Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
7-13 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SANTIAGO 3-5
«Gusihuínninu guendabiaaniʼ ni zeeda de Dios»
cl-S yaza 221, 222 párr. 9, 10
¿Ñee nabáninu casi ná «guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ» la?
9 «Racaneni binni gaca xpida nayá». Adjetivo griegu «nayá» riníʼ ni tuuxa o xiixa ni nayaguieʼ pur dentru ne pur fuera. Stale biaje ora ruzeeteʼ Biblia de guendabiaaniʼ laaca ruzeeteʼ ni de ladxidóʼ binni, peru qué zanda chuʼ guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ ndaaniʼ ladxidóʼ binni pa nabiidiʼ ni ne nuu cosa malu o deseu ni cadi jneza ndaaniʼ ni (Proverbios 2:10; Mateo 15:19, 20). Neca nácanu binni ruchee, peru pa nayá nuu ladxidoʼno la? zaxélenu de ca cosa malu ne zúninu ni jneza (Salmo 37:27; Proverbios 3:7). Nga runi biaʼsi laani nga primé cualidad stiʼ guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ. ¿Ximodo gusihuínninu xcaadxi cualidad ca pa cadi nayá nuunu nezalú Dios ne cadi nayá nuu vida stinu yaʼ?
10 «Riguixhedxini ladxidóʼ». Ora chinándanu guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ, riguixhedxini ladxidoʼno o racaneni laanu cuʼnu paz, tobi de ca cualidad stiʼ espíritu santu (Gálatas 5:22). Nga runi, rúninu stipa pur chuʼnu tobi si purtiʼ zacá ziuu xquidxi Jiobá tobi si (Efesios 4:3). Ne ora nuu guendanagana la? rúninu stipa para ganda chuʼnu tobi si. ¿Xiñee risaca gúninu zacá yaʼ? Purtiʼ Biblia ná: «Lauyubi [...] chuʼ tu tobi si sin chuʼ dinde tu. Nadxii Dios laatu, ne zaguixhe dxí ladxidóʼ to, ne ziuu lade tu» (2 Corintios 13:11). Nga runi pa gúninu stipa pur guibáninu né guendariuudxi, ziuu Dios ni riguixhedxí ladxidoʼno gaxha de laanu. Pur modo guni tratarnu ca hermanu stinu zahuinni pa nuunu gaxha de Jiobá o pa coʼ. Yanna ¿ximodo rusihuínninu nácanu binni ni ruyubi chuʼ guendariuudxi yaʼ? Guzéʼtenu ti ejemplu.
cl-S yaza 223 párr. 12
¿Ñee nabáninu casi ná «guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ» la?
12 «Chuʼ razón». ¿Xi riníʼ diidxaʼ «chuʼ razón»? Según caadxi especialista, nabé nagana para gaca traducir diidxaʼ griegu ni zeeda lu Santiago 3:17. Xcaadxi Biblia runi traducir ni casi «nachaʼhuiʼ», «ni ribeza» ne «ni riene». Traducción del Nuevo Mundo ruzeeteʼ lu ti nota significadu literal stiʼ diidxaʼ riʼ nga «ni rudii lugar» (que cede). ¿Ximodo rusihuínninu nácanu binni riuu razón yaʼ?
cl-S yaza 224, 225 párr. 14, 15
¿Ñee nabáninu casi ná «guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ» la?
14 «Chuʼ listu para guzuubaʼ diidxaʼ». Diidxaʼ griegu ni raca traducir «chuʼ listu para guzuubaʼ diidxaʼ» lu si textu riʼ zeeda ni lu guidubi Escrituras Griegas Cristianas. Ti hombre runi investigar stale de Biblia ná, diidxaʼ riʼ «riquiiñeʼ ni ora guiníʼcabe de modo ruzuubaʼ ca soldadu diidxaʼ». Diidxaʼ riʼ laaca riníʼ ni tuuxa ni «cadi nagana para ucuudxicabe laa» ne ni «ruzuubaʼ diidxaʼ sin quicheruaa». Nga runi, ti binni ni rinanda guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ runi ni ná ca mandatu zeeda lu Biblia sin quicheruaa. Cadi naca ti binni ni qué riná guchaa modo riníʼ ique neca nuu cosa ni rusihuinni cadi jneza ni runi o ni riníʼ ique. Sínuque naca ti binni ni nagueendaca ruchaa modo riníʼ ique ora gusiénecabe laa né Biblia cadi jneza nuu. ¿Ñee runibiáʼcabe laanu casi ti binni ruzuubaʼ diidxaʼ sin quicheruaa la?
«Guiá binni ne guni ni jneza»
15 «Guiá binni ne guni ni jneza». Ora rinanda ti binni guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ rusihuinni riá binni purtiʼ nga nga ni rusiidini laa. Ne ora ruzeeteʼ textu riʼ de guiá binni tuuxa laaca ruzeeteʼ ni «guni ni jneza». Ora ruzeeteʼ Biblia guiá binni tuuxa laaca caniʼni guni binni xiixa para gacané, ne ora riá binni tuuxa rusihuinni riuulaʼdxiʼ guni ni ná Dios. Ti libru ná: «Ora guiá binni tuuxa ni cayacaná rucaani laa gacané laabe». Nga runi, ora zinanda ti binni ni ná guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ la? qué raca ti binni ni naguidxi ladxidóʼ, nin naduxhuʼ ne qué rusihuinni jma nuu xpiaaniʼ que stobi, sínuque nachaʼhui, rannaxhii ne riene ni runi sentir sti binni. ¿Ximodo zanda gusihuínninu rianu binni yaʼ?
cl-S yaza 226 párr. 18, 19
¿Ñee nabáninu casi ná «guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ» la?
18 «Guni tratar guiráʼ binni igual». Rusihuínninu zinándanu guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ, pa qué gúninu menu stiʼ binni purtiʼ si naca de sti raza o de sti guidxi ne ribeenu de ndaaniʼ ladxidoʼno intiica cosa ni zándaca gucaa laanu gusisácanu tuuxa ne gúninu menu xcaadxi (Santiago 2:9). Qué rusisácanu tuuxa purtiʼ si napa stale bueltu, biʼniʼ estudiar stale o pur ca guenda napa ndaaniʼ congregación ne qué rúninu menu tuuxa hermanu purtiʼ si pobre laa. Pa nadxii Jiobá ca hermanu, laanu laaca zannaxhiinu laacabe.
19 «Cadi gaca hipócrita». Diidxaʼ griegu ni raca traducir «hipócrita» biquiiñecabe ni para gaca referírcabe ca actor de teatru. Ca actor griegu ne romanu de dxiqué rucaalucaʼ máscara ora maʼ cayuni actuarcaʼ. Diidxaʼ griegu ni raca traducir «hipócrita» raca significar ni binni rucaachiʼ modo laa o rusihuinni nachaʼhuiʼ peru cadi dxandíʼ. Zusihuínninu zinándanu guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ pa qué gácanu hipócrita ne guni tratarnu ca hermanu stinu galán purtiʼ dxandíʼ riale ni de ndaaniʼ ladxidoʼno.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w08-S 15/11 yaza 20 párr. 6
Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni bicaa Santiago ne de ca carta ni bicaa Pedro
4:5. ¿Xi textu zeeda lu Biblia cuzeeteʼ Santiago raríʼ? Cadi cuzeeteʼ diʼ Santiago nin ti versículo ni zeeda lu Biblia. Zándaca ca diidxaʼ gudxi Dios laabe gucaabe riʼ zeeda cani lu textu casi Génesis 6:5; 8:21; Proverbios 21:10 ne Gálatas 5:17.
w97-S 15/11 yaza 20 párr. 8
Racané fe laanu gánnanu cuézanu ne cadi gusaana de guni orarnu
8 Ti pecadu nga guininu mal de ti hermanu (Santiago 4:11, 12). Peru neca zacá nuu tu laa riníʼ mal de ca hermanu stiʼ, zándaca purtiʼ riníʼ ique jma jneza modo nabani o purtiʼ nuu gudxiibaʼ laca laa ra guni menu xcaadxi hermanu (Salmo 50:20; Proverbios 3:29). Diidxaʼ griegu ni raca traducir «guiniʼluʼ mal de» rusihuinni ni nanaláʼdxicabe tuuxa ne laaca riníʼ ni guiníʼcabe cayuni binni xiixa ni cadi dxandíʼ o guni exagerárcabe ora guiníʼcabe ni, ne ora gúninu ndiʼ maʼ cayuni juzgarnu hermanu stinu. Ora guininu mal de ti hermanu, ¿xiñee zeeda gácani casi nininu mal de ley stiʼ Dios ne ñuni juzgarnu ni yaʼ? Ca escriba ne ca fariseu biyúbicaʼ modo para gusaana de chinándacaʼ ca ley stiʼ Dios ne gúnicaʼ ni riuuláʼdxicaʼ (Marcos 7:1-13). Zacaca nga laanu, pa guni juzgarnu ti hermanu ni cadi cayuni juzgar Jiobá, ¿ñee cadi cayuni juzgarnu ley stiʼ Dios ne cucheʼnu purtiʼ para laanu cadi jneza ni la? Ne ora guininu mal de ca hermanu stinu cusihuínninu cadi zinándanu mandamientu de gannaxhiinu prójimo stinu (Romanos 13:8-10).
14-20 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 PEDRO 1, 2
«Naquiiñeʼ gácatu binni santo»
Sacrificiu stiʼ Jesús: biáʼsipeʼ ni caquiiñeʼ gusigaʼdeʼ Bixhózenu laanu
5 Laanu yaʼ. Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu lá Jiobá. Pur cani gúninu. Ribeza Jiobá gácanu nayá (biindaʼ 1 Pedro 1:15, 16). Nga runi, laasibe nga runi adorarnu ne ruzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Ne rúninu stipa pur gúninu casi maʼ bisiidiʼ Jiobá laanu dede né ora sanándacabe laanu. Ora rinándanu ni ná ca ley stibe rusisácanu labe (Mateo 5:14-16). Ne rusihuínninu jneza ca ley stibe ne cusiguii Binidxabaʼ. Dxandíʼ, rucheʼnu purtiʼ imperfectu laanu. Peru raca arrepentirnu ne rúninu stipa pur cadi gúninu xiixa ni guni biidiʼ lá Jiobá (Salmo 79:9).
Ximodo cuinu jneza ni gucaʼdiáganu, guidúʼyanu ne quítenu
6 Pablu gudixhená ca xpinni Cristu de Roma né ca diidxaʼ riʼ: «Cadi udii tu laatu pecadu» (o casi na La Palabra de Dios para Todos «maʼ cadi gudiitu xcuérputu»). Laaca gúdxibe laacaʼ maʼ cadi guibánicaʼ modo na íquecaʼ o xcuérpucaʼ (Romanos 6:12-14; 8:13). Ante guiniʼbe ca diidxaʼ riʼ, maca bizeetebe xcaadxi cosa ni napa xcuérpunu ne ximodo riquiiñeʼ binni cani para guni guendaquéiquiiñeʼ. Ora caniʼbe de ca binni que bizeetebe: «Ruaa cabe napa cabe laa para si enda riguu dí ne diidxa naná». «Nabé nagueenda ruxooñe cabe ra chi uxhii cabe rini.» «Qué ridxibi cabe Dios.» (Romanos 3:13-18.) Xi zazaaca pa iquiiñeʼ ti xpinni Cristu xcuerpu para guni xiixa guendaquéiquiiñeʼ yaʼ. Zunibiidibe guidubi naca xcuérpube. Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa ti xpinni Cristu nuyubi ñuuyaʼ xiixa ni cadi jneza, casi ti película ra cayati stale binni o pornografía, zeeda gaca ni casi ñaca nudiibe lube para ñuuyaʼ ni cadi jneza ne ñaca biidiʼ xcuérpube. Maʼ qué ñanda diʼ nudiibe laabe Dios purtiʼ maʼ guca biidibe (Deuteronomio 15:21; 1 Pedro 1:14-16; 2 Pedro 3:11). Ne pa gúʼyabe ca cosa ni cadi jneza riʼ la? naná zaguíxebe ni.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni bicaa Santiago ne de ca carta ni bicaa Pedro
1:10-12. Ca ángel ca gucaláʼdxicaʼ ñénecaʼ stale cosa ni ruluíʼ nagana ni bicaa cani riguixhená ni guyuu dxiqué de ca xpinni Cristu ni bibí. Peru biénecabe cani gucuá ca oraruʼ gulí Jiobá ti neza xpinni Cristu (Efe. 3:10). Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ ca ángel ca ne guyúbinu guiénenu «dede ni jma nagana» zeeda lu Stiidxaʼ Dios (1 Cor. 2:10).
it-2-S yaza 1075 párr. 1
Superintendente
Ni cayapa o Superintendente Supremo. Lu 1 Pedro 2:25, TNM cuzeeteʼ apóstol riʼ ni ná Isaías 53:6 ora guniʼbe de ca «dendxuʼ ni cananiti» ne jma delante bizeetebe: «peru yanna maʼ bibiguétatu ra nuu pastor stitu ni cayapa xpídatu». Ora guníʼ Pedro ca diidxaʼ riʼ caniʼbe de Jiobá, purtiʼ ca binni ni bicaabe carta riʼ ra nuu qué nixélecaʼ de neza stiʼ Cristu Jesús sínuque pur mediu de laabe nga bibiguétacaʼ ra nuu Jiobá Dios, Pastor chaʼhuiʼ stiʼ xquidxi (Sl 23:1; 80:1; Jer 23:3; Eze 34:12). Laaca naca Jiobá tuuxa ni cayapa o ni cayuni inspeccionar (Sl 17:3). Diidxaʼ inspeccionar (gr. e·pi·sko·pḗ) zándaca riníʼ ni ti juiciu ni cadi galán, casi ni bizaaca guidxi Jerusalén lu primé siglu d.J., qué nudii guidxi que cuenta «dxi beeda guni juzgar Dios [gr. e·pi·sko·pḗs]» laa (Lu 19:44, TNM). Peru nuu biaje laaca riníʼ ni ti juiciu ni racané, casi ora ruzeeteʼ Biblia de cani gusisaca Dios «dxi gueeda guuyaʼ [gr. e·pi·sko·pḗs] modo nabani binni» (1Pe 2:12, TNM).
21-27 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 PEDRO 3-5
«Maʼ zedadxiña dxi guiluxe guiráʼ cosa»
TI HOMBRE ni biʼniʼ dxiiñaʼ huaxhinni guníʼ sicaríʼ: «Ora mayaca guirá gueelaʼ nga jma nagana gataná binni». Ne zaqueca nga riníʼ ca binni ni ribee xcaandaʼ. Ca dxi stinu, zacagá nga guendanagana ni ridxaagalú ca xpinni Cristu, purtiʼ mayaca guiluxe guidxilayú cahui stiʼ Binidxabaʼ riʼ (Rom. 13:12). ¡Yanna nga jma caquiiñeʼ gatananu! Nga runi, naquiiñeʼ chuʼ xpiaaninu ne cadi gusaana de chinándanu ni na conseju ni zeeda lu Biblia: «Iníʼ né [nu] Dios de idubi ladxidóʼ [no]» (1 Ped. 4:7).
w99-S 15/4 yaza 22 párr. 3
¿Ximodo zanda gudiʼnu cuenta gunáʼ nga ca cosa ni zándaca gucaa laanu gucheʼnu ne ximodo zanda gudxíʼlunu cani?
Nga runi cadi guiaandaʼ laanu ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pedro: «Maʼ zedadxiña dxi guiluxe guiráʼ cosa. Nga runi lacuu xpiaanitu ne cadi gusaana de guni orartu. Ne ni jma naquiiñeʼ gúnitu nga gannaxhiisaatu, purtiʼ ti binni ni nadxii la? siempre nuu dispuestu guni perdonar» (1 Pedro 4:7, 8, TNM). Cumu guiranu nácanu binni ruchee la? guiráʼ ni riníʼ íquenu ne ni runi sentirnu zanda gaca ni ti guié ni guirenda ñeʼnu o ni guirenda ñee stobi. Nanna Binidxabaʼ nácanu binni ruchee ne riquiiñebe guendarutinde para gucaabe laanu guixélenu de ca hermanu. Nga runi caquiiñeʼ gannaxhiisaanu para cadi guidúʼyanu ra cuchee ca hermanu stinu ne cadi gudiʼnu lugar «aca xcustu binidxabaʼ» (Efesios 4:25-27).
Xiñee nabé risaca gácanu hospitalariu
2 Tobi de ca conseju ni bidii Pedro ca xpinni Cristu de dxiqué nga guidxaagalusaacaʼ o gácacaʼ hospitalariu (1 Ped. 4:9). Lu griegu, diidxaʼ hospitalariu riníʼ ni «gusihuinni tuuxa rizaalaʼdxiʼ o nachaʼhuiʼ né ca binni ni qué runibiáʼ». Peru ora guníʼ apóstol riʼ «lauchagalú saa» la? cayábibe ca hermanu que gácacaʼ hospitalariu né ca binni ni maca runibiaʼcaʼ. ¿Xi zabeendú ca xpinni Cristu que pa chinándacaʼ conseju riʼ yaʼ?
3 Zacané ni laacabe chuʼcabe tobi si. Yanna, guníʼ ique xi biʼniʼ sentirluʼ dxi biʼniʼ invitar ti hermanu lii ra lidxi, ¿cadi dxandíʼ qué ziuu dxi guiaandaʼ ni lii la? Ne, dxi biʼniʼ invitarnu ti hermanu ra lídxinu, ¿cadi dxandíʼ jma guca xhamígunu laabe la? Ora gácanu hospitalariu racané ni laanu gunibiáʼ chaahuinu ca hermanu stinu. Tiempu bibani Pedro que, zeʼ dxi jma nagana nabani ca binni que, nga runi caquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Cristu tobi si. Ngaca nga caquiiñeʼ gúninu lu ca últimu dxi nabáninu riʼ (2 Tim. 3:1).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
Xii nga caníʼ Biblia ora ruzeeteʼ «yegüí né [Jesús] ca espíritu yeguyoo diidxaʼ» (1 Ped. 3:19).
▪ Apóstol Pedru guníʼ «qué nuzuuba ca [espíritu] que diidxa chiqué dxi bizáʼ Noé arca» (1 Ped. 3:20). Rihuinni dxíchica binni de espíritu nga cani guyuu lade ca xpinni Binidxabaʼ. Judas laaca bicaa de «ca ángel ni qué niná ñaana ra bisaana Dios laaca» ne laaca guniʼbe «ma nuseguyoo Dios laaca xaʼna guelacahui ni qué zaluxe, para cueza ca dxi cuidxi Dios cuenta laacaʼ» (Jud. 6).
Xi bisihuinni qué nuzuubaʼ ca ángel que diidxaʼ ca dxi bibani Noé. Ante guiaba Nisaguié naroʼbaʼ que gunda gúpacabe cuerpu casi binni, neca qué ñuni mandar Dios laacabe ñúnicabe zaqué (Gén. 6:2, 4). Ne ni jma naxoo bíʼnicabe nga gutanécabe gunaa, ti cosa ni cadi naquiiñeʼ gúnicabe purtiʼ cadi para ngue bizáʼ Dios laacabe (Gén. 5:2). Ca ángel qué iquiiñeʼ ne qué ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ zanitilucaʼ dxi naguixhe Dios guni ni. Nga runi, casi bicaa Judas, nuucabe lu «guelacahui» purtiʼ qué gánnacabe xi guiráʼ chiguni Dios.
Padxí ne ximodo byuiʼné Jesús «ca espíritu yeguyoo» que diidxaʼ yaʼ. Lu ca diidxaʼ guníʼ Pedru rusihuinni bizaaca nga despué de biasa Jesús lade gueʼtuʼ, dxi maʼ espíritu laabe (1 Ped. 3:18, 19, TNM). Ne Pedru na «yegüí né» Jesús laacabe diidxaʼ. Modo biquiiñeʼ Pedru diidxaʼ ca cusihuinni guca ni ante gucaabe primé guiʼchiʼ stibe. Nga runi, ruluíʼ despué de biasa Jesús lade gueʼtuʼ gúdxibe ca ángel malu que xi castigu caquiiñeʼ guicaacaʼ. Qué ñábidibe laacaʼ nuu xiixa galán para laacaʼ, sínuque gúdxibe laacaʼ gánnacaʼ zusabanáʼ Dios laacaʼ (Jon. 1:1, 2). Gunda gudxi Jesús ca ángel malu que xi zazaacacaʼ, purtiʼ gúpabe fe, qué nudxiidéchebe Jiobá dede dxi gútibe ne maʼ biásabe lade gueʼtuʼ, nga rusihuinni qué zanda gucaa Binidxabaʼ laabe gúnibe ni na (Juan 14:30; 16:8-11).
Qué zandaa, zundiibi Jesús Binidxabaʼ ne ca ángel ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ne zulaabe laacaʼ ndaaniʼ «dxa bizé roʼ» que (Luc. 8:30, 31; Apoc. 20:1-3). Laga guedandá dxi ca, ziuuruʼ ca espíritu ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ que xaʼnaʼ gueelacahui. Ne guirutiʼ qué zanda gulá laacabe ora guedandá dxi guinitilúcabe (Apoc. 20:7-10).
4:6. Tuu nga «cani ma guti» ni binadiágacaʼ stiidxaʼ Cristu que. Laacabe nga ca binni ni zeeda gácacaʼ «casi gueʼtu para Dios, purti nisi bichee[caʼ] ne [bíʼnicaʼ] ni cadi jneza» ante gunadiágacaʼ stiidxaʼ Cristu (Efe. 2:1). Ne ora gucuaacabe stiidxaʼ Cristu que la? casi ñaca nibánicabe sti biaje nezalú Dios.
28 DE OCTUBRE HASTA 3 DE NOVIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 PEDRO 1-3
«Chuʼnu “pendiente ora guedandá dxi stiʼ Jiobá”»
Jiobá zacané ca xpinni
11 Yanna, ximodo naquiiñeʼ guiénenu ni bizeeteʼ Jesús ora guníʼ «nagueenda zacané» Jiobá ca xpinni yaʼ. Neca na Biblia nanna Jiobá cueza la? laaca ruzeeteni nagueendaca runitilube guiráʼ cosa malu ora gúʼyabe maʼ naquiiñeʼ gácani (Lucas 18:7, 8; 2 Pedro 3:9, 10). Casi dxi bibani Noé que la? nagueendaca biaba Nisaguié naroʼbaʼ que para binitilú guiráʼ binni malu que. Zaqueca bizaaca dxi bibani Lot, biaba bele de guibáʼ ne binduuxeʼ guiráʼ binni qué iquiiñeʼ que. Ne Jesús guníʼ: «Zacaca nga zaca ni dxi guenda sti tiru» (Lucas 17:27-30). Ya, «mala inaaze» Jiobá guiráʼ ca binni malu (1 Tesalonicenses 5:2, 3). Nga runi, nanna dxíchinu zunitilube ca binni ni cayuni ni na Binidxabaʼ dxi maʼ gudíxhebe gaca ni jneza ne qué zudiibe lugar guibánirucaʼ nin sti dxi.
«Maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá»
18 Nga runi na apóstol Pedru riquiiñeʼ cuézanu «dxi stiʼ» Jiobá ne gúninu «pur gaca ni nagueenda». Ximodo gúninu nga yaʼ. Tobi de cani zanda gúninu nga guibáninu para guni adorarnu Jiobá modo na (2 Pedro 3:11, 12). Pa gúninu nga la? zacaneni para cadi gusiáʼndanu mayaca gueeda «dxi stiʼ Jiobá». Nécapeʼ qué zanda gúninu xiixa para guiuuba gueeda dxi stiʼ Jiobá la? jma nagueenda zadiʼdiʼ ca dxi cabézanu ca pa qué gusaananu de gúninu xhiiñabe laga cabézanu guedandani (1 Corintios 15:58).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni bicaa Santiago ne de ca carta ni bicaa Pedro
1:16-19. Tuu nga zeeda gaca «xpiaani dxi» ca, padxí nga ruzaaniʼ ni, ne ximodo nánnanu maʼ bizaaniʼ ni. «Xpiaani dxi» ca nga Jesucristu despué de beeda gácabe Rey (Apo. 22:16). Lu iza 1914 bizaaniʼ Jesús purtiʼ beeda gaca Rey ni gulí Jiobá, ne zaqué nga bisihuínnibe casi ñaca maʼ zeeda guirá gueelaʼ. Pