BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr19 noviembre yaza 1-6
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
  • Subtítulo
  • 4-10 DE NOVIEMBRE
  • 11-17 DE NOVIEMBRE
  • 18-24 DE NOVIEMBRE
  • 25 DE NOVIEMBRE HASTA 1 DE DICIEMBRE
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
mwbr19 noviembre yaza 1-6

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

4-10 DE NOVIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 JUAN 1-5

«Cadi gannaxhiinu guidxilayú nin guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú»

w05-S 1/1 yaza 10 párr. 13

Chinándanu ejemplu bisaana Jesús

13 Nuu binni riníʼ ique cadi malu diʼ guiráʼ ca cosa nuu lu guidxilayú riʼ. Neca zacá, zanda gucaa guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ laanu gusaana de gúninu ni ná Jiobá. Guiráʼ ni runi ofrecer guidxilayú riʼ zanda guxhélecani laanu de Dios. Nga runi, pa gannaxhiinu ca cosa ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ, neca ruluíʼ cadi malu cani, zanda gusábacani laanu (1 Timoteo 6:9, 10). Stale de ca cosa ni runi ofrecer guidxilayú riʼ zanda guninácani laanu ne zanda quítecani laanu. Quíxhenu ti ejemplu, pa guidúʼyanu película o programa de televisión ra cadinde binni, ra rihuinni ximodo zanda gapa binni stale cosa risaca o cayuni practicar xiixa pecadu sexual, zándaca gucaacani laanu guiníʼ íquenu cadi malu ni cayúnicabe ne zándaca gucaacani laanu gucheʼnu. Pa guidxaaganu tuuxa ni nisi cá ique gapa cosa risaca para guibani galán o nisi maʼ caníʼ ique gapa xiixa negocio, zándaca guiníʼ íquenu casi laa (Mateo 6:24; 1 Corintios 15:33).

w13 15/8 yaza 27 párr. 18

Bicaa ique guibániluʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios

18 Sti cosa ni zacané laanu gucáʼnanu cani nuu ndaaniʼ Guidxilayú nga guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guníʼ Juan riʼ: «Canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni que, peru qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios» (1 Juan 2:17). Ruluíʼ nga dxandíʼ guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ ne ruluíʼ qué ziuu dxi guiluxe cani, peru mayaca guinitilú cani. Cadi quítenu laca laanu: zanitilú guiráʼ ca cosa ni rudii guidxilayú riʼ binni.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w13 15/9 yaza 10 párr. 14

Guni crenu cani rusietenalaʼdxiʼ Jiobá laanu

14 Lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu zeeda stale ni rusietenalaʼdxiʼ Dios laanu de modo naquiiñeʼ gannaxhiisaanu. Jesús guníʼ: «Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii», ne bisiénebe nga nga guiropa mandamientu jma risaca stiʼ ley (Mat. 22:39). Santiagu, biʼchiʼ Jesús neza jñaa, guníʼ laani nga Ley «ni jma risaca» (Sant. 2:8). Ne apóstol Juan bicaa: «Hermanu caʼ, cadi caguixhe xiixa nacubi guni tu, sínuque cucaa ni maca nanna tu dede dxi bizulú tu bicaa diaga tu stiidxa Dios. [...] Peru casi ñaca nacubi ni yanna» (1 Juan 2:7, 8). Yanna, xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ né ca diidxaʼ «ni maca nanna tu» ca yaʼ. Caniʼbe de ley ra na gannaxhii binni stobi. Maca nánnacabe ni, purtiʼ maca bisiene Jesús ni laacabe «dede dxi bizulú» biziidicabe de Dios. Peru «nacubi» ni purtiʼ naquiiñeruʼ gusihuínnicabe ni ora guidxagalúcabe guendanagana. Cumu laaca nácanu discípulo stiʼ Cristu la? nga runi rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur rusietenalaʼdxiʼ laanu pabiáʼ risaca nga gannaxhiinu binni ne cadi guyúbinu para laasinu, casi runi binni ni qué runibiáʼ Dios.

w07 1/8 yaza 3 párr. 2; yaza 5 párr. 9

Huayuu dxi gucheeneluʼ espíritu santu la?

2 Stiidxaʼ Dios na zanda gucheené binni espíritu santu stiʼ Jiobá. Jesucristu guníʼ: «Zuni perdonar Dios cani ruchee, ne cani riguu dí, peru qué ziuu dxi guni perdonar be cani [guiníʼ mal de] Espíritu Santu» (Mateo 12:31). Biblia cayábica laanu «pa ma nanna nu xii nga jneza, peru uyubi nu uchéʼ nu la? ma gasti zanda usigaʼde nu Dios para guiaxa stonda nu. Ne pa nuu tu guni zacá la? ganna dxichi zusaba ná Dios laa» (Hebreos 10:26, 27). Ne apóstol Juan bicaa sicaríʼ de laani: «Nuu enda ruchee ni runitilú» (1 Juan 5:16). Yanna, ñee binni ni biʼniʼ xiixa cosa malu nga guiníʼ pa zati pur ni biʼniʼ la?

9 Rininu mal de tuuxa o de xiixa ni zeeda de Dios nga ora rindísanu falsu luguiáʼ o guininu xiixa ni gusihuinni cucáʼlunu laa. Cumu de Dios zeeda espíritu santu ca la? ora cucáʼlunu espíritu ca casi ñaca cucáʼlunu Dios. Tu guni zacá ne qué gaca arrepentir la? qué zutiidilaʼdxiʼ Dios stonda. Ora caníʼ Jesús de cani rucheené espíritu santu stiʼ Dios la? caniʼbe de cani nanna dxíchicaʼ cucaalucaʼ espíritu santu stiʼ Dios. Neca biiyaʼ ca binni ni cucaalú que ximodo gucané espíritu stiʼ Jiobá Jesús para biʼniʼ ca milagru que la? nacaʼ bíʼnibe cani ne poder stiʼ Binidxabaʼ. Ngue runi, bicheecabe purtiʼ guníʼcabe mal de espíritu stiʼ Dios. Ne sicaríʼ guníʼ Jesús de laani: «Pa chuʼ tu [guiníʼ mal de] Espíritu Santu [...] la? ngue qué ziuu dxi guni perdonar Dios laa, sínuque ziaana donda luguiáʼ» (Marcos 3:20-29).

11-17 DE NOVIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 JUAN 1-13; 3 JUAN 1-14 NE JUDAS 1-25

«Gúninu stipa cadi guixélenu de ni dxandíʼ»

w04-S 15/9 yaza 11, 12 párr. 8, 9

«Laguicaa poder ni rudii Señor laatu»

8 Nánnanu xi ca cosa jma riuulaʼdxiʼ Binidxabaʼ iquiiñeʼ para gusaba laanu purtiʼ Biblia rusiene cani (2 Corintios 2:11). Biyubi Binidxabaʼ modo guniná Job para guiree gana ne guiníʼ ique maʼ bisaana Dios laa. Biniti Job guiráʼ cosa stiʼ, guti ca binni ni nadxii, bicaalú familia stiʼ laa, biasa ti guendahuará malu luguiáʼ ne biʼniʼ criticar ca ni ná naca xhamigu laa (Job 10:1, 2). Neca cadi Binidxabaʼ peʼ napa donda pur guiráʼ ni rizaaca binni yanna, riquiiñebe cani para guninabe stale xpinni Cristu ne rusiroobabe ca guendanagana sticaʼ para gusábabe laacaʼ.

9 Lu ca últimu dxi nabáninu riʼ, nabé maʼ bidale ca modo riquiiñeʼ Binidxabaʼ para gucaalú laanu ne guxheleʼ laanu de Dios. Stale binni ruyubi guni ni riuulaʼdxiʼ lugar de guyubi chuʼ gaxha de Dios. Nabé rucaa ca mediu de comunicación binni guiníʼ ique cadi malu nga gapa relación sexual né tutiica ni gacalaʼdxiʼ. Ne stale binni jma ruyubi ni riuulaʼdxiʼ lugar de guyubi Dios (2 Timoteo 3:1-5). Nga runi, naquiiñeʼ gudxíʼlunu né guiráʼ stipa stinu ti cadi guirá fe ni nápanu ne cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu ne guixélenu de Dios (Judas 3).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 125 párr. 7

Saa ra rócabe juntu para gusihuínnicabe nadxiisaacabe

Qué ruzeeteʼ Biblia ximodo guca ca saa ra rócabe juntu para gusihuínnicabe nadxiisaacabe o fiestas de amor, ninca qué riete panda biaje guca cani (Jud 12). Qué ñuni mandar Jesucristu ñaca cani, ninca ca apóstol stiʼ, nga runi cadi obligadu guni binni ni. Ca xpinni Cristu ni napa bueltu nga biʼniʼ saa riʼ ne runi invitarcaʼ ca hermanu sticaʼ ni qué gapa bueltu. Raca guendaró para guiráʼ ca huérfanu, viuda, ca hermanu napa bueltu ne ca ni qué gapa ne rócabe juntu casi hermanu.

it-2-S yaza 861

Guié

Sti diidxaʼ griegu spi·lás, riniʼni guié ni gaʼchiʼ ndaaniʼ nisa. Biquiiñeʼ Judas ilustración riʼ para guiníʼ de caadxi hombre ni guyuu ndaaniʼ congregación stiʼ ca xpinni Cristu para gúnicaʼ cosa ni cadi jneza. Cásica naca ca guié ni gaʼchiʼ ndaaniʼ nisa ti peligru para ca barcu, zaqueca nga guca ca hombre riʼ ti peligru ndaaniʼ congregación. Judas guníʼ de laacabe: «Naca ca hombre riʼ casi guié ni gaʼchiʼ ndaaniʼ nisa laga cayonécabe laatu» (Jud 12, TNM).

wp17.1-S yaza 12 párr. 1

Gúnnabe maʼ bisiéchebe Dios

¿Xi biʼniʼ profetizar Enoc? Laabe guniʼbe: «¡Laguuyaʼ! Bedané Jiobá stale mil ángel ni maʼ gulí para guni xhiiñaʼ ti guni juzgar guiráʼ binni ne gusihuinni guiráʼ cosa malu ni cayuni guiráʼ ca pecador ni qué runi respetar laa. Zuni Dios ni purtiʼ rúnicaʼ guiráʼ clase cosa ni cadi jneza ne riniʼcaʼ mal de laabe» (Judas 14, 15, TNM). Zándaca guiníʼ íquenu xiñee guníʼ Enoc ca diidxaʼ riʼ casi ora maʼ biʼniʼ Dios ni ná profecía riʼ. Sicaríʼ bicaa stale profeta purtiʼ nuucabe seguru zaca cumplir profecía ni gudxi Dios laacabe, nga runi guníʼcabe ni casi ñaca maʼ guca ni (Isaías 46:10).

wp17.1-S yaza 12 párr. 3

Gúnnabe maʼ bisiéchebe Dios

Ora guiníʼ íquenu pabiáʼ fe gupa Enoc, rucaani laanu guinabadiidxanu pa ridúʼyanu ca cosa nuu ndaaniʼ guidxilayú casi modo ruuyaʼ Dios cani. De yanna risácaruʼ mensaje ni biʼniʼ predicar Enoc, cásica gúcani tiempu bibánibe. Guca cumplir mensaje ni biʼniʼ predicarbe que ora bedané Jiobá Diluvio que ne binitiluni ca binni malu bibani tiempu stiʼ Noé. Ni bizaaca riʼ gúcani ti ejemplu de ximodo chigunitilú Dios ca binni malu maʼ cadi candaa (Mateo 24:38, 39; 2 Pedro 2:4-6). Ca dxi stinu riʼ, maʼ nuu Dios listu né mil de ángel stiʼ para tíndecaʼ ne gunitilucaʼ ca binni malu nuu yanna riʼ. Nga runi, chuunu chitídxinu binni mensaje ni bidii Enoc dxiqué. Zándaca qué ziuulaʼdxiʼ familia stinu ne ca xhamígunu ni, ne zándaca ziuu biaje zuni sentirnu stúbinu. Peru cadi guiaandaʼ laanu, pa qué gusaananu Jiobá, laaca qué zusaanabe laanu cásica qué nusaanabe Enoc.

18-24 DE NOVIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 1-3

«Nannaʼ xi guiráʼ maʼ bíʼniluʼ»

w12 15/10 yaza 13 párr. 8

Ximodo riníʼ íqueluʼ

8 Para cadi guiníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú, guietenaláʼdxinu ni riníʼ Biblia, nani sicaríʼ: «Lu ná [Jesús] ladu derechu» naaze be «gadxe luceru». Ca luceru riʼ nga ca binnigola ni bibí, ne nácacani guiráʼ binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa. Jesús zanda guni ni gacalaʼdxiʼ ne ca «luceru» ni nuu lu náʼ (Apoc. 1:16, 20). Cumu laabe nga Xaíque stiʼ ca neza binni ridagulisaa la? nánnabe xipeʼ nga cayaca lade ca binnigola. Biblia na «ruzaani guielú be casi bele» o nánnabe xi cayuni guiráʼ xpínnibe; nga runi, pa naquiiñeʼ uguu jnézabe ti binnigola la? zúnibe ni ora nabe ne modo nabe (Apoc. 1:14). Ne laanu la? cadi gusaana de guni respetarnu cani maʼ bibí ne espíritu santu, purtiʼ Pablu bicaa: «Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu purti qué rixhacalaʼdxi ca de gapa ca laatu, ti nanna ca Dios iníʼ pa jneza cayuni caʼ. Pa guni tu zacá la? zieche né cabe xhiiña cabe, ne qué zaca ni naná para laacabe, ne jma rusi zanda acané cabe laatu» (Heb. 13:17).

w12 15/4 yaza 29 párr. 11

Cayapa Jiobá laanu ti ganda guilanu

11 Lu visión ni zeeda lu capítulo 2 ne 3 stiʼ Apocalipsis, cuzeeteʼ biiyaʼ Jesucristu xi cayaca ndaaniʼ gadxe neza binni ridagulisaa guyuu Asia Menor. Lu visión que rihuinni nanna Jesús ximodo nuu cada binni ni nuu ndaaniʼ cada neza binni ridagulisaa. Nuu tiru dede ruzeetebe lá tuuxa, guluube gana laacaʼ ne bidiibe conseju ni caquiiñecaʼ. Xi rusiidiʼ visión riʼ laanu yaʼ. Bizulú cayaca ni na visión ca dede iza 1914. Gadxe neza binni ridagulisaa ni ruzeeteni nga zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí, ne riquiiñeʼ guiráʼ ca neza binni ridagulisaa nuu lu Guidxilayú ca conseju rudii Jesús laacabe. Nga runi, zanda guininu riquiiñeʼ Jiobá Xiiñiʼ para gusiene xquidxi xi naquiiñeʼ guni. Ximodo rudiʼnu lugar gusiidiʼ Jiobá laanu yaʼ.

w07 1/4 yaza 22 párr. 2

Guzúʼbanu stiidxaʼ Cristu ne stiidxaʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ

2 Cumu Jesús nga «xaíque sti irá xixé» neza binni ridagulisaa la? nga runi riniʼbe xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ne nanna dxíchibe xi cayaca ládecaʼ. Laabe cayuuyaʼ chaahuibe pa jneza cayuni adorar ca neza binni ridagulisaa Dios. Lu visión gucuaa Juan ra ziluxe primé siglu que zeeda gusiene chaahuiʼ ni guninu riʼ. Luni cayeeteʼ guniʼné Jesús gadxe neza binni ridagulisaa ne gaayuʼ biaje gúdxibe laacaʼ nánnabe xi guiráʼ rúnicaʼ ne xi qué rúnicaʼ, nga runi nuu biaje guluube gana laacaʼ ne nuu biaje bidiibe conseju laacaʼ (Apocalipsis 2:2, 9, 13, 19; 3:1, 8, 15). Ne nánnanu laaca gunna dxichi Jesús modo biʼniʼ adorar xcaadxi neza binni ridagulisaa que Dios, casi cani guyuu Asia Menor, Palestina, Siria, Babilonia, Grecia, Italia o cani guyuu sti lugar (Hechos 1:8). Ñee laaca nánnabe ximodo nuu ca xpínnibe yanna riʼ la?

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

kr yaza 226 párr. 10

Zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios ca xhenemigu

10 Zaree ca dendxuʼ lade ca chiva. Zuuyaʼ ca xhenemigu Reinu stiʼ Dios ora gaca sti cosa ni jma gusiuubaʼ ladxidoʼcaʼ. Jesús guníʼ: «Zuuya cabe Hombre Biseenda Dios zeeda lade za ne stale poder ne enda nandxóʼ» (Mar. 13:26). Ora gueeda Jesús né stale poder casi na textu riʼ nga seña ni gusihuinni maʼ nuube para guni juzgarbe binni guidxilayú. Laaca lu profecía ra guniʼbe xi chigaca lu ca últimu dxi riʼ, bizeetebe xcaadxi cosa ni zahuinni ora gaca juiciu riʼ. Zeeda ni lu parábola stiʼ ca dendxuʼ ne ca chiva (biindaʼ Mateo 25:31-33, 46). Ca binni ni qué huayuu dxi guixeleʼ de Reinu stiʼ Dios nga cani guiníʼ Jesús zeeda gaca casi «dendxuʼ». Zandisaʼ ique ca binni riʼ ora gudiicaʼ cuenta «ma cadxiña dxi ilá [caʼ]» (Luc. 21:28). Peru, ca binni ni qué huayuu pur Reinu la? laacaʼ nga cani guiníʼ Jesús zeeda gaca casi «chiba». Zuunaʼ ca binni riʼ, purtiʼ zudiicaʼ cuenta maʼ chigunitilú Jesús laacaʼ tobi si tiru (Mat. 24:30; Apoc. 1:7).

w09 15/1 yaza 31 párr. 1

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Apocalipsis (primé ndaa)

2:7. Xii nga «jardín sti Dios» ni cuzeeteʼ textu riʼ. Cumu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu nga gúdxicabe ca diidxaʼ ca la? jardín ca nga guibáʼ ra nuu Jiobá. Ne nanna dxíchinu nabé sicarú racá, casi ti paraísu. Ca xpinni Cristu ni bibí ne qué gusaanacaʼ Dios la? zanda gocaʼ «cuananaxhi sti yaga ni rudii enda nabani», nga rusihuinni qué liica záticabe (1 Cor. 15:53).

25 DE NOVIEMBRE HASTA 1 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | APOCALIPSIS 4-6

«Biree tapa jinete dxíʼbacaʼ lu caballu sticaʼ»

wp17.3-S yaza 4 párr. 3

¿Xi raca representar ca jinete ni riete lu Apocalipsis?

¿Tuu nga jinete riʼ yaʼ? Laaca lu libru stiʼ Apocalipsis riete tu laabe. Xcaadxi capítulo ca ruzeeteʼ lá jinete ca nga «Stiidxaʼ Dios» (Apocalipsis 19:11-13, TNM). Ne rábicabe Jesucristu «Diidxaʼ» purtiʼ laabe nga ni riquiiñeʼ Dios para guiníʼ pur laa (Juan 1:1, 14, TNM). Laaca naca Jesús «Rey stiʼ guiráʼ rey ne Señor stiʼ guiráʼ señor» ne laaca nácabe «Fiel ne Verdadero» (Apocalipsis 19:11, 16, TNM). Nápabe autoridad para gusihuínnibe nácabe ti rey nadxibalú ne nanna tinde, qué ribáʼnabe ne qué riquiiñebe poder stibe para guninabe. ¿Xiruʼ zándaca guinabadiidxanu yaʼ?

wp17.3-S yaza 4 párr. 5

¿Xi raca representar ca jinete ni riete lu Apocalipsis?

¿Padxí bizulú bixooñeʼ ca jinete riʼ né caballu sticaʼ yaʼ? Jesús nga primé biʼniʼ ni ne guca ni dxi gucuaabe ti corona (Apocalipsis 6:2). ¿Padxí guca Jesús Rey guibáʼ yaʼ? Qué ñaca diʼ ni dxi biguétabe guibáʼ purtiʼ Biblia ruzeeteʼ dxi biguétabe guibáʼ gupa xidé gulézabe (Hebreos 10:12, 13). Bisiene Jesús ca xpinni ximodo zanda gánnacaʼ ora maʼ guzulú guni mandarbe guibáʼ. Guniʼbe ora maʼ guzulú guni mandarbe zaca stale cosa feu ndaaniʼ Guidxilayú. Zaca stale guerra, ziaadxaʼ ni gó binni ne ziuu stale guendahuará (Mateo 24:3, 7; Lucas 21:10, 11). Qué nindaa de bizulú Primera Guerra Mundial lu iza 1914 bihuinni maʼ gúcabe rey ne lu iza ca bizulú «ca últimu dxi» casi riete lu Biblia (2 Timoteo 3:1-5, TNM).

wp17.3-S yaza 5 párr. 2

¿Xi raca representar ca jinete ni riete lu Apocalipsis?

Runi representar jinete riʼ guerra. Ndiʼ riníʼ, zeeda jinete riʼ para cuee paz lu guidubi naca Guidxilayú. Lu iza 1914 guca ti guerra ni qué huayuu dxi guihuinni. Despué bizulú Segunda Guerra Mundial ti guerra jma naroʼbaʼ que primé ni guca que. Caadxi cálculo ruzeeteʼ huayati biaʼ 100 millón de binni pur ca guerra ne guendaridinde huayaca dede lu iza 1914, ne stale millón de binni huayacaná.

wp17.3-S yaza 5 párr. 4, 5

¿Xi raca representar ca jinete ni riete lu Apocalipsis?

«Ne óraque biiyaʼ ti caballu yaaseʼ. Ne naaze ni dxiʼbaʼ laame que ti balanza. Ne galahuiʼ de guidapaʼ querubín que binadiaʼgaʼ casi ora niníʼ tuuxa: “Zasaca ti litru trigu ti denariu, ne zasaca chonna litru cebada ti denariu ne cadi quíteluʼ aceite de oliva nin vinu”» (Apocalipsis 6:5, 6, TNM).

Runi representar jinete riʼ guendarindaana. Rihuínnica nabé naroʼbaʼ guendarindaana ziuu purtiʼ lu textu riʼ riete zasaca «ti litru trigu» (0.7 kilu) ti denariu, biaʼ riaxa binni ti dxi dxiiñaʼ lu primé siglu que (Mateo 20:2). Biáʼcaca zasaca «chonna litru cebada» (2.1 kilu) ti cereal jma huaxiéʼ risaca que trigu. ¡Qué zugaanda ni para gó ti familia naroʼbaʼ! De raqué zábicabe binni cadi quítecaʼ aceite de oliva nin vinu, laacani nga ca cosa ni biquiiñeʼ binni dxiqué.

wp17.3-S yaza 5 párr. 8-10

¿Xi raca representar ca jinete ni riete lu Apocalipsis?

Guidapa jinete riʼ runi representar guendaguti pur ca epidemia ne xcaadxi cosa ni ruuti. Qué nindaa, gudiʼdiʼ si iza 1914 biiti gripe española stale millón de binni. Tobi de cada chonna binni ni bibani lu Guidxilayú tiempu que guca contagiar de laani, zándaca biaʼ 500 millón.

Cadi gripe española si que nga bininá binni. Caadxi investigador guniʼcaʼ guti stale millón de binni de viruela lu siglu veinte que. Ca dxi nabáninu riʼ neca maʼ nuu stale medicina, millón de binni nahuiiniruʼ rati de sida, tuberculosis ne malaria.

Ca cosa ni bizéʼtenu casi guerra, guendarindaana ne epidemia, guirácani ruuticani binni. Qué riá diʼ Baʼ guirutiʼ purtiʼ zidiʼdiʼ dxi cagubayuni jma binni.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

re-S yaza 76 párr. 8

Nandxóʼ trono stiʼ Jiobá

8 Nanna Juan guyuu sacerdote ni biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ Tabernáculo ni guyuu dxiqué. Nga runi zándaca bidxagayaabe ni bíʼyabe lu ti visión ni bicaabe: «Ne guidubi vuelta de trono que nuu 24 trono ne biiyaʼ zuba 24 ancianu lu ca trono que. Nácucabe lari blancu ne nuu ti corona de oro íquecabe» (Apocalipsis 4:4, TNM). Lu visión riʼ qué ñuuyabe sacerdote sínuque biiyabe 24 ancianu zuba lu trono ne naguu íquecaʼ ti corona. ¿Tuu nga ca ancianu ca yaʼ? Laacabe nga ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu, ca ni biasa de lade gueʼtuʼ ne maʼ gucuaacaʼ ti puestu ni bidii Jiobá laacaʼ guibáʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ?

re-S yaza 80 párr. 19

Nandxóʼ trono stiʼ Jiobá

19 ¿Tu runi representar ca ser viviente riʼ? Para gánnanu respuesta ca guidúʼyanu ti visión ni biʼyaʼ profeta Ezequiel. Ora biʼyaʼ Ezequiel dxiʼbaʼ Jiobá lu carru stiʼ ne zuba lu trono laaca biiyabe caadxi ser viviente casi ni biʼyaʼ Juan (Ezequiel 1:5-11, 22-28). Despué biguetaʼ biiyaʼ Ezequiel carru stiʼ Jiobá né ca ser viviente que. Peru biaje riʼ guniʼbe naca ca ser viviente riʼ querubín (Ezequiel 10:9-15). Guidapaʼ ser viviente biʼyaʼ Juan que runi representar ni guiráʼ ca querubín stiʼ Dios, ne nápacabe ti puestu risaca ndaaniʼ organización stiʼ Dios ni nuu guibáʼ. Qué nidxagayaa diʼ Juan ora biʼyaʼ nuu ca querubín que gaxha de Jiobá, purtiʼ dxiʼbaʼ chupa querubín ique arca stiʼ pactu ni guyuu ndaaniʼ Tabernáculo que, arca riʼ biʼniʼ representar trono stiʼ Jiobá. Ne lade ca querubín riʼ biree ridxi stiʼ Jiobá para guníʼ xi naquiiñeʼ guni guidxi Israel (Éxodo 25:22; Salmo 80:1).

cf-S yaza 36 párr. 5, 6

«Lión ni zeeda de tribu stiʼ Judá»

5 Guizáʼ nadxibalú ti lión. ¿Ñee huayuuyaluʼ ti lión de gaxha la? Ni jma seguru nga biiyaluʼ laame ndaaniʼ ti zoológico. Neca deguyoome ridxíbiluʼ laame. Ne pa guyadxiluʼ maniʼ duxhuʼ ca de gaxha, qué zuxooñeme purtiʼ qué ridxíbime. Biblia ná: «Lión nga maniʼ jma nadipaʼ lade guiráʼ maniʼ duxhuʼ, ne qué ribísame nezalú tuuxa» (Proverbios 30:30). Zacaca nga nadxibalú Cristu.

6 Guidúʼyanu chonna modo maʼ bisihuinni Jesús nadxibalú casi ti lión: biʼniʼ defenderbe ni dxandíʼ, bíʼnibe ni jneza ne bidxiilube ca ni bicaalú laabe. Pa nácanu nadxibalú o pa coʼ, guidúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ne gusihuínninu cualidad riʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir