CAPÍTULO 11
Guyúbinu chúʼnenu binnilídxinu tobi si
1. Xi rucaa ca familia ca cadi guibánicaʼ tobi si.
NAYECHEʼ ribani binni ni nuu ndaaniʼ ti familia ra nabé nadxiisaacaʼ, rienesaacaʼ ne nuucaʼ tobi si. Zándaca zacá nabanineluʼ binnilídxiluʼ. Peru stale familia cadi nabánicaʼ zacá ne cadi nuucaʼ tobi si. Xiñee yaʼ. Lu capítulo riʼ zadúʼyanu chonna razón. Primé la? cadi ti religión si nápacabe. Guiropa, nuu guendaxheelaʼ hombre ca si o gunaa ca si nga bixhoze o jñaa ca baʼduhuiiniʼ ni cusiniisicaʼ. Ne guionna, nuu familia cayúnicaʼ stale dxiiñaʼ para gudiicaʼ ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ o para gápacaʼ stale cosa. Laaca caquiiñeʼ gánnanu nuu tiru ti guendanagana zándaca guxheleʼ ni ti familia peru sti familia coʼ. Xiñee rizaaca nga yaʼ.
2. Paraa ruyubi caadxi binni conseju para binnilidxi, peru paraa nga jma jneza guyúbicabe ni.
2 Rizaaca nga purtiʼ gadxé gadxé modo ruuyacabe ca cosa ca. Pa guni binni stipa pur guiene modo ruuyaʼ xcaadxi binnilidxi cani, jma nagueenda zanna ximodo chuʼné laacabe tobi si. Stobi nga paraa ruyubi binni conseju. Stale binni ricaa conseju stiʼ cani runinecaʼ dxiiñaʼ, ca xpecínucaʼ, cani zeeda lu periódicu o lu xcaadxi guiʼchiʼ ni ruundacaʼ. Peru nuu tu laa ruuyaʼ xiná Stiidxaʼ Dios de ni racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ ne rinándacaʼ ni gábini laacaʼ. Ximodo zanda gacané ni bizéʼtenu riʼ binni para chuʼné familia stiʼ tobi si yaʼ (2 Timoteo 3:16, 17).
ORA GADXÉ NI RUNI CRÉ HOMBRE
Biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ ni riníʼ ique xheelaluʼ
3. 1) Xi conseju rudii Biblia cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ tuuxa de sti religión. 2) Xi textu zeeda lu Biblia zanda chinanda tobi ni maʼ bichaganáʼ pa cadi xpinni Cristu xheelaʼ.
3 Biblia cudii ti conseju nabé risaca: cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ ti xpinni Cristu tuuxa de sti religión (Deuteronomio 7:3, 4; 1 Corintios 7:39). Peru zándaca guiziidiʼ ti gunaa cani rusiidiʼ Biblia despué de bichaganáʼ ne xheelabe qué chuulaʼdxiʼ ni. Xi naquiiñeʼ gúnibe yaʼ. Naquiiñeʼ gánnabe qué zusaana de gúnibe ni bidii stiidxabe dxi bichaganácabe (1 Corintios 7:10). Biblia na cadi naquiiñeʼ gusaana binni xheelaʼ ne rábini cani maʼ bichaganáʼ guni chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ lugar de guxooñelucaʼ (Efesios 5:28-31; Tito 2:4, 5). Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa pa xheelaʼ qué lica náʼ gúnibe cani zeeda lu Biblia yaʼ. Zándaca gucueeza xheelabe laabe para cadi chebe guiráʼ guendaridagulisaa ne cadi chigucheechebe diidxaʼ para guiniʼbe de religión stibe. Xi naquiiñeʼ gúnibe yaʼ.
4. Ximodo zanda gusihuinni ti gunaa riene ni runi sentir xheelaʼ pa cadi xpinni Cristu laabe.
4 Zanda guinabadiidxaʼ gunaa ca: «Xiñee riníʼ ique xheelaʼ zacá pue» (Proverbios 16:20, 23). Pa hombre ca qué guiene chaahuiʼ xi cayuni xheelaʼ, zándaca chuʼ xizaa pur laabe. O zándaca gabi ca binnilidxi laa xiixa purtiʼ maʼ bisaana xheelaʼ ca costumbre ni nabé risaca para laacaʼ. Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ guníʼ: «Bineʼ sentir nuaaʼ stubeʼ ne guirutiʼ tu rulabi naa ora maʼ nuaaʼ ra lidxeʼ». Hombre que guníʼ ique guxha religión que laa xheelaʼ. Bituílube niniʼbe runi sentirbe nuube stúbibe. Zándaca caquiiñeʼ hombre riʼ gabi xheelaʼ laa cadi purtiʼ nadxii Jiobá maʼ cadi nadxii laabe. Laaca caquiiñeʼ cuee gunaa riʼ tiempu para chuʼné xheelaʼ.
5. Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa pa laasi naca xpinni Cristu ne xheelaʼ coʼ.
5 Peru nuu sti cosa ni naquiiñeʼ gánnacabe para guni chaahuicabe ca guendanagana stícabe né guendabiaaniʼ. Stiidxaʼ Dios cudii conseju riʼ ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Lauzuuba stiidxa xheela tu, purti zacá naquiiñe guni ca xpinni Señor» (Colosenses 3:18). Textu ca caguixhenani ca gunaa para cadi quixhe íquecaʼ gúnicaʼ xiixa sin gábicaʼ xheelacaʼ. Ne ora ruzeeteʼ textu ca «zacá naquiiñe guni ca xpinni Señor», cusihuínnini cásica naquiiñeʼ guzuubabe stiidxaʼ xheelabe zaqueca naquiiñeʼ guzuubabe stiidxaʼ Señor. Peru naquiiñeʼ gánnabe pora nga gúnibe ni na xheelabe ne pora nga gúnibe ni na Señor.
6. Xi conseju zeeda lu Biblia naquiiñeʼ chinanda ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ.
6 Cheʼ binni ca guendaridagulisaa ca ne güiʼ de fe stiʼ nga ni jma risaca para guni adorar Dios jneza (Romanos 10:9, 10, 14; Hebreos 10:24, 25). Yanna, xi ñúninu pa tuuxa ñuni mandar laanu cadi gúninu tobi de ca cosa ni canabaʼ Dios laanu yaʼ. Sicaríʼ guníʼ ca apóstol stiʼ Jesucristu: «Jma naquiiñe uzuʼba du stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29). Lu stale guendanagana ni gápanu zanda gúninu cásica bíʼnicabe. Ñee zanda guni adorarluʼ Jiobá modo na ne gúniluʼ ni modo chuulaʼdxiʼ xheelaluʼ ti cadi guidxiichi purtiʼ si nadxiiluʼ ne nápaluʼ respetu laa la? (Mateo 4:10; 1 Juan 5:3.)
7. Xi naquiiñeʼ guni ca gunaa xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ.
7 Jesús bisihuinni cadi guiráʼ diʼ ora zanda guni binni zacá. Laabe guniʼbe zucaalú binni cani gacalaʼdxiʼ guni adorar Dios jneza, nga runi pa ti binni si naca xpinni Cristu ndaaniʼ ti familia la? zuni sentir caxeleʼ de binnilidxi, casi ñaca nindaasaa ti espada laacaʼ (Mateo 10:34-36). Zacá bizaaca ti gunaa xpinni Cristu de Japón. Bicaalú xheelabe laabe once iza pur religión stibe. Nabé bininá xheelabe laabe ne stale biaje dede qué nudii lugar ñuube ndaaniʼ yoo. Peru qué nireebe gana, ne laaca gucané ca xpinni Cristu ni ridagulisaanebe laabe. Qué nusaanabe de ñuni orarbe ne nabé gucané ca diidxaʼ ni zeeda lu 1 Pedro 2:20 laabe. Xpinni Cristu riʼ gunna dxichi pa qué gusaana de guni ni na Dios zedandá dxi zaca xheelaʼ ti xpinni Jiobá cásica laa. Ne zaqué guca ni.
8, 9. Xi naquiiñeʼ guni ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ para cadi gápapecaʼ guendanagana né xheelacaʼ.
8 Nuu stale modo para gacané binni guchaa xheelaʼ. Casi pa ti hombre qué riuulaʼdxiʼ religión stiʼ xheelaʼ, xi naquiiñeʼ guni gunaa ca ti qué gapa xheelaʼ xi guiníʼ de laa yaʼ. Naquiiñeʼ gusiabe ra lídxibe, gusiabe laabe, gannaxhiibe binnilídxibe ne gudiibe xquíxepeʼ laacaʼ ora gacanecaʼ laabe. Cadi naquiiñeʼ guiniʼbe mal de xheelabe, sínuque naquiiñeʼ gacanebe laa ne gusihuínnibe runi respetarbe laa casi xaíque stibe. Laaca qué zuquíxebe laa ni biʼniʼ laabe, neca rábibe cadi jneza ni biʼniʼ (1 Pedro 2:21, 23). Nánnabe guiranu rucheʼnu, ne primeca laabe nga naquiiñeʼ guinábabe gutiidilaʼdxiʼ xheelabe stóndabe pa gudinde diidxacabe (Efesios 4:26).
9 Cadi pur chebe guendaridagulisaa guiniʼbe qué ñanda ñúnibe guendaró dede ante. Zanda chigucheechebe diidxaʼ ora qué guinni xheelabe. Gunaa ni nuu xpiaaniʼ ni naca xpinni Cristu qué riniʼné xheelaʼ de Dios pa qué racaláʼdxibe. Ni runi gunaa ca nga rinanda conseju ni bidii apóstol Pedru riʼ: «Hermana caʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ» (1 Pedro 3:1, 2). Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ ni naca xpinni Cristu rúnicaʼ stipa pur gusihuínnicaʼ lu xquendanabánicaʼ ca guenda ni rudii espíritu stiʼ Dios (Gálatas 5:22, 23).
ORA GADXÉ NI RUNI CRÉ GUNAA
10. Xi naquiiñeʼ guni hombre ni naca xpinni Cristu pa gadxé ni runi cré xheelaʼ.
10 Xi zanda guni hombre pa laasi nga xpinni Cristu ne xheelaʼ coʼ. Biblia cudii conseju riʼ laabe: «Pa nuu tuuxa hermanu napa xheela ni qué runi cre Cristu la? cadi ilaa né xheela pa na xheela cueza né laa» (1 Corintios 7:12). Laaca cudiini conseju riʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: «Laganaxhii xheela tu» (Colosenses 3:19).
11. Ximodo zanda gusihuinni ti hombre nanna xi naquiiñeʼ guni casi xaíque pa gadxé ni runi cré xheelaʼ.
11 Hombre naquiiñeʼ guni stipa pur guni respetar xheelaʼ ne chuʼ cuidadu para cadi guniná laabe pa gadxé ni runi crebe. Cásica guiráʼ binni huaniisi, laabe zanda gápabe sti religión, neca cadi jneza ni para laa. Cadi naquiiñeʼ cuézabe cásipeʼ guiníʼnebe xheelabe de ni runi crebe maca gusaana guiráʼ ni runi cré dede dxi nahuiiniʼ. Xi zanda gúnibe para gusiénebe cadi jneza ca costumbre ni maʼ xadxí de huayuni xheelabe né binnilidxi yaʼ. Naquiiñeʼ gúnibe stipa para cadi guireebe gana ora gusiénebe laa xiná Stiidxaʼ Dios de cani runi crebe. Zándaca guni sentir gunaa ca maʼ huaxiéʼ rizaalaʼdxiʼ xheelaʼ laa purtiʼ jma runi dxiiñaʼ ni napa lade ca binni ridagulisaa. Nuu biaje ora qué chuulaʼdxiʼ gunaa ca guni xheelaʼ xhiiñaʼ Jiobá casi ñaca ñábibe laa: «Caquiiñeʼ chúʼneluʼ naa jma tiempu». Cadi naquiiñeʼ guiree hombre ca gana, purtiʼ pa guiénebe xheelabe zándaca despué guni adorar Dios jneza (Colosenses 3:12-14; 1 Pedro 3:8, 9).
MODO GUSINIISICABE XIIÑICABE
12. Ximodo zanda chinanda cani maʼ bichaganáʼ ca conseju stiʼ Biblia para gusiniisicaʼ xiiñicaʼ, neca nápacaʼ gadxé gadxé religión.
12 Jma nagana para gusiidiʼ binni xiiñiʼ de Dios ora gadxé religión stiʼ ne gadxé religión stiʼ xheelaʼ. Ximodo zanda chinándacabe ni na ca conseju ni zeeda lu Biblia yaʼ. Biblia na hombre nga ni jma naquiiñeʼ gusiidiʼ ca xiiñiʼ, peru laaca risaca gacané gunaa para guiziidicabe (Proverbios 1:8; zanda gúʼndaluʼ Génesis 18:19; Deuteronomio 11:18, 19). Ne pa hombre ca qué guʼyaʼ Cristu casi xaíque stiʼ, nácarube xaíque ndaaniʼ lídxibe.
13, 14. Xi zanda guni ti gunaa xpinni Cristu pa qué gudii xheelaʼ lugar laa chiné ca xiiñiʼ ca guendaridagulisaa o gúʼndanebe laacaʼ yaʼ.
13 Nuu hombre ni cadi naca xpinni Cristu qué ridxiichi gusiidiʼ xheelaʼ ca xiiñiʼ ni riziidiʼ ndaaniʼ religión stiʼ, peru nuu xcaadxi ridxiichi. Xi zanda gaca pa qué náʼ xheelabe chinebe ca xiiñicabe ca guendaridagulisaa ca o dede cadi gudii lugar gúʼndanebe laacaʼ Biblia ra lídxicabe yaʼ. Pa zacá ni, naquiiñeʼ guyubi gunaa riʼ ximodo guni ca dxiiñaʼ stiʼ ti gudii ni naquiiñeʼ guicaa Jiobá Dios ne ni naquiiñeʼ guicaa xheelaʼ ne ca xiiñiʼ. Ximodo zanda gúnibe cani yaʼ.
14 Ni jma naquiiñeʼ guni gunaa ca nga guzeetebe cani lu oración stibe (Filipenses 4:6, 7; 1 Juan 5:14). Peru laaca naquiiñeʼ gúʼyabe ximodo gúnibe cani. Pa guyúbibe modo gusiénebe xheelabe ne cadi gucaalube laa, zándaca despué maʼ qué zucueeza xheelabe laabe. Ne neca gucueeza xheelabe laabe para cadi chinebe ca xiiñibe guendaridagulisaa o gucueeza laabe de gúʼndanebe laacaʼ Biblia la? nuu xcaadxi modo zanda gusiidibe laacaʼ. Pa güínebe ca xiiñibe diidxaʼ ne gudiibe ti ejemplu galán laacaʼ la? zanda gusiidibe laacaʼ gannaxhiicaʼ Jiobá, gápacaʼ fe lu cani cá lu Stiidxaʼ Dios, gápacaʼ respetu bixhózecaʼ ne laabe, guizaaláʼdxicaʼ xcaadxi binni ne gúnicaʼ dxiiñaʼ jneza. Zándaca despué gudii bixhózecabe cuenta pabiáʼ cayacané jñaacaʼ laacaʼ ne gusisaca dxiiñaʼ ni cayúnibe (Proverbios 23:24).
15. Xi naquiiñeʼ guni hombre ni naca xpinni Cristu ora gusiniisi xiiñiʼ.
15 Pa hombre ca xpinni Cristu laa ne xheelaʼ coʼ la? laabe nga naquiiñeʼ gusiniisibe ca xiiñibe modo na Jiobá (Efesios 6:4). Ora gúnibe ni, naquiiñeʼ gusihuínnibe riénebe xheelabe ne gácabe nachaʼhuiʼ ne gannaxhiibe laa.
ORA GADXÉ NI RUNI CRÉ BIXHOZE BINNI NE JÑAA
16, 17. Xi conseju stiʼ Biblia naquiiñeʼ ganna xiiñiʼ binni pa gadxé religión stiʼ ne gadxé stiʼ bixhoze ne jñaa.
