BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr18 diciembre yaza 1-3
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2018
  • Subtítulo
  • 3-9 DE DICIEMBRE
  • nwtsty nota de estudiu para Hch 10:6
  • 10-16 DE DICIEMBRE
  • 17-23 DE DICIEMBRE
  • 24-30 DE DICIEMBRE
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2018
mwbr18 diciembre yaza 1-3

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

3-9 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HECHOS 9-11

«Despué de guzanándabe ca xpinni Cristu, laapebe gúcabe tobi de laacaʼ»

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Hch 10:6

ti curtidor lá Simón: Biquiiñeʼ ca curtidor que guiuu o calidra para gáxhacaʼ guicha ladi, beela ndahui ne zá lu ca guidi ni runi curtircaʼ. Despué ruchácabe ti líquidu especial lu ca guidi que para ganda guzáʼcabe xiixa cosa de guidi. Nabé rindáʼ yuudxuʼ ora maʼ cayaca dxiiñaʼ riʼ ne guizáʼ ziaaʼ nisa riquiiñecabe, zándaca pur ngue guleza Simón uriá nisadóʼ, ti lugar ni zándaca riaana fuera de guidxi Jope. Lu Ley ni gucuaa Moisés que ná pa canaʼ tuuxa xcuerpu stiʼ ti animal ni maʼ guti la? ziuu nabiidiʼ según Ley (Le 5:2; 11:39). Ngue runi, nabé biʼniʼ ca judíu menu ca curtidor ne qué rinacaʼ guiaanacaʼ ra lidxi ti curtidor. Ne lu Talmud riete, mejor guni tuuxa dxiiñaʼ ra nutopa guiʼ, que gaca curtidor. Peru qué nudii Pedro lugar nucaa guiráʼ ndiʼ laa ñuni menu Simón o pur ngue maʼ qué niná ñaana ra lídxibe. Cumu guná Pedro biaana ra lidxi curtidor riʼ la?, gucané ni laa ora gucuaa sti dxiiñaʼ despué: cheʼ ra lidxi ti hombre ni cadi judíu. Caadxi expertu ruzeeteʼ diidxaʼ griegu «curtidor» (byrseús) gúcani ti apodo stiʼ Simón.

10-16 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HECHOS 12-14

«Biʼniʼ Bernabé ne Pablo discípulo ndaaniʼ ca guidxi zitu»

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Hch 13:9

Saulo ca ca nga Pablu: O laaca laa nga Pablo. Raríʼ nga primé biaje riete lá Saulo casi Pablo. Hebreu apóstol riʼ, ne dede dxi gúlebe gúpabe ciudadanía romana (Hch 22:27, 28; Flp 3:5). Nga runi, zándaca dede nahuiinibe gúpabe chupa labe: Saulo, ti lá hebreu ne Pablo ti lá romanu. Cadi guendaridxagayaa nga gapa ca judíu ni bibani tiempu que chupa lá, jmaruʼ si pa cadi nabézacabe Israel (Hch 12:12; 13:1). Caadxi de ca binnilidxi Pablo, laaca gúpacaʼ lá griegu o romanu neca nápacaʼ ti lá hebreu (Ro 16:7, 21). Gulí Dios Pablo para gaca apóstol ndaaniʼ xcaadxi guidxi ne chiné ca noticia galán ra nuu cani cadi naca judíu (Ro 11:13). Zándaca biquiiñebe lá romanu stibe, purtiʼ guníʼ íquebe jma zucaadiaga binni laabe (Hch 9:15; Gál 2:7, 8). Caadxi expertu ruzeeteʼ biquiiñebe lá romanu stibe pur ti hombre biree lá Sergio Paulo, peru zándaca cadi dxandíʼ ni nácabe, purtiʼ biquiiñerube ni bireesibe de Chipre. Xcaadxi ruzeeteʼ qué niná Pablo niquiiñeʼ lá hebreu stiʼ, purtiʼ ora guiníʼcabe ni lu diidxaʼ griegu ruluíʼ ni casi ti diidxaʼ ni riquiiñecabe para guiníʼcabe de ti binni (o ti animal) ni ruchá bi yanni.

Pablu: Lu Escrituras Griegas Cristianas, lá Paulos (ni zeeda de latín Paulus) raca significar ni «nahuiiniʼ» ne zeeda ni 157 biaje para guzeeteʼ ni de Pablo ne ti biaje si para guzeeteʼ ni de gobernador stiʼ Chipre láʼ Sergio Paulo (Hch 13:7).

17-23 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HECHOS 15, 16

«Yenándacabe ni ná Stiidxaʼ Dios para gucuaacabe ti decisión»

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Hch 16:37

naca nda du romanu: O nápadu ciudadanía romana. Gupa Pablo ciudadanía romana, ne zándaca laaca gupa Silas ni. Ley stiʼ Roma que ná guiráʼ ciudadanu napa derechu gaca juzgar jneza, ne qué zanda diʼ guni castigárcabe laabe nezalú binni ante gataʼ sentencia stibe. Ti ciudadanu romanu gupa stale derechu ne privilegiu lu guidubi Imperiu que. Cadi nuucabe obligadu chinándacabe ca ley stiʼ ca guidxihuiiniʼ ra nabézacabe, sínuque ca ley si stiʼ Roma. Pa ugaanicabe donda ique ti romanu pur xiixa ni biʼniʼ la? zanda gudiibe lugar guni juzgárcabe laabe casi ná ca ley stiʼ guidxi ra nuube, peru napa binni ca derechu para guinabaʼ gucaadiágacabe laa nezalú ti tribunal stiʼ Roma. Ne pa guiníʼcabe naquiiñeʼ gátibe la? laaca zanda guinábabe chebe nezalú emperador. Biʼniʼ predicar apóstol Pablo guidubi Imperiu stiʼ Roma. Chonna biaje riete lu Biblia gunábabe guni respetárcabe derechu stibe purtiʼ gúpabe ciudadanía romana. Biaʼ ra nánnanu, biquiiñebe derechu nápabe casi ciudadanu chonna biaje: 1) Casi ndaaniʼ guidxi Filipos, gúdxibe ca magistradu de raqué bicheenecaʼ ley ora gudíñecaʼ laabe. 2) Ne ndaaniʼ guidxi Jerusalén guniʼbe nácabe ciudadanu romanu para cadi quíñecabe laabe. 3) Ne ora zinécabe laabe para gaca juzgarbe, gunábabe chebe nezalú César o gunábabe chebe laapebe para gusiénebe emperador romanu que casu stibe (Hch 22:25; 25:11).

24-30 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HECHOS 17, 18

«Guni predicarnu ne gusíʼdinu casi biʼniʼ apóstol Pablo»

nwtsty nota de estudiu para Hch 17:2, 3, TNM

gucanebe laacaʼ guiénecaʼ: Qué niníʼ si Pablo de ca noticia galán stiʼ Reinu, sínuque bisiénebe ne bidiibe prueba ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, o lu Escrituras Hebreas ni gucuá pur espíritu santu. Qué ñuundasibe Stiidxaʼ Dios, sínuque laaca biquiiñebe ni ne biʼniʼ adaptarbe ni modo bisiénebe ni ca binni cucaadiaga laabe. Verbu griegu dialégomai riníʼ ni «guiníʼneluʼ sti binni de xiixa, o güiluʼ diidxaʼ de ti tema». Diidxaʼ griegu riʼ laaca laani nga ni zeeda lu Hechos 17:17; 18:4, 19; 19:8, 9; 20:7, 9.

Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe: Diidxaʼ griegu riʼ raca significar ni literalmente «quíxheluʼ xiixa cueʼ stobi». Ndiʼ racané laanu gánnanu bichaaga Pablo né stale cuidadu ca profecía ni caníʼ de Mesías ni zeeda lu Escrituras Hebreas né cani bizaaca lu xquendanabani Jesús para gusihuinni ximodo biʼniʼ cumplirbe cani.

nwtsty nota de estudiu para Hch 17:17

luguiaa: O plaza stiʼ luguiaa (lu diidxaʼ griegu agorá). Plaza stiʼ luguiaa stiʼ Atenas guyuu ni ladu noroeste stiʼ Acrópolis, gupa ni biaʼ 200 metru de xilaga ne ziuulaʼ ni 250 metru. Cadi ti lugar si ra rutoocabe ne rizíʼcabe nga luguiaa riʼ, sínuque laani nga plaza ra jma rúnicabe negocio ne raqué nga rié binni para guiníʼ de política ne cultura stiʼ guidxi que. Ca binni de Atenas guyuuláʼdxicaʼ checaʼ raqué para guiniʼcaʼ de xiixa tema nagana.

nwtsty nota de estudiu para Hch 17:22, 23

Para [Dios] ni qué runibiáʼ du: Ca diidxaʼ griegu Agnóstoi Theói gucuá cani lu ti altar ni guyuu Atenas. Bisihuinni ca binni de Atenas nabé bidxíbicaʼ ca dios que, ngue runi bicuicaʼ stale yuʼduʼ ne altar para laacabe, dede bíʼnicaʼ altar para ca dios ni qué rihuinni casi: la Gloria, la Modestia, la Fuerza, la Persuasión ne la Piedad. Ne zándaca para cadi gusiaandacabe o guchiichicabe tuuxa dios ni qué runibiáʼcabe, bizáʼcabe ti altar para ti Dios ni qué runibiáʼcabe. Né ni bíʼnicabe riʼ, bisihuínnicabe nuu ti Dios ni qué runibiáʼcabe. Né stale habilidad biquiiñeʼ Pablo altar que para bizulú guniʼné laacabe de Dios ni dxandíʼ, Dios ni qué runibiáʼcabe que.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Hch 18:21

pa na Dios: O «pa naʼ Jiobá». Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani caquiiñeʼ gánnanu xi riníʼ ique Dios ante gúninu xiixa o gúninu xiixa plan. Qué nusiaandaʼ apóstol Pablo principiu riʼ (1Co 4:19; 16:7; Heb 6:3). Laaca guluu discípulo Santiago gana ca hermanu guiniʼcaʼ: «Pa na [Jiobá] la? zabani nu ne zuni nu ndi ne ndicaʼ» (Snt 4:15). Cadi intiica si diidxaʼ cani o cadi ti muletilla si cani. Ora guiníʼ tuuxa: «Pa na [Jiobá]», naquiiñeʼ guni stipa pur guni ni ná Jiobá. Cadi caquiiñepeʼ guininu ca diidxaʼ riʼ para gunadiaga binni laanu; zanda neca guiníʼ íquesinu cani (biiyaʼ Hch 21:14; 1Co 4:19; Snt 4:15 ne Rbi8, Apéndice 1D).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir