BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • fy cap. 16 yaza 183-191
  • Gacanenu binnilídxinu ugaanda guendanabani ni qué zaluxe

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gacanenu binnilídxinu ugaanda guendanabani ni qué zaluxe
  • Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • NABÉ RISACA NGA GUCUEEZA BINNI LACA LAA
  • TUU NGA CANI NAGUIXHE DIOS GACA XAÍQUE
  • CHUʼNU LISTU PARA GUCAADIÁGANU
  • NABÉ RISACA GANNAXHII BINNI
  • CA FAMILIA NI RUNI NI NA JIOBÁ
  • BINNILÍDXINU NE NI ZEEDA PARA LAANU
  • Chupa cosa ni zacané para cadi guixeleʼ ti guendaxheelaʼ
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Guni adorarnu Dios ra lídxinu
    Biʼniʼ adorar tobi lucha Dios ni dxandíʼ (wt)
  • Guendaxheelaʼ: ni bisigaʼdeʼ Dios ni nadxii laanu
    Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
Biiyaʼ jma
Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
fy cap. 16 yaza 183-191

CAPÍTULO 16

Gacanenu binnilídxinu ugaanda guendanabani ni qué zaluxe

1. Xi gudixhe ique Dios guni guiráʼ familia.

DXI bicheelaʼ Jiobá Adán ne Eva, nabé biecheʼ hombre que dede guníʼ lu diidxaʼ hebreu ti poesía ni maʼ xadxí runibiáʼ binni (Génesis 2:22, 23). Peru Dios cadi gucalaʼdxiʼ si nucheelaʼ ca xiiñiʼ ni bizáʼ que, sínuque ni gucaláʼdxibe nga guni cani maʼ bichaganáʼ ni nabe ne zaqueca guiráʼ familia. Sicaríʼ gúdxibe primé guendaxheelaʼ que: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni, ne lagapa ca maniʼ nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne ca maniʼ ripapa guibáʼ ne guiráʼ maniʼ ni nuu lu guidxilayú» (Génesis 1:28). Nabé sicarú ngue dxiiñaʼ bidii Dios laacabe ne nibeendúcabe ni galán ra ñúnicabe ni. Adán, Eva ne xiiñicaʼ nabé nayecheʼ nibánicaʼ pa ñúnicaʼ ni gudxi Jiobá laacaʼ.

2, 3. Ximodo zanda guibani ca familia ca nayecheʼ ca dxi nabáninu riʼ.

2 Yanna riʼ, laaca zabani ca familia ca nayecheʼ pa gúnicaʼ ni na Jiobá. Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu: «Ni zacané pe laanu [...] nga uyubi nu sa nu gaxha de Dios, purti nga zaquiiñe laanu lu enda nabani ni napa nú yanna riʼ ne ni gueeda ruʼ» (1 Timoteo 4:8). Ca familia ni nuu gaxha de Dios ne rinándacaʼ ca conseju ni cudiibe laacaʼ lu Biblia la? ziuucaʼ nayecheʼ «yanna riʼ» (Salmo 1:1-3; 119:105; 2 Timoteo 3:16). Neca tobi si de ca binnilídxicabe chinanda ni na ca conseju ni zeeda lu Biblia, ziuucabe jma galán que ora nin tobi de laacabe qué guni ni nani.

3 Lu libru riʼ maʼ bizíʼdinu stale conseju ni zeeda lu Biblia ni zacané ca familia ca chuʼcaʼ jma nayecheʼ. Zándaca maʼ bidiʼnu cuenta maʼ bieeteʼ chupa chonna biaje ca conseju ca lu libru riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ca conseju ca nabé risaca cani ne zanda gacanécani familia stinu lu guiráʼ ni gúnicaʼ. Ca familia ni runi stipa pur chinándacaʼ conseju ni zeeda lu Biblia, rudiicaʼ cuenta ora chuʼcaʼ gaxha de Dios racanécani laacaʼ lu xquendanabánicaʼ yanna. Guidúʼyanu sti biaje tapa de ca conseju nabé risaca ca.

NABÉ RISACA NGA GUCUEEZA BINNI LACA LAA

4. Xiñee nabé risaca nga gucueeza ca guendaxheelaʼ ca laca laacaʼ.

4 Sicaríʼ guníʼ rey Salomón: «Cásica zanda chúʼcabe ndaaniʼ ti guidxi ra bisábacabe lindaa stiʼ, zacaca nga ti hombre ni qué rucueeza laca laa» (Proverbios 25:28; 29:11). Guiráʼ ca guendaxheelaʼ ni racalaʼdxiʼ guibani nayecheʼ naquiiñeʼ gucueezacaʼ laca laacaʼ. Pa qué gucueezacabe ni runi sentírcabe, casi guidxiichi xhaatacabe o gúnicabe xiixa ni uquiinde beela ládicabe laacabe la? maʼ qué lica ziuucabe galán o zadiʼdiʼ stale iza para chúʼcabe nayecheʼ sti biaje.

5. Ximodo zanda guizíʼdinu gucueezanu laca laanu neca nácanu binni ruchee, ne xi zabeendunu.

5 Nánnanu nin tobi de ca ni za de Adán qué zanda gucueeza guiráʼ ni guinabaʼ beela ladi laa para cadi lica guchee (Romanos 7:21, 22). Peru tobi de ca guenda ni rudii espíritu stiʼ Dios nga ganna binni gucueeza laca laa (Gálatas 5:22, 23). Nga runi, espíritu stiʼ Dios zanda gacané gucueezanu laca laanu pa guinábanu ni laabe, pa chinándanu conseju ni zeeda lu Stiidxabe ne pa guidxaaganu ca binni si ni rucueeza laca laa (Salmo 119:100, 101, 130; Proverbios 13:20; 1 Pedro 4:7). Pa gúninu zacá, zacané nga laanu cadi gápanu jnadxiinu, neca chuʼ xiixa ni uquiinde laanu gúninu ni (1 Corintios 6:18). Laaca zacané nga laanu para cadi tíndenu ne gucáʼnanu o gusaananu de gueʼ xhaatanu nisadxuʼniʼ. Ne laaca zucueezanu laanu ora gulaacabe diidxaʼ laanu ne ora guidxaagalunu guendanagana nabé naroʼbaʼ. Galán pa guiráʼ xixenu, dede né cani nahuiiniʼ, guizíʼdinu gápanu guenda ni rudii espíritu stiʼ Dios (Salmo 119:1, 2).

TUU NGA CANI NAGUIXHE DIOS GACA XAÍQUE

6. 1) Tuu nga cani naguixhe Dios gaca xaíque. 2) Xi naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ hombre casi xaíque ti guibaniné binnilidxi nayecheʼ.

6 Sti cosa ni risaca gánnanu nga tuu nga gudixhe Dios gaca xaíque ndaaniʼ ti yoo. Pablu bizeeteʼ tuu nga cani naguixhe Dios gaca xaíque ora guníʼ: «Racaladxe ganna tu, Cristu nga xaíque sti irá hombre, ne hombre nga xaíque sti gunaa, ne Dios nga xaíque sti Cristu» (1 Corintios 11:3). Ca diidxaʼ ca cusihuínnicani hombre nga naca xaíque luguiáʼ binnilidxi, xheelabe naquiiñeʼ gacané laabe ne ca xiiñicabe napa xidé guzuubacaʼ stiidxacabe (Efesios 5:22-25, 28-33; 6:1-4). Ora hombre guni dxiiñaʼ stiʼ jneza casi xaíque la? zabaniné binnilidxi nayecheʼ. Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ ni nuu gaxha de Dios nánnacaʼ, neca nácacaʼ xaíque, qué zácacaʼ naduxhuʼ né binnilídxicaʼ ne qué zucaacaʼ laacabe gúnicabe xiixa ni qué zanda gúnicabe. Rinándacabe ejemplu stiʼ Jesús, Xaíque stícabe. Neca nanna Jesús chigaca Xaíque lu guiráʼ cosa, beedabe cadi para gacanécabe laabe, sínuque para gacanebe (Efesios 1:22; Mateo 20:28). Zacaca runi ca xpinni Cristu, cadi pur nácacaʼ xaíque ruyúbicaʼ gaca ni racaláʼdxicaʼ, sínuque ruyúbicaʼ gacanecaʼ xheelacaʼ ne ca xiiñicaʼ (1 Corintios 13:4, 5).

7. Xi conseju zeeda lu Biblia zanda gacané gunaa ni maʼ bichaganáʼ guni dxiiñaʼ bidii Dios laa ndaaniʼ lidxi.

7 Ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ ni nuu gaxha de Dios qué rusihuinni jma nanna para si gucaalú xheelaʼ ne qué ruyubi guni mandar xheelaʼ. Riecheʼ gudiináʼ ne gacané laabe. Biblia na ora maʼ bichaganáʼ ti gunaa maʼ xheelabe nga stiʼ laabe, nga rusihuinni xheelabe nga xaíque stibe (Génesis 20:3). Nga runi, ora guichaganáʼ ti gunaa napa xidé guni ni na «ley stiʼ» xheelaʼ (Romanos 7:2, TNM). Biblia na laaca naca gunaa «tobi ni gacané» xheelaʼ ne «biáʼsipeʼ para laabe» (Génesis 2:20). Laabe nápabe caadxi guenda ni qué gapa xheelabe ne racanebe laa biaʼ gándatiʼ (Proverbios 31:10-31). Biblia na laaca runinebe xheelabe dxiiñaʼ (Malaquías 2:14). Ca conseju ni zeeda lu Biblia riʼ racanécani hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ para gánnacaʼ xi dxiiñaʼ napa cada tobi de laacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ ne gapasaacaʼ respetu laacaʼ ne gusisacasaacaʼ laacaʼ.

CHUʼNU LISTU PARA GUCAADIÁGANU

8, 9. Bisiene xi conseju zeeda lu Biblia ni huayacané ca familia ca gánnacaʼ güicaʼ diidxaʼ.

8 Stale biaje huazeeteʼ libru riʼ nabé risaca nga güiʼ binni diidxaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ óraca jma nagueenda runi chaahuiʼ binni ca guendanagana ca ne jmaruʼ si ora gucaadiaga chaahuicaʼ laacaʼ. Maʼ huayeeteʼ stale biaje caquiiñeʼ güiʼ binni diidxaʼ ne zaqueca gucaadiagasaacaʼ. Sicaríʼ guníʼ discípulo Santiagu: «Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa» (Santiago 1:19).

9 Laaca galán guidúʼyanu ximodo guininu. Ora guiníʼ binni naduxhuʼ, guiníʼ diidxaʼ ni guniná o guiníʼ mal de tuuxa la? qué zanda güiʼ diidxaʼ galán (Proverbios 15:1; 21:9; 29:11, 20). Neca jneza ni guininu, peru pa guininu naduxhuʼ, gusihuínninu jma nánnanu o qué rianu binni la? qué zacanenu laacaʼ. Naquiiñeʼ guyúbinu guininu diidxaʼ «ni guiaba binni» (Colosenses 4:6). Ca diidxaʼ ni guininu naquiiñeʼ gácacani casi «manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata» (Proverbios 25:11). Ca familia ni ganna guiniʼné binnilidxi galán qué zaca nagana para laacaʼ guibánicaʼ nayecheʼ.

NABÉ RISACA GANNAXHII BINNI

10. Xi clase guendarannaxhii nga jma risaca lu guendaxheelaʼ.

10 Nabé stale biaje rieeteʼ diidxaʼ guendarannaxhii lu libru riʼ. Ñee rietenaláʼdxiluʼ xi clase guendarannaxhii jma rieeteʼ la? Dxandíʼ nga nabé risaca guendarannaxhii ni napa binni xheelaʼ (ni rábicabe lu diidxaʼ griegu éros), ne nuu guendaxheelaʼ huabeenducaʼ ni galán purtiʼ rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ ne nabé raca xhamígucaʼ (ni rábicabe lu diidxaʼ griegu filía). Peru ni jma risaca nga guendarannaxhii ni rábicabe lu diidxaʼ griegu agápe. Zacá nga modo nadxiinu Jiobá, Jesús ne binni (Mateo 22:37-39). Ne laaca zacaca nga modo nadxii Jiobá binni guidxilayú (Juan 3:16). Nabé galán gannaxhiinu xheelanu ne ca xiiñinu zacá (1 Juan 4:19).

11. Xi ribeendú ca guendaxheelaʼ ca ora nadxiisaacaʼ.

11 Ora gannaxhii ti guendaxheelaʼ zacá racaneni laacaʼ gácacaʼ tobi si (Colosenses 3:14). Laaca racaneni laacaʼ gúnicaʼ cosa galán para laacaʼ ne para xiiñicaʼ. Ora ridxaagalú ca familia ca guendanagana nabé naroʼbaʼ, randa runi chaahuicaʼ ni purtiʼ rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ casi maʼ bizéʼtenu ca. Ora maʼ ziyoʼxhoʼ cani maʼ bichaganáʼ racané guendarannaxhii ca laacaʼ gacanésaacaʼ ne gusisacasaacaʼ laacaʼ. Nga runi, Stiidxaʼ Dios na: «Pa nadxii lu stobi la? [...] qué zuyubu para lii siouʼ [...,] zuni huantar lu laabe ne zuni cre lu laabe. Intiica gueeda, nuu neu laabe tobi si ne qué zaree lu gana. [...] Peru qué ziuu dxi initilú enda ranaxhii» (1 Corintios 13:4-8).

12. Xiñee riuu ca guendaxheelaʼ ca tobi si ora nadxiicaʼ Dios.

12 Ca guendaxheelaʼ ca riuucaʼ tobi si ora nadxiisaacaʼ, peru ni jma racané laacaʼ chuʼcaʼ tobi si nga gannaxhiicaʼ Jiobá (Eclesiastés 4:9-12). Xiñee yaʼ. Apóstol Juan bicaa: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na» (1 Juan 5:3). Nga runi, cadi purtiʼ si nadxii binni xiiñiʼ nga gacané laacabe chúʼcabe gaxha de Dios, sínuque purtiʼ zacá cayuni mandar Jiobá laacaʼ gúnicaʼ ni (Deuteronomio 6:6, 7). Ora nadxii binni xheelaʼ qué zuyubi gapa jnadxii, ne jmaruʼ si purtiʼ nadxii Jiobá, Dios ni chiguni juzgar «cani rapa jnadxii ne cani riuu né xheela stobi» (Hebreos 13:4). Ne pa pur tobi de laacaʼ gápacaʼ guendanagana lu xquendaxheelacaʼ la? guendarannaxhii ni napa xheelabe Jiobá zacaneni laa chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia. Ora rannaxhii ca familia ca Jiobá la? rannaxhiisaacaʼ ne ribánicaʼ nayecheʼ.

CA FAMILIA NI RUNI NI NA JIOBÁ

13. Ora quixhe ique ca familia ca gúnicaʼ ni na Jiobá, ximodo racaneni laacaʼ gúnicaʼ ni jma risaca lu xquendanabánicaʼ.

13 Biaʼ dxi guibani ti xpinni Cristu rucaa ique guni ni na Dios (Salmo 143:10). Zacá rusihuinni binni nuu gaxha de Jiobá. Ora runi ca familia ca ni na Jiobá racaneni laacaʼ gucaa íquecaʼ gúnicaʼ ni jma risaca lu xquendanabánicaʼ (Filipenses 1:9, 10). Jesús maca bizeeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Zeda ndaa saa hombre ne bixhoze, ne badu dxaapa ne jñaa, ne gunaa ne suegra. Ne ca binni lidxi pe hombre zaca nanalaʼdxi laa» (Mateo 10:35, 36). Casi guníʼ Jesús ca, stale xpinni Cristu huacaalú binnilídxicaʼ laacaʼ. Nabé triste ne naná nga ni huadíʼdicabe. Neca guizaacanu nga, jma naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá Dios ne Jesucristu que binnilídxinu (Mateo 10:37-39). Pa guni huantarnu ora gucaalú ca binnilídxinu laanu la? zándaca guchaacabe modo laacabe ora gúʼyacabe galán ni cabeendunu pur nuunu gaxha de Jiobá (1 Corintios 7:12-16; 1 Pedro 3:1, 2). Ne pa qué guchaacabe la? qué zabeendunu gastiʼ pa gusaananu de gúninu ni na Jiobá pur gucaalúcabe laanu.

14. Ora runi binni ni na Dios, ximodo rucaa nga laacaʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza para gacanecaʼ xiiñicaʼ.

14 Ora runi cani napa xiiñiʼ ni na Dios racaneni laacaʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza. Nuu lugar, ribeza binni guidxiña dxi quixe xiiñicaʼ laacaʼ guiráʼ ni bíʼnicaʼ pur laacabe, ne ribézacaʼ gapa xiiñicaʼ laacaʼ ora maʼ bióʼxhocaʼ. Neca gastiʼ naca guiníʼ íquecabe ora maʼ huaniisi xiiñicabe guʼyaʼ laacabe la? cadi jneza diʼ gucaacabe laacaʼ guyúbicaʼ gápacaʼ bidxichi. Qué zacané binni xiiñiʼ pa jma gucaa ndaaniʼ íquecabe gápacabe bidxichi qué gúnicabe ni na Dios (1 Timoteo 6:9).

15. Ximodo guca Eunice, jñaa Timoteu, ti ejemplu sicarú de modo zanda gacané binni xiiñiʼ para guni ni na Dios.

15 Nápanu ti ejemplu sicarú stiʼ tuuxa ni biʼniʼ zacá, laabe nga Eunice, jñaa Timoteu, xhamigu Pablu (2 Timoteo 1:5). Neca qué ñaca xheelaʼ Eunice xpinni Cristu gunda bisiidibe Timoteu chuʼ gaxha de Dios, ne gucané Loida laabe, jñaabidaʼ Timoteu (2 Timoteo 3:14, 15). Dxi maʼ biniisi Timoteu, bidii Eunice lugar laabe chinebe Pablu chigucheechecabe stiidxaʼ Reinu casi misioneru (Hechos 16:1-5). Nánnanu nabé biecheʼ Eunice ora biʼyaʼ naca Timoteu misioneru ni biʼniʼ xhiiñaʼ jneza. Cumu guyuu Timoteu gaxha de Jiobá dxi maʼ huaniisi la? bisihuinni nga ximodo bisiniisicabe laabe dxi nahuiinibe. Nabé bidxá tipa ladxidóʼ Eunice ne biecheʼ ora binadiaga qué nusaana Timoteu de ñuni xhiiñaʼ, neca zándaca nabé bibanaʼ laabe (Filipenses 2:19, 20).

BINNILÍDXINU NE NI ZEEDA PARA LAANU

16. Tuu nga bizaalaʼdxiʼ Jesús, peru xii nga ni jma gucuá íquebe gúnibe primeru.

16 Jesús biniisi ndaaniʼ ti familia ni guyuu gaxha de Dios, ne dxi maʼ huaniisibe nabé bizaaláʼdxibe jñaabe, casi naquiiñeʼ gúnibe ni (Lucas 2:51, 52; Juan 19:26). Peru primé ni gucuá ique Jesús nga guni ni na Dios, zacá bixhélebe ti neza para gapa binni ti guendanabani ni qué zaluxe. Bíʼnibe ni ora bidiibe xquendanabánibe ni qué gapa donda para guilá guiráʼ xixé binni ni gulené donda (Marcos 10:45; Juan 5:28, 29).

17. Ximodo zacané guendaguti stiʼ Jesús cani runi ni na Dios.

17 Jiobá gundisaʼ Jesús lade gueʼtuʼ para guibánibe guibáʼ, bidii laabe poder ne despué biʼniʼ laabe Rey lu Reinu stiʼ guibáʼ (Mateo 28:18; Romanos 14:9; Apocalipsis 11:15). Guendaguti stiʼ Jesús gucané para bibí caadxi binni lu Guidxilayú riʼ ti guni mandarnecaʼ laabe lu Reinu ca. Ne pur guendaguti stibe laaca zanda guibani xcaadxi binni ni guzuubaʼ diidxaʼ ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ (Apocalipsis 5:9, 10; 14:1, 4; 21:3-5; 22:1-4). Tobi de ca guenda jma risaca nápanu yanna nga gusíʼdinu binni ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios (Mateo 24:14).

18. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu, ne xi naquiiñeʼ gúninu casi familia ne cada tobi de laanu.

18 Casi biʼniʼ apóstol Pablu, pa gúninu ni na Dios zanda guicaanu guiráʼ ndaayaʼ gudii Dios laanu lu guendanabani «ni gueeda ruʼ». Zacatiʼ nga zanda guibáninu nayecheʼ. Cadi guiaandaʼ laanu ca diidxaʼ riʼ: «Canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni [...], peru qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios» (1 Juan 2:17). Nga runi, pa nahuiininu, pa maʼ bichagananu o pa laanu ne xheelanu cusiniisinu xiiñinu o laasinu cusiniisinu xiiñinu o maʼ huaniisinu ne caʼruʼ guichagananu peru qué gápanu xiiñinu la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu ni na Dios. Neca chuʼ tu gucaa laanu gúninu ni cadi jneza o gápanu guendanagana ni nabé naxoo la? qué chuʼ dxi gusiáʼndanu nácanu xpinni ti Dios ni nabani. Nga runi, gúninu stipa pur gusiecheʼ guiráʼ cani gúninu Jiobá (Proverbios 27:11). Ne pur cani gúninu zanda guibáninu nayecheʼ yanna ne ugaandanu ti guendanabani ni qué ziuu dxi guiluxe lu guidxilayú cubi stiʼ Dios.

XIMODO ZANDA GACANÉ CA CONSEJU NI ZEEDA LU BIBLIA RI’ BINNILÍDXINU PARA GUIBÁNICA’ NAYECHE’

Zanda guizíʼdinu gucueezanu laca laanu (Gálatas 5:22, 23).

Ora hombre ne gunaa zinándacaʼ tuu nga naguixhe Dios gaca xaíque sticaʼ, rúnicaʼ stipa pur guibani binnilídxicaʼ galán (Efesios 5:22-25, 28-33; 6:4).

Naquiiñeʼ güiʼ binni diidxaʼ ne zaqueca gucaadiagasaacaʼ (Santiago 1:19).

Ora gannaxhiinu Jiobá racané nga laanu chuʼ xquendaxheelanu tobi si (1 Juan 5:3).

Gúninu ni na Dios nga ni jma risaca quixhe íquenu gúninu ne zaqueca binnilídxinu (Salmo 143:10; 1 Timoteo 4:8).

NDAAYAʼ NI RAPA BINNI ORA QUÉ GUICHAGANÁʼ

Cadi guiráʼ diʼ binni richaganáʼ. Ne cadi guiráʼ diʼ ca guendaxheelaʼ ca riguixhe íquecaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ. Jesús guca solteru, ne guniʼbe ora guicá ique binni cadi guichaganáʼ zeeda gácani ti guenda ora guni ni pur «guni xhiiña Dios ni nuu ibáʼ» (Mateo 19:11, 12). Apóstol Pablu laaca gudixhe ique cadi guichaganáʼ. Laabe guniʼbe, cásica cani cadi guichaganáʼ ne zaqueca cani guichaganáʼ, zeeda gácacani ti ndaayaʼ para laacaʼ (1 Corintios 7:7, 8, 25-28). Nga runi, neca jma caníʼ libru riʼ de guendaxheelaʼ ne modo gusiniisi binni xiiñiʼ, galán guiníʼ íquenu xi ndaayaʼ zanda gápanu pa quixhe íquenu cadi guichagananu o pa quixhe íquenu cadi gápanu xiiñinu ora guichagananu.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir