BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr19 diciembre yaza 1-8
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
  • Subtítulo
  • 2-8 DE DICIEMBRE
  • 9-15 DE DICIEMBRE
  • 16-22 DE DICIEMBRE
  • w15 15/7 yaza 16 párr. 9
  • 23-29 DE DICIEMBRE
  • 30 DE DICIEMBRE HASTA 5 DE ENERO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
mwbr19 diciembre yaza 1-8

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

2-8 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 7-9

«Caguu Jehová ndaayaʼ ti gran muchedumbre»

w19.09 yaza 28 párr. 9

«Biiyaʼ zuhuaa stale binni»

9 Lu iza 1935, biene ca testigu stiʼ Jiobá visión stiʼ Juan ne biénecaʼ tuu nga ca ni nuu lu gran muchedumbre. Gúnnacabe cadi naquiiñeʼ cheʼ grupu riʼ guibáʼ para guzuhuaacaʼ «delante de trono ne delante de Dendxuhuiiniʼ». Neca nabani gran muchedumbre lu Guidxilayú riʼ, zuzuhuaacaʼ «delante de trono» pa guni crecaʼ Jiobá nga napa derechu de guni mandar ne gúnicaʼ ni nabe (Is. 66:1). Ne zuzuhuaacaʼ «delante de Dendxuhuiiniʼ» pa guni crecaʼ guti Jesús pur binni. Laaca rusiidiʼ Mateo 25:31, 32 de tema riʼ. Racá ná zadagulisaa «guiráʼ guidxi» dede né ca binni malu nezalú Jesús ne trono stiʼ. Ndiʼ rusihuinni lu Guidxilayú nga nuu guiráʼ ca guidxi riʼ, ne cadi guibáʼ. Nga runi, biaʼsi ni bisiene ca hermanu ca lu iza 1935. Bisiénecabe xiñee ná Biblia cadi naquiiñeʼ chuʼ gran muchedumbre guibáʼ. Nga runi, 144,000 si nga zié guibáʼ para guni mandarné Jesús Guidxilayú (Apoc. 5:10).

it-2-S yaza 1155 párr. 5

Stale yuubaʼ

Biaʼ treinta iza despué de binitilú guidxi Jerusalén, biiyaʼ apóstol Juan ti visión, luni biiyabe stale binni de guiráʼ nación tribu ne guidxi. Ne gúdxicabe laabe: «Laacabe nga ca ni gudiʼdiʼ lu stale yuubaʼ» (Ap 7:13, 14). Ora riete zadiʼdiʼ «stale binni lu stale yuubaʼ» o gran tribulación, riníʼ ni qué záticabe. Ne zanda guininu dxandíʼ ni pur ni zeeda lu Hechos 7:9, 10 ra ná: «Peru nuuné Dios laabe [José], ne bilá laabe de guiráʼ sufrimientu stibe». Ora riete bilá José de ca sufrimientu stiʼ riníʼ ni cadi gucané si Jehová laa guni huantar, sínuque bilabe laa de guiráʼ sufrimientu gupa sin ñati.

it-1-S yaza 1035 párr. 3

Stale binni

Tu laacabe. Lu capítulo 7 stiʼ Apocalipsis ruzeeteʼ tuu nga ca binni o gran muchedumbre riʼ ne laaca zeeda ca diidxaʼ ni riete lu capítulo riʼ lu xcaadxi textu. Apocalipsis 7:15-17 ná zaguu Dios laacabe ndaaniʼ carpa stiʼ, ziné Dendxuhuiiniʼ laacabe ra cadá nisa de guendanabani ne «zuchaa Dios nisa riete lúcabe». Lu Apocalipsis 21:2-4 zeeda caadxi diidxaʼ casi ni bizéʼtenu riʼ: «Nuu carpa stiʼ Dios ra nuu binni», «zuchaabe nisa riete lucaʼ» ne «maʼ qué ziuuruʼ guendaguti». Cadi ca binni diʼ ni nuu guibáʼ de ra zedayete Jerusalén Nacubi nga bihuinni lu visión zeeda lu últimu capítulo riʼ, sínuque luni bihuinni binni ni nuu lu Guidxilayú.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

re-S yaza 113, 115 párr. 3, 4

Gucuá Israel stiʼ Dios sellu

3 Ante guedané Jehová xiana stiʼ, nuu caadxi ángel ni cayuni ti dxiiñaʼ especial. Biiyaʼ Juan ndiʼ lu ti visión: «Gudiʼdiʼ si nga biiyaʼ zuhuaa tapa ángel guidapaʼ ladu guidxilayú. Cucueezacaʼ guidapaʼ bi stiʼ guidxilayú para cadi gundubi bi lu guidxilayú nin lu nisadóʼ nin lu ca yaga» (Apocalipsis 7:1). ¿Xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ yaʼ? «Guidapaʼ bi» riʼ zeeda gaca ni juiciu ni chigunitilú ca binni qué iquiiñeʼ, ne zeeda juiciu riʼ lu nisadóʼ ni cadi nexhedxí, ni zeeda gaca guiráʼ binni qué iquiiñeʼ ne laaca zeeda ni luguiáʼ guiráʼ gobernante ni rusisaca laca laa, ni zeeda gaca casi yaga ni nabani purtiʼ racané binni guidxilayú laa (Isaías 57:20; Salmo 37: 35, 36).

4 Guidapaʼ ángel riʼ runi representar tapa grupu de ángel, laacabe nga caquiiñeʼ Jehová para gucueeza juiciu stiʼ dede dxi guedandá tiempu nexheʼ gaca ni. Ora gundaa ca ángel bi de xiana stiʼ Dios ne gueedani de guidapaʼ ladu guidxilayú, ladu guiaʼ, ladu gueteʼ, este ne oeste, nabé naroʼbaʼ modo gunitiluni. Zeeda gaca ni casi dxi biquiiñeʼ Jehová bi para bicheeche ne bichiá ca elamita ne binduuxeʼ laacabe, peru ni chigaca riʼ zaca ni jma naroʼbaʼ (Jeremías 49:36-38). Ne laaca jma naroʼbaʼ modo gunitiluni qué dxi binitilú Jehová guidxi Ammón (Amós 1:13-15). Nin ti organización stiʼ Binidxabaʼ qué zanda guilá dxi gueeda xiana stiʼ Jehová, dxi ca nga gusihuínnibe laasibe nga nápabe derechu de guni mandarbe ne qué ziuu dxi gusaana de guni mandarbe (Salmo 83:15, 18; Isaías 29:5, 6).

it-1-S yaza 12

Abadón

¿Tuu nga Abadón, ángel stiʼ abismo?

Lu Apocalipsis 9:11 riete diidxaʼ «Abadón», zacá nga láʼ «ángel stiʼ abismo». Lu diidxaʼ griegu la? laani nga «Apolión», ni raca significar «Destructor». Lu siglu diecinueve biyúbicabe modo gusihuínnicabe Abadón riʼ nga emperador Vespasiano, Mahoma o Napoleón, laaca biʼniʼ crécabe naca ángel riʼ ti ángel stiʼ Binidxabaʼ. Peru guietenaláʼdxinu ni ná Apocalipsis 20:1-3, lu textu riʼ rihuinni naca ángel naaze «llave stiʼ abismo» riʼ ti representante stiʼ Dios ni zeeda de guibáʼ. Rihuinni cadi xpinni diʼ Binidxabaʼ laabe purtiʼ rundiibibe «Binidxabaʼ» ne rulaabe laa ndaaniʼ abismo. Lu ti comentariu stiʼ Apocalipsis 9:11 ni zeeda lu libru The Interpreterʼs Bible ruzeeteʼ: «Peru cadi ti ángel stiʼ Binidxabaʼ nga Abadón, sínuque ti ángel stiʼ Dios, ne laabe nga cayúnibe dxiiñaʼ de gunitilube casi racalaʼdxiʼ Dios».

Lu ca textu stiʼ Escrituras Hebreas ni bizéʼtenu que la? cá diidxaʼ ʼavad·dóhn, biquiiñeʼ ni juntu né ca diidxaʼ Baʼ ne guendaguti. Lu Apocalipsis 1:18 guníʼ Jesús: «Nabaneʼ para siempre, ne napaʼ ca llave stiʼ guendaguti ne stiʼ Baʼ», ne Lucas 8:31 rusihuinni poder ni nápabe luguiáʼ abismo riʼ. Nápabe poder para gunitilube, dede né Binidxabaʼ zanda gunitilube, ne Hebreos 2:14 rusihuinni zacá ni, lu textu riʼ ruzeeteʼ «beeda gaca Jesús binni guidxilayú para ganda gatiʼ. Ne pur gútibe la? zanda gunitilube Binidxabaʼ, ni napa poder para guuti». Apocalipsis 19:11-16 ruzeeteʼ laabe nga Destructor ni maʼ gulí Dios (Biiyaʼ APOLIÓN).

9-15 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 10-12

«Zuuticabe “chupa testigu” ne despué zabánicaʼ»

w14 15/11 yaza 30

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Tuu nga guiropaʼ testigu ni rieeteʼ lu Apocalipsis 11

Apocalipsis 11:3 caníʼ de chupa testigu ni guníʼ xi chigaca lu 1,260 dxi. Óraque na relatu que sicaríʼ: «Mani ngola [...] zaguixhe dxí laacabe dede zuuti laacabe». Peru despué de «chonna gubidxa aronda», guiropaʼ testigu que zabiguetaʼ guibánicaʼ ne zadxagayaa guiráʼ tu cayuuyaʼ laacaʼ (Apoc. 11:7, 11).

Tuu nga guiropaʼ testigu riʼ yaʼ. Relatu riʼ zacané laanu gánnanu tu laacabe. Primé, zeeda gácacabe «iropa yaga olivo ne iropa candeleru» (Apoc. 11:4). Ndiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu candeleru ne guiropaʼ yaga olivo ni rieeteʼ lu ti diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Zacarías. Luni rieeteʼ guiropaʼ olivo que zeeda gaca «guiropaʼ ni bibí», o Zorobabel, ti hombre ni biʼniʼ mandar ne Josué, xaíque stiʼ ca sacerdote, ne rieeteʼ lu Biblia «zuhuaacaʼ cueʼ Señor stiʼ guidubi guidxilayú» (Zac. 4:1-3, 14). Guiropa, relatu ca rusihuinni runi guiropaʼ testigu riʼ milagru cásica biʼniʼ Moisés ne Elías (laaca zanda guchaagaluʼ Apocalipsis 11:5, 6 né Números 16:1-7, 28-35 ne 1 Reyes 17:1; 18:41-45).

Ximodo ngueca nga ni rieeteʼ lu Apocalipsis ne Zacarías yaʼ. Guiropaʼ cani cuzeeteʼ de ca hombre ni bibí para sániruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ora bidxagalucaʼ guendanagana. Nga runi, cani bicheeche diidxaʼ chonna iza arondaʼ cani nacu sacu, o lari chonga, nga ca hombre ni bibí ni guzaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios lu iza 1914, dxi gurí Reinu stiʼ Dios guibáʼ, zacá nga guca ni na Apocalipsis capítulo 11.

Dxi biluxe bicheeche ca hombre ni nacu sacu riʼ diidxaʼ, cani bibí riʼ biseguyoocabe laacaʼ ti tiempu si: chonna gubidxa arondaʼ, zacá casi ñaca ñuuticabe laacaʼ. Ca xhenemígucabe guníʼ íquecaʼ maʼ binduuxecaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicabe, ngue runi nabé biéchecaʼ (Apoc. 11:8-10).

Peru casi rieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená que, ra guizaa chonna dxi arondaʼ guiropaʼ testigu riʼ zabiguetaʼ zabánicaʼ, o zareecaʼ de ra deguyoocaʼ. Ne cani qué nucheené Jiobá laaca bidii Jesucristu laacaʼ ti guenda nabé risaca ni zeeda de Dios. Lu iza 1919 beeda gácacaʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza», ne laacaʼ zudiicaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ xquidxi Dios lu ca últimu dxi riʼ (Mat. 24:45-47; Apoc. 11:11, 12).

Nabé risaca nga gánnanu, tobi si runi Apocalipsis 11:1, 2 guiropaʼ diidxaʼ riguixhená ni maʼ bidúʼyanu ca, ra cayeeteʼ de ti tiempu chichuubiáʼ yuʼduʼ stiʼ Dios. Capítulo 3 stiʼ Malaquías caníʼ ziuubiáʼ yuʼduʼ stiʼ Dios ne de racá ziá ni (Mal. 3:1-4). Pabiáʼ bindaa guyuubiáʼ yuʼduʼ riʼ ne biá ni yaʼ. Bizulú ni dede 1914 hasta 1919. Cásica diidxaʼ riguixhená riʼ zaqueca nga ni rieeteʼ lu Apocalipsis capítulo 11, tobi si cani: 1,260 dxi (42 beeu) riʼ laaca laani nga chonna dxi arondaʼ que.

Nabé nayecheʼ riuʼnu ora gánnanu bisiá Jiobá yuʼduʼ stiʼ ne gudixhe chaahuibe guidxi riʼ para gúnicaʼ xhiiñabe né stale gana (Tito 2:14). Rudiʼnu xquíxepeʼ pur ejemplu ni bisaana ca xpinni Cristu ni bibí ni qué nucheené laa ne guzanírucaʼ nezalú xquidxi Dios dxi gudíʼdicaʼ lu guendanagana, ne zacá bisihuínnicabe laacabe nga zeeda gácacabe guiropaʼ testigu que.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 865 párr. 1

Rollo

Modo simbólicu. Stale biaje ora riete lu Biblia diidxaʼ «rollo» riquiiñeʼ ni de modo simbólicu. Ezequiel ne Zacarías biiyacaʼ ti rollo ni cá letra guiropaʼ ladu. Jma nga biquiiñecabe ti ladu si rollo para gucaacabe, peru cumu rollo riʼ cá letra guiropaʼ ladu la? zándaca ndiʼ riníʼ nabé risácani, cadi guendariguite diʼ juiciu cá luni ne dede padé rugaandani (Eze 2:9–3:3; Zac 5:1-4). Lu visión ni zeeda lu Apocalipsis ruzeeteʼ naaze ni zuba lu trono que lu náʼ ladu derechu ti rollo ni napa gadxe sellu, pur ca sellu riʼ qué rihuinni ni cá ndaaniʼ rollo que dede ora gueeda Dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios que ne guxheleʼ ni (Ap 5:1, 12; 6:1, 12-14). Despué, biiyaʼ Juan ti rollo lu ti visión, ne biʼniʼ mandárcabe laabe gobe ni. Ora gudobe ni, gúcani nanaxhi ndaaniʼ ruaabe, peru gúcani nandáʼ ndaanibe. Cumu zuxheleʼ rollo que ne cadi nuuni selladu la? ndiʼ riníʼ caquiiñeʼ guiénebe ni cá luni. Ora gucuaa Juan mensaje riʼ gúcani «nanaxhi» para laabe, peru zándaca neni cosa ni nandáʼ o cadi galán ni caquiiñeʼ guni profetizarbe (Ap 10:1-11). Zacagá nga ni bizaaca Ezequiel né rollo ni biluíʼcabe laa, luni zeeda canción triste ni caníʼ de yuubaʼ ni cayuniná binni (Eze 2:10).

kr yaza 21, 22 párr. 27, 28

Dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ

27 Ra zidiʼdiʼ tiempu, bedandá iza cabézacabe: 1914, ti iza nabé risaca. Casi bidúʼyanu ra bizulú capítulo riʼ, nin ti binni guidxilayú qué ñanna xi dxipeʼ nga bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ. Peru maca dede ante gucuaa apóstol Juan ti visión ra bihuinni ximodo chigaca ni. Guxuíʼlunu «seña roʼ» biʼyaʼ Juan guibáʼ. Lu visión que biiyabe «ti gunaa» ni zeeda gaca casi xheelaʼ Dios. Gunaa riʼ nga ti parte de organización stiʼ Dios ni nuu guibáʼ, ra nuu guiráʼ ángel. Nacaxiiñiʼ gunaa riʼ ne gupa ti hombrehuiiniʼ. Xi dxiiñaʼ chiguni baʼduʼ gule riʼ yaʼ. Chiguni mandarbe guiráʼ guidxi roʼ «ne ti guiibaʼ». Peru gule si baʼduhuiiniʼ riʼ, «ucuaa Dios laa yené laa ra nuu trono stiʼ». De raqué binadiaga Juan gucuá ti ridxi reciu guibáʼ: «Ma bidxiña dxi ulá Dios stitu laanu. Ma chi usihuinni enda nandxóʼ stiʼ, chi guni mandar, laa ne Cristu stiʼ» (Apoc. 12:1, 5, 10).

28 Yanna, xipeʼ nga biʼyaʼ Juan lu visión que yaʼ. Biiyabe dxi bizulú cayuni mandar Reinu mesiánicu. Stale tu bidxagayaa ne guyuulaʼdxiʼ ni guca riʼ. Peru, ñee nannuʼ tu nga cani qué ñuulaʼdxiʼ ni la? Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Ngue runi, biásacabe para gucaalúcabe Miguel, o Cristu, ne ca ángel stiʼ. Tu biʼniʼ ganar guerra que yaʼ. Biblia na: «Ulá [dragón que] ndaani guidxilayú, laame ne ca xpinni me. Laame nga dxa beenda yooxho ni lá diablu ne binidxabaʼ, ni rusiguii irá binni» (Apoc. 12:7, 9)

16-22 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 13-16

«Cadi guidxíbinu ca bestia salvaje»

w12 15/6 yaza 8 párr. 6

Jiobá nga Dios ni «rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ»

6 Ra ziluxe primé siglu, biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, biluiʼbe apóstol Juan caadxi visión ni zucaa laanu guidxagayaanu (Apo. 1:1). Lu tobi de ca visión que biiyaʼ Juan ti dragón —ni zeeda gaca Binidxabaʼ— zuhuaa guriá nisadóʼ bani (biindaʼ Apocalipsis 13:1, 2). Óraque biree ti maniʼ duxhuʼ ndaaniʼ nisadóʼ que, ne bidii Binidxabaʼ poder laame para guni mandarme. Despué biiyaʼ apóstol Juan ti maniʼ duxhuʼ naxiñáʼ ni napa gadxe ique. Maniʼ riʼ nga «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ ni ruzeeteʼ Apocalipsis 13:1, ni zeeda gaca «gadxe rey» o gadxe guidxi ni jma nadipaʼ (Apo. 13:14, 15; 17:3, 9, 10). Dxi gucuá libru stiʼ Apocalipsis, maʼ biaba gaayuʼ ique maniʼ que, cayuni mandar stobi, peru cayaadxaʼ «gueeda ru stobi» para guizaa gadxe. Gunáʼ nga ca guidxi riʼ yaʼ. Chiguidúʼyanu tuu nga ca ique maniʼ duxhuʼ riʼ tobi pur tobi. Laaca zadúʼyanu xcaadxi cosa bisiene Daniel de ca gobiernu riʼ, nuu biaje guniʼbe de laacaʼ stale siglu ante guihuínnicaʼ.

w12 15/6 yaza 16, 17 párr. 12, 13

Jiobá nga Dios ni «rusihuinni guiráʼ ni nagaʼchiʼ»

12 Neca zeeda gaca potencia mundial angloamericana casi guiibaʼ nuchaʼ beñe la? ca visión bidii Jesús Juan rusihuínnicani zúniruʼ ca guidxi riʼ stale cosa risaca lu ca últimu dxi. Xi laacani yaʼ. Juan biiyaʼ sti maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu ne riníʼ casi ti dragón. Tu zeeda gaca maniʼ riʼ yaʼ. Guiropaʼ cachu stime rusihuínnicani tobi si cayuni chupa gobiernu dxiiñaʼ: laaca laani nga potencia mundial angloamericana, peru yanna maʼ chigúnicabe gadxé dxiiñaʼ (biindaʼ Apocalipsis 13:11-15).

13 Maniʼ ni napa guiropaʼ cachu riʼ rucaa binni guzáʼ ti «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que. Maca bicaa Juan zahuinni bidóʼ riʼ, despué zanitiluni ne ziásani sti biaje. Gudiʼdiʼ si primé guendaridinde que bihuinni ti grupu de guidxi ni beeda gaca bidóʼ que. Gran Bretaña ne Estados Unidos nga guniʼcaʼ chuʼ grupu riʼ para gacaneni chuʼ guiráʼ guidxi tobi si ne guiniʼni pur guiráʼ ca gobiernu nuu lu Guidxilayú. Binibiáʼ binni grupu riʼ casi Sociedad de Naciones, ne bihuínnini biluxe si primé guendaridinde, peru binitiluni dxi bizulú guiropa guendaridinde. Dxi cadinde ca guidxi que, ca xpinni Dios guniʼcaʼ zahuinni bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que sti biaje, casi na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Apocalipsis. Ne gúcani zaqué, purtiʼ ora biásani sti biaje maʼ biree lani Naciones Unidas (Apo. 17:8).

w09 15/2 yaza 4 párr. 3

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Apocalipsis (guiropa ndaa)

13:16, 17. Nécapeʼ jma nagana gaca para laanu sinu o gutoʼno xiixa la? cadi naquiiñeʼ diʼ gudiʼnu lugar gucaa maniʼ ngola ca laanu gúninu ni na. Pa guicá marca stiʼ maniʼ ngola ca lu nanu o lucuanu la? casi ñaca cudiʼnu lugar gábime laanu xi gúninu ne xi guiníʼ íquenu.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w09 15/2 yaza 4 párr. 6

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Apocalipsis (guiropa ndaa)

16:13-16. Ca «espíritu dxaba» [o ca «diidxaʼ dxabaʼ», NM] ca nga guiráʼ ni rucaa ca demonio ca binni guiníʼ ique. Ne cayúnicabe ni para gucaacabe guiráʼ ca rey ni nuu lu Guidxilayú riʼ cadi gulábicaʼ ora guixii gadxe copa ra dxá xiana stiʼ Dios, ne gucaalucaʼ laabe (Mat. 24:42, 44).

w15 15/7 yaza 16 párr. 9

«Ma cadxiña dxi ilá tu»

9 Lu gran tribulación maʼ qué zucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu. Maʼ biluxe tiempu guininu de laani. Maʼ bedandá dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ (Mateo 24:14). Né stale guendanadxibalú zaninu xi chiguni Jiobá guiráʼ binni malu, ne ndiʼ zuniná ni laacaʼ. Zándaca ni guininu dxi ca nga mayaca guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Lu Apocalipsis 16:21 na zuuyaʼ binni ca diidxaʼ riʼ casi granizu naroʼbaʼ ne zaguudicaʼ Dios.

23-29 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 17-19

«Zunduuxeʼ guerra stiʼ Dios guiráʼ guerra»

w08-S 1/4 yaza 8 párr. 3, 4

Armagedón: guerra stiʼ Dios ni zunduuxeʼ guiráʼ guerra

Qué zanda diʼ chuʼ paz ne seguridad laga cayuni mandar ca binni malu (Proverbios 29:2; Eclesiastés 8:9). Ni dxandíʼ la? qué zanda diʼ cuézanu guiree guendaquéiquiiñeʼ ne cosa malu pa nuuruʼ binni ni runi ca cosa riʼ. Nga runi para ganda chuʼ paz ne justicia ni qué ziuu dxi guiluxe la? naquiiñeʼ gatiʼ ca binni malu. Rey Salomón guníʼ caquiiñeʼ gatiʼ ca binni malu para ganda guilá ca binni nachaʼhuiʼ (Proverbios 21:18).

Cumu Dios nga chiguni juzgar la? zanda chuʼnu seguru jneza ca sentencia quíxhebe para ca binni malu. Abrahán gunabadiidxaʼ: «¿Ñee qué zuni Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú ni jneza la?». Ne laapebe biiyaʼ dxiichibe siempre runi Jehová ni jneza (Génesis 18:25). Laaca rabi Biblia laanu qué riecheʼ diʼ Jehová ora gatiʼ binni malu, peru pa gastiʼ ruʼ remediu la? runitilube laacaʼ (Ezequiel 18:32; 2 Pedro 3:9).

it-1-S yaza 380 párr. 3

Caballu

Lu ti visión ni biʼyaʼ apóstol Juan rihuinni Jesucristu casi Rey risaca dxiʼbaʼ ti caballu blancu ne ti ejercitu de jinete laaca dxiʼbaʼ caballu blancu, ne runi representar ni justicia ne guendaruni jneza, chupa cosa ni chiguni Cristu ora tindené ca enemigu stiʼ ne stiʼ Bixhoze, Jehová (Ap 19:11, 14). Lu sti capítulo riete de caadxi jinete, primé jinete que runi representar ni cayuni Jesucristu casi Rey, déchebe nanda xcaadxi jinete ni runi representar guendanagana (Ap 6:2-8).

re-S yaza 286 párr. 24

Zuni ganar Rey ni ridinde lu Armagedón

24 Ne bestia salvaje ni napa chii cachu ne gadxe ique ni biree de ndaaniʼ nisadóʼ (bestia salvaje ni runi representar organización política stiʼ Binidxabaʼ), rusiaandacabe laa ne zaqueca falsu profeta ni naca séptima potencia mundial (Apocalipsis 13:1, 11-13; 16:13). Interu «nabánicaʼ» o interu cucaalucaʼ xquidxi Dios ni nuu lu Guidxilayú, bilaacabe guirópacaʼ ndaaniʼ «lago de bele». ¿Ñee dxandíʼ nga nuu lago de bele riʼ la? Coʼ, purtiʼ bestia salvaje ne falsu profetaʼ riʼ cadi maniʼ ni dxandíʼ laacame. Lago riʼ naca ni ti lugar simbólicu ne riniʼni ra guinitilú tuuxa o xiixa para siempre, ra riluxe xiixa ne ni cheʼ racá maʼ qué ziuuruʼ dxi gúʼyacabe laa. Laaca raríʼ nga chigulaacabe guendaguti ne Baʼ, dede né Binidxabaʼ (Apocalipsis 20:10, 14). Rihuinni dxíchicaʼ cadi ti lugar ra cayacaná binni malu para siempre o infiernu nga lago de bele riʼ, purtiʼ nanalaʼdxiʼ Jehová chuʼ ti lugar ra cayacaná binni (Jeremías 19:5; 32:35; 1 Juan 4:8, 16).

re-S yaza 286 párr. 25

Zuni ganar Rey ni ridinde lu Armagedón

25 Xcaadxi ni cadi naca parte de gobiernu stiʼ Binidxabaʼ, peru laaca si nácacaʼ parte de guidxilayú qué iquiiñeʼ ni maʼ qué zaca chaahuiʼ riʼ, laaca záticaʼ né espada ziuulaʼ stiʼ ni dxiʼbaʼ caballu que. Zaníʼ Jesús runi merecercabe gáticabe. Qué riete diʼ pa chiguilaacabe lu lago de bele, peru ¿ñee pur ndiʼ zabézanu guiásacabe de lade gueʼtuʼ la? Nin ti lugar qué riete diʼ pa zabani ca ni chigunitilú Juez ni gulí Jehová. Jesús peʼ guníʼ, zulaacabe ca ni cadi naca «dendxuʼ» «lu bele ni qué ziuu dxi guizuíʼ ni maʼ guca preparar para Binidxabaʼ ne ca ángel stiʼ» o zanitilucaʼ «ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guibánicaʼ» (Mateo 25:33, 41, 46). Sicaríʼ nga riluxe «dxi gueeda juiciu ne dxi guinitilú ca binni ni qué runi respetar Dios» (2 Pedro 3:7; Nahúm 1:2, 7-9; Malaquías 4:1).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w12 15/6 yaza 17 párr. 13

Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca

13 Maniʼ ni napa guiropaʼ cachu riʼ rucaa binni guzáʼ ti «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que. Maca bicaa Juan zahuinni bidóʼ riʼ, despué zanitiluni ne ziásani sti biaje. Gudiʼdiʼ si primé guendaridinde que bihuinni ti grupu de guidxi ni beeda gaca bidóʼ que. Gran Bretaña ne Estados Unidos nga guniʼcaʼ chuʼ grupu riʼ para gacaneni chuʼ guiráʼ guidxi tobi si ne guiniʼni pur guiráʼ ca gobiernu nuu lu Guidxilayú. Binibiáʼ binni grupu riʼ casi Sociedad de Naciones, ne bihuínnini biluxe si primé guendaridinde, peru binitiluni dxi bizulú guiropa guendaridinde. Dxi cadinde ca guidxi que, ca xpinni Dios guniʼcaʼ zahuinni bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que sti biaje, casi na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Apocalipsis. Ne gúcani zaqué, purtiʼ ora biásani sti biaje maʼ biree lani Naciones Unidas (Apo. 17:8).

w12 15/6 yaza 18 párr. 17

Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca

17 Peru cadi chaahuidugá nga guinitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Zácaruʼ gunaa dxabaʼ riʼ nadipaʼ ne zuyúbiruʼ ximodo guni ca gobiernu ca ni racalaʼdxiʼ dede ora uguu Dios ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ gúnicaʼ xiixa (biindaʼ Apocalipsis 17:16, 17). Maʼ cadi candaa, zaquiiñeʼ Jiobá Naciones Unidas para gucaa ca políticu ni nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, gucaalucaʼ guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, zunduuxecaʼ laacabe ne guiráʼ bidxichi stícabe. Raca biaʼ gande o treinta iza qué liica niníʼ ique ca religión ca pa nidxiña dxi nizaaca nga. Peru ca dxi riʼ, maʼ biaʼ qué guiaba si gunaa dxabaʼ riʼ deche maniʼ duxhuʼ ca. Ora guidxiña dxi guiete gunaa riʼ, qué ziétebe chaahuidugá, sínuque nagueenda ne nabé naná modo cuee yaandecabe laabe (Apo. 18:7, 8, 15-19).

30 DE DICIEMBRE HASTA 5 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 20-22

«¡Biiyaʼ! Cayuneʼ guiráʼ cosa nacubi»

re-S yaza 301 párr. 2

Ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi

2 Stale iza ante de ca dxi bibani Juan, gudxi Jehová Isaías ca diidxaʼ riʼ: «Purtiʼ, ¡laguuyaʼ! Chiguzayaʼ ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi; ne guiráʼ ni guyuu dxiqué maʼ guirutiʼ tu zietenalaʼdxiʼ ni, ne qué zaguiʼbaʼ ni ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (Isaías 65:17; 66:22). Primé biaje guca cumplir profecía riʼ nga dxi biguetaʼ ca judíu ni qué nusaana Jehová Jerusalén lu iza 537 a.J. despué de guyuucaʼ casi esclavu 70 iza Babilonia. Dxi biguétacabe ndaaniʼ guidxi riʼ beeda gácacabe «ti guidxilayú cubi», purtiʼ bichaa modo nabánicabe ne gúcabe ti guidxi nayá ni biʼniʼ adorar Jehová si, ne bibánicabe xaʼnaʼ náʼ ti gobiernu nacubi, «ti guibáʼ cubi». Peru apóstol Pedro bizeeteʼ zaca cumplir profecía riʼ sti biaje ora guníʼ: «Peru cabézanu gueeda ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi casi biʼniʼ prometerbe, ra zaca puru si ni jneza» (2 Pedro 3:13). Peru apóstol Juan cusiene chigaca cumplir profecía riʼ dxi stiʼ Señor. Zadiʼdiʼ «guibáʼ ne guidxilayú ni guyuu dxiqué» (laani nga sistema stiʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ne ca gobiernu ni nuu lu nabe). Laaca maʼ qué ziuu «nisadóʼ» o ca binni malu ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Lugar de ndiʼ ziuu «ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi», guibáʼ cubi ca nga Reinu stiʼ Dios ne guidxilayú cubi ca nga ca binni nachaʼhuiʼ ni chiguni mandar Reinu riʼ (bichaaga ni né Apocalipsis 20:11).

w13 1/12 yaza 11 párr. 2-4

«Biiyaʼ, cayune irá xixé cosa nacubi»

«Zuchaa [Dios] nisa riete lú caʼ.» (Apocalipsis 21:4.) Gunáʼ nga nisa riete lú binni ni zuchaa Dios yaʼ. Qué zuchaabe nisa ni riete lú binni pur nuu nayecheʼ, nin nisa ni runi lubricar lú binni, sínuque zuchaabe nisa ni riete lú binni ora nuu triste. Qué zuchaa si Dios nisa riete lú binni, sínuque laaca zabeebe yuubaʼ ni rucaa binni guʼnaʼ.

«Ma qué ziuu ru enda guti.» (Apocalipsis 21:4.) Guendaguti ca nga ni jma rucaa binni guʼnaʼ. Peru zabee Jiobá ca binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ de lu náʼ guendaguti. Ximodo chigúnibe nga yaʼ. Zúnibe ni ra cueebe donda ni bisaanané Adán binni (Romanos 5:12). Zaquiiñeʼ Jiobá guendaguti stiʼ Jesús para cuee donda napa binni. Ne zunitilube últimu enemigu stiʼ hombre, laani nga guendaguti (1 Corintios 15:26). Guiráʼ binni zabani casi maca gudixhe Dios guibánicaʼ: qué zaca huaracaʼ ne qué ziuu dxi gáticaʼ.

«Ma qué ziuu ru [...] yuubaʼ.» (Apocalipsis 21:4.) Xi yuubaʼ ndiʼ maʼ qué zuni sentir binni yaʼ. Laacani nga ni runi sentir binni ora gatiʼ binnilidxi, ni runi sentir binni ora guizaaca xiixa, ne ni runiná ca binni ni huará xpiaaniʼ. Ca yuubaʼ ni runi sentir millón de binni nuu cani pur guendaruchee ne qué rudii cani lugar guibani binni nayecheʼ.

w03-S 1/8 yaza 12 párr. 14

Jehová, Dios ni riníʼ ni dxandíʼ

14 Caquiiñeʼ gusisácanu guiráʼ ni rusiidiʼ Jehová laanu lu Stiidxaʼ ne cadi guicaanu cani casi guendariguite. Laapebe cayabibe laanu zanda gúnibe guiráʼ ni gacaláʼdxibe ne zúnibe ni. Ne nápanu stale razón para guni crenu guiráʼ ni maʼ biʼniʼ prometerbe laanu, nga runi zanda chuʼnu seguru zuni castigarbe «guiráʼ ca ni qué runibiáʼ [laabe] ne ca ni qué nucaadiaga ca noticia galán ni ruzeeteʼ de Señor Jesús» (2 Tesalonicenses 1:8). Laaca zanda guni crenu nadxiibe ca ni runi stipa guni ni jneza, zudiibe guendanabani ni qué zaluxe ca ni guni cré laabe ne zabeebe yuubaʼ ne maʼ guirutiʼ zuunaʼ dede né guendaguti zabeebe. Jehová peʼ gudxi apóstol Juan, dxandíʼ zaca ca diidxaʼ riʼ: «Bicaa ca diidxaʼ riʼ purtiʼ zanda gápanu confianza ni ne dxandíʼ ni» (Apocalipsis 21:4, 5; Proverbios 15:9; Juan 3:36).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 1202 párr. 2

Guendanabani

Pur ca diidxaʼ ni gudxi Dios Adán zanda guiénenu pa nuzuubaʼ Adán diidxaʼ qué ñati (Gé 2:17). Zacaca nga zazaaca né ca binni ni guzuubaʼ diidxaʼ; ora guinitilú últimu enemigu, guendaguti, maʼ qué zapa ca binni ruzuubaʼ diidxaʼ pecadu ne cumu maʼ qué ziuu pecadu la? maʼ qué záticabe. Zabánicabe sin qué chuʼ dxi gáticabe (1Co 15:26). Zanitilú guendaguti ora maʼ biluxe 1,000 iza de cayuni mandar Cristu, casi ná Apocalipsis. Laaca lu libru riʼ riete zabani ca ni chigaca rey ne sacerdote ne zuni mandarnecaʼ Cristu 1,000 iza. «Xcaadxi gueʼtuʼ que la?» qué zabánidicaʼ dede óraruʼ guizaa 1,000 que, laacabe nga ca ni nabani ra guiluxe 1,000 iza, ante guiree Binidxabaʼ de ndaaniʼ abismo ne tidiʼ binni lu prueba final. Ra guiluxe 1,000 iza, ca binni ni guibani lu Guidxilayú riʼ zácacaʼ perfectu ne zácacaʼ casi Adán ne Eva ante gucheenecaʼ Dios. Oracaruʼ nga maʼ zapa binni ti guendanabani sin donda. Ca ni tidiʼ prueba final, ora guilaa Binidxabaʼ ti tiempu, zanda gápacaʼ guendanabani ni qué zaluxe sicaríʼ (Ap 20:4-10).

it-2-S yaza 180, 181

Lago de bele

Lu libru si stiʼ Apocalipsis nga riete Diidxaʼ lago de bele riʼ, ne naca ni ti lugar simbólicu. Biblia peʼ cusiene xii ni ora ruzeeteʼ: «Runi representar lago de bele que guiropa guendaguti» (Ap 20:14; 21:8).

Rihuínnica ti lugar simbólicu nga lago de bele riʼ pur ni zeeda lu xcaadxi versículo stiʼ Apocalipsis ra riete de laani. Ruzeeteʼ libru riʼ rulaacabe guendaguti ndaaniʼ lago de bele (Ap 19:20; 20:14), peru nánnanu qué zanda guicaguí guendaguti. Laaca rulaacabe Binidxabaʼ ndaaniʼ lago riʼ, laa ndaʼ naca ti espíritu, peru qué zanda guniná o guzaaquiʼ bele ti espíritu (Ap 20:10; bichaaga ni né Éx 3:2 ne Jue 13:20).

Cumu lago de bele riʼ runi representar «guiropa guendaguti» ne lu Apocalipsis 20:14 ná zulaacabe «guendaguti» ne «Baʼ» ndaaniʼ lago riʼ la? rihuinni dxíchica cadi laa diʼ ni nga guendaguti ni bisaanané Adán binni guidxilayú (Ro 5:12), ne laaca cadi laa diʼ ni nga Baʼ, purtiʼ Baʼ ne guendaguti zanitilucaʼ ndaaniʼ lago de bele. Nga runi, laani nga ra guinitilú tuuxa o xiixa ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guidúʼyanu laa, laaca qué riete diʼ zudxiguetaʼ «lago» riʼ ca gueʼtuʼ ni nuu ndaaniʼ, casi riete zudxiguetaʼ guendaguti ne Baʼ ca gueʼtuʼ ni napa (Ap 20:13). Ca ni cadi cá lá lu «libru de guendanabani» —ca ni bicaalú derechu ni napa Jehová de guni mandar ne qué niná ñaca arrepentir— zulaacabe laacaʼ ndaaniʼ lago de bele, ni raca significar guinitilú tuuxa o xiixa para siempre o guiropa guendaguti (Ap 20:15).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir