stiʼ Dios. Ti cosa risaca para ganda gaca propósitu stiʼ Dios nga gaca Jesús, «xiiñi David», Sumo Sacerdote ne Rey stiʼ Reinu stiʼ Dios (Mt 1:1). Bisiene Jesús tobi de ca razón pur beeda lu Guidxilayú, bibani casi ti binni ne biʼniʼ dxiiñaʼ ni bidii Dios laa nga guni declarar ni dxandíʼ de Reinu ca. Laaca guníʼ ca ángel ti mensaje zacá ante ne despué de gule Jesús Belén de Judea, guidxi ra gule David (Lu 1:32, 33; 2:10-14).
nwtsty nota de estudiu para Jn 18:38a
Xii nga ni dxandí yaʼ: Zándaca ni guca referir Pilato nga de ni dxandíʼ de guiráʼ cosa, ne cadi de ni «dxandíʼ» guníʼ Jesús óraque (Jn 18:37). Pa ñaca sinceru pregunta biʼniʼ Pilato, ñanda nicabi Jesús laabe. Peru zándaca ti pregunta retórica nga biʼniʼ Pilato (o ti pregunta para cadi guicabi Jesús laabe) ni bisihuinni qué rituí lú, ne qué runi cré, casi ñaca ñábibe Jesús: «¿Ni dxandíʼ la? ¿Xii nga yaʼ? Gastiʼ nga». Ne ni guca nga biree Pilato de ra nuu Jesús ne guyé ra nuu ca judíu ne qué nibeza nicábibe laa.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
nwtsty nota de estudiu para Jn 19:30, TNM
Bidiibe espíritu stibe: O «bisaana de guicaabe bi». Lu relatu riʼ, diidxaʼ «espíritu» (lu griegu pnéuma) zanda guiénenu ni casi «bi» o «stipa ni rudii guendanabani» purtiʼ ca relatu paralelu stiʼ Marcos 15:37 ne Lucas 23:46 riquiiñeʼ verbu griegu ekpnéo (lit., «gucuaabe bi fuera»), ni raca traducir «últimu biaje gucuaabe bi». Caadxi expertu nacaʼ, verbu griegu ni raca traducir «bidiibe» rusihuinni ni bisaanaʼ Jesús de guni luchar pur guibani purtiʼ nánnabe maʼ guca cumplir guiráʼ ni. Laapebe «bidiibe guendanabani stibe» (Isa 53:12; Jn 10:11).
nwtsty nota de estudiu para Jn 19:31, TNM
ti dxi naroʼbaʼ nga sábadu: 15 de nisán que, ti dxi despué de Pascua, siempre biiyacabe ni casi ti sábadu, neca guiaba ni intiica si sti dxi (Le 23:5-7). Ora guni coincidir sábadu especial riʼ né sábadu stiʼ semana la? (últimu dxi de semana stiʼ ca judíu, ruzulú ni ra guiaaziʼ Gubidxa viernes ne riluxe ni ra guiaaziʼ Gubidxa sábadu), rábicabe ni sábadu «naroʼbaʼ». Cumu ti dxi despué de guti Jesús que ti sábadu «naroʼbaʼ» ni la?, nánnanu gútibe ti viernes. Entre ca iza 31 ne 33, lu iza 33 si nga biaba 14 de nisán ti viernes. Ndiʼ racané laanu gánnanu guti Jesús 14 de nisán stiʼ iza 33.