16 Maʼ cadi guendaridxagayaa diʼ nga guʼyaʼ binni gapa cani nahuiiniʼ ca gadxé religión de ni napa bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Lii yaʼ, ñee gadxé religión nápaluʼ la? Pa zacá ni, Biblia napa conseju para lii.
17 Stiidxaʼ Dios na: «Baʼdu caʼ, lauzuuba stiidxa bixhoze tu ne jñaa tu, purti nga nga jneza guni ca xpinni Cristu. Lade ca mandamientu zeeda tobi na: “Bizuuba stiidxa bixhoʼzo ne jñoouʼ”» (Efesios 6:1, 2). Ca diidxaʼ ca cusihuínnicani naquiiñeʼ guni respetar binni bixhoze ne jñaa, ne cadi gúnicabe ni purtiʼ si ridxíbicabe laacaʼ. Neca risaca guzuubaʼ binni stiidxaʼ bixhoze ne jñaa, cadi pur nga maʼ cadi guzuubacabe stiidxaʼ Dios ni dxandíʼ. Ora maʼ huaniisi xiiñiʼ binni maʼ zanda cuí xi guni ne zanda gudxiilú intiica ni guizaaca. Ne cadi naquiiñeʼ gúnibe zacá purtiʼ si canabaʼ ley stiʼ gobiernu ni laabe, sínuque purtiʼ zacá na ley stiʼ Dios. Biblia na: «Zacá nga laani, cada tobi nu zabidxi Dios cuenta laanu» (Romanos 14:12).
18, 19. Ximodo zanda gacaneluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ guiénecaʼ cani runi creluʼ pa gadxé religión stiluʼ ne gadxé religión sticaʼ.
18 Pa pur cani runi creluʼ napa xidé guchaaluʼ xquendanabániluʼ, biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ ni riníʼ ique bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Zándaca ziuuláʼdxicabe gúʼyacabe pur cayuundaluʼ Biblia ne cayuʼnuʼ ni caziidiluʼ jma nápaluʼ respetu laacabe, jma ruzuubaluʼ stiidxacabe ne rúniluʼ ni rinábacabe lii. Peru pa pur cani runi creluʼ maʼ cadi chinándaluʼ cani runi crécabe ne ca costumbre ni nabé risaca para laacabe, zándaca guiníʼ íquecabe cudxiidécheluʼ ni cusiidicabe lii. Laaca zándaca guiníʼ íquecabe qué zabániluʼ galán, pa qué rúniluʼ casi maʼ biaa binni guni ladu ra nabézaluʼ o maʼ cadi cá íqueluʼ guʼnuʼ ca cosa ni riníʼ íquecabe zacané lii para gápaluʼ bidxichi. Laaca zándaca ni gaʼbuʼ laacabe gucaani laacabe guiníʼ íquecabe jma jneza ni racaláʼdxiluʼ gúniluʼ que ni canábacabe lii ne pur nga gápatu guendanagana.
19 Nga runi, nagueendaca biyubi modo gunibiáʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ ti binnigola ne xcaadxi xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ lade ca binni ridagulisaa. Biʼniʼ invitar bixhózeluʼ ne jñaaluʼ checaʼ ra Yoo stiʼ Reinu ti laapécabe gunadiágacabe xi rieeteʼ raqué para gánnacabe ximodo nga ca testigu stiʼ Jiobá. Zándaca despué guchaa bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Nuu tu laa randa ruundaʼ sti ladu, randa riniʼné xcaadxi xpinni Cristu, riniʼné binni de Dios ne racané binni ganna de laabe ratiica nuu, neca rucaalú bixhoze ne jñaa laa pur religión ni napa, richézacaʼ libru ne revista stibe ne qué rudiicaʼ lugar chebe guendaridagulisaa. Lii laaca zanda guni orarluʼ Jiobá. Nuu caadxi de cani nahuiiniʼ ca napa xidé cuézacaʼ dede ora maʼ gápacaʼ biaʼ iza caquiiñeʼ para guireecaʼ aparte ti ganda gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Ne ora guidxaagaluluʼ guendanagana ra lídxiluʼ, cadi guiaandaʼ lii naquiiñeʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Biyubi modo chuʼ binnilídxiluʼ tobi si (Romanos 12:17, 18). Ne jmaruʼ si biyubi chúʼneluʼ Dios tobi si.
CA GUENDANAGANA NI RIDXAAGALÚ CA PADRASTRU O CA MADRASTRA
20. Xi zándaca guni sentir xiiñiʼ binni pur xpadrastru o xmadrastra.
20 Stale familia jma rápacaʼ guendanagana purtiʼ gadxé bixhoze o gadxé jñaa ca baʼduhuiiniʼ ca ne cadi pur religión. Yanna riʼ, nuu stale familia maca napa hombre o gunaa ca xiiñiʼ ora richaganáʼ sti biaje. Ndaaniʼ ca familia ca, zándaca guidxiichiné xiiñicabe xmadrástracaʼ o xpadrástrucaʼ dede qué guzuubacaʼ stiidxabe purtiʼ runi sentircaʼ maʼ cadi nadxii bixhózecaʼ o jñaacaʼ laacaʼ. Nga runi, zándaca qué gusisácacaʼ stipa gúnibe pur gácabe nachaʼhuiʼ né laacaʼ. Xi zanda guni ca familia ni nabani zacá para cueenducaʼ ni galán yaʼ.
Zacané ca conseju ni zeeda lu Biblia lii pa cusiniisiluʼ xiiñipeluʼ o nácaluʼ padrastru o madrastra
21. Xiñee naquiiñeʼ chinanda ca padrastru o ca madrastra ca conseju ni zeeda lu Biblia.
21 Naquiiñeʼ ganna binni cásica huayacané ca conseju ni zeeda lu Biblia xcaadxi familia, laaca zacanécani ca familia napa madrastra o padrastru. Neca ruluíʼ jma galán cadi chinándacabe ca conseju ca, peru qué zandaa zudiicabe cuenta jma zápacabe guendanagana (Salmo 127:1; Proverbios 29:15). Naquiiñeʼ gácacabe binni nuu xpiaaniʼ ne binni riene: guendanuuxpiaaniʼ ca zacané laacabe chinándacabe ca conseju stiʼ Dios ti cueendúcabe ni galán despué, ne guendariene ca zacané laacabe gánnacabe xiñee cayuni o caníʼ binnilídxicabe xiixa. Laaca naquiiñeʼ guni sentírcabe ni runi sentircaʼ (Proverbios 16:21; 24:3; 1 Pedro 3:8).
22. Xiñee zándaca gaca nagana para cani nahuiiniʼ gúʼyacaʼ lii casi xpadrástrucaʼ o xmadrástracaʼ.
22 Pa padrastru o madrastra lii, zándaca guietenaláʼdxiluʼ biiyaʼ ca xiiñiʼ xheelaluʼ lii casi xhamígucaʼ ante guichaganaluʼ laabe. Peru dxi maʼ beeda gácaluʼ de familia stícabe, zándaca bichaacabe modo laacabe. Cani nahuiiniʼ ca rietenaláʼdxicaʼ jñaacaʼ o bixhózecaʼ ni maʼ cadi nabezané laacaʼ, ne zándaca maʼ qué zanácabe guzuubacabe stiidxaluʼ purtiʼ runi sentírcabe casi ora racaláʼdxiluʼ gusaanacabe de gannaxhiicabe jñaacabe o bixhózecabe ni cadi nuuné laacabe. Zándaca ziuu tiru zábicabe lii cadi bixhózecabe o jñaacabe lii. Nga runi, zándaca ziuubaʼ ladxidoʼloʼ ora gábicabe nga lii. Peru Biblia na: «Cadi guidxiichiluʼ nagueenda» (Eclesiastés 7:9). Para guiéneluʼ ni runi sentir cani nahuiiniʼ ca naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ xiñee runi sentírcabe zacá.
23. Ximodo zanda uguu jneza ca padrastru o ca madrastra xiiñiʼ xheelacaʼ.
23 Pa guiéneluʼ ni runi sentir cani nahuiiniʼ ca qué zaca nagana para lii uguu jnézaluʼ laacaʼ, ne laaca risaca nga cadi gusaana de gúniluʼ ni (Proverbios 6:20; 13:1). Ne cumu gadxé gadxé nga modo naca xiiñiʼ binni la? nga runi laaca gadxé modo zaguu jnézacabe laacaʼ. Nuu de ca padrastru o madrastra ca ruuyacaʼ jma galán uguu jneza bixhózepeʼ o jñaapeʼ cani nahuiiniʼ ca laacaʼ ora nacubi bichaganácabe. Ne stobi nga guiropaʼ xheelacabe naquiiñeʼ quíxhecabe modo uguu jnézacabe xiiñicabe ne cadi gusaana de gúnicabe ni, ne ora gúnicabe ni cadi galán chúʼcabe jma pur xiiñicabe ne ganinácabe xiiñiʼ xheelacabe (Proverbios 24:23). Galán guzuubaʼ cani nahuiiniʼ ca diidxaʼ, peru laaca naquiiñeʼ gánnatu nuu tiru zucheecabe purtiʼ laaca binni gulené donda laacabe. Cadi tiidisutu ora uguu jnézatu laacabe, sínuque lagusihuinni nadxiitu laacabe ora gúnitu ni (Colosenses 3:21).
24. Ndaaniʼ ti familia ra nuu padrastru o madrastra, xi zanda gúnicabe para cadi gápacabe guendanagana ne xiiñiʼ xheelacabe.
24 Ora ruiʼ ti familia diidxaʼ racané nga laacaʼ gánnacaʼ ximodo gudxiilucaʼ ca guendanagana gápacaʼ. Ne racaneni laacabe guiníʼ íquecabe ca cosa ni jma risaca lu xquendanabánicabe (zanda gúʼndaluʼ Filipenses 1:9-11). Laaca racaneni guʼyaʼ guirácabe ximodo zanda gaca cani naguixhe íquecabe. Ne naquiiñeʼ gusiácabe diidxaʼ ora güinécabe binnilídxicabe de ca cosa ni naquiiñeʼ gaca, purtiʼ nga zacané laacabe cadi gápacabe guendanagana. Ca xiiñidxaapacabe naquiiñeʼ gánnacaʼ ximodo gácucaʼ lari ne modo gaca xpiaʼcaʼ nezalú xpadrástrucaʼ o nezalú ca hombrehuiiniʼ xiiñibe o nezalú ca xiiñiʼ xmadrástracaʼ. Ne ca hombrehuiiniʼ ca laaca naquiiñeʼ guicaacaʼ conseju ti gánnacaʼ ximodo gaca xpiaʼcaʼ nezalú xmadrástracaʼ o nezalú ca dxaapahuiiniʼ xiiñibe o nezalú ca xiiñiʼ xpadrástrucaʼ (1 Tesalonicenses 4:3-8).
25. Xi guenda racané ca padrastru ne ca madrastra guibánicaʼ tobi si né xiiñiʼ xheelacaʼ.
25 Caquiiñeʼ gapa binni paciencia ora naca padrastru o madrastra. Galán guietenaláʼdxitu cadi casi zetu zaca xhamígutu xiiñiʼ xheelatu. Laaca nadipaʼ nga gannaxhii ne guni respetar xiiñiʼ xheelatu laatu. Peru zanda gaca ni. Para ganda guibaninetu xiiñiʼ xheelatu tobi si la? caquiiñeʼ gácatu binni nuu xpiaaniʼ, binni riene ne guiale de ndaaniʼ ladxidoʼto gúnitu ni na Jiobá (Proverbios 16:20). Ca guenda ca laaca zacanécani laatu ora guidxaagalutu xcaadxi guendanagana.
ÑEE CADI NUU BINNILÍDXITU TOBI SI PUR RACALAʼDXIʼ GAPA COSA RISACA LA?
26. Ximodo zándaca guixeleʼ ti familia ora gacaláʼdxicaʼ gudiicaʼ ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ o guicá íquecaʼ gápacaʼ jma cosa risaca.
26 Qué ribani ca familia ca tobi si pur ca guendanagana ni rápacaʼ ne pur ricá íquecaʼ gápacaʼ jma cosa risaca. Triste nga guininu ni, peru nuu caadxi familia maʼ cadi nabézacaʼ galán purtiʼ ridinde diidxacaʼ pur bueltu ne racaláʼdxicaʼ gácacaʼ ricu, o gápacaʼ jma bidxichi. Zándaca guizaaca ni ora guiropaʼ xheelacabe rúnicabe dxiiñaʼ ne cada tobi de laacabe napa xpueltu aparte. Ne neca cadi tinde diidxacabe, zándaca pur gadxé gadxé hora nápacabe para gúnicabe dxiiñaʼ qué gápacabe tiempu para chúʼcabe juntu. Tobi de ca cosa ni zeʼ dxi jma cahuinni ndaaniʼ stale guidxi nga qué riuupeʼ bixhoze binni o jñaa ra lidxi ne nuu tiru rindaacabe beeu o dede iza para guni ganárcabe xcaadxi bueltu que biaʼ ñuni ganárcabe pa ñuucabe xquídxicabe. Ora runi binni zacá, zándaca gápacaʼ guendanagana.
27. Xi conseju zanda gacané ca familia ni napa guendanagana ora cayaadxaʼ bueltu laacaʼ.
27 Guirutiʼ zanda quixhe xi guni cada familia, purtiʼ cada tobi de laacaʼ gadxé gadxé ni ridxaagalucaʼ ne ni caquiiñecaʼ. Peru ca conseju ni zeeda lu Biblia zanda gacané laacabe. Casi Proverbios 13:10 na qué rapa binni stale guendanagana ora guirópacaʼ ruiʼcaʼ diidxaʼ ante gúnicaʼ xiixa. Ca diidxaʼ riʼ cadi culuíʼsicani naquiiñeʼ guiníʼ binni xi riníʼ ique, sínuque caquiiñeʼ guinabaʼ conseju ne guʼyaʼ xi riníʼ ique xheelaʼ de laani. Ne ora guiníʼ íquecabe ximodo iquiiñecabe xpuéltucabe racaneni chuʼ binnilídxicabe tobi si. Nuu tiru zándaca guirópacabe naquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ ti tiempu si fuera de ra lídxicabe ti ganda quíxecabe ca gastu ni nápacabe, jmaruʼ si ora nápacabe xiiñicabe o cayuuyacabe tuuxa binnilídxicabe huará. Ora gaca nga naquiiñeʼ gusihuinni hombre náparuʼ tiempu para xheelaʼ. Cásica laabe ne ca xiiñibe zanda gacanecaʼ gunaa ca lu caadxi dxiiñaʼ ni huayúnibe stúbibe ndaaniʼ lídxicabe (Filipenses 2:1-4).
28. Xi conseju zanda gacané ca familia ca chuʼcaʼ tobi si.
28 Peru naquiiñeʼ ganna binni, neca riquiiñeʼ bueltu lu ca dxi stinu riʼ, qué zacaneni laacaʼ guibánicaʼ nayecheʼ, ne qué lica zacaneni laacaʼ sicaʼ xquendanabánicaʼ (Eclesiastés 7:12). Ne pa jma guicá íquecaʼ gápacaʼ bidxichi la? zándaca guxhéleni laacaʼ de Dios ne gúnicaʼ ni cadi jneza (1 Timoteo 6:9-12). Jma jneza nga guyúbicabe gúnicabe xhiiñaʼ Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabánicabe ne gúnicabe ni jneza casi rinabaʼ Dios laacabe, purtiʼ zaguu Jiobá ndaayaʼ stipa ni gúnicabe para gápacabe cani iquiiñecabe lu xquendanabánicabe (Mateo 6:25-33; Hebreos 13:5). Pa gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá primé ne guyúbicabe chúʼcabe gaxha de laa la? neca lu caadxi cosa gadxé gadxé modo zaníʼ íquecabe, ziuucabe tobi si lu xcaadxi cosa ni jma risaca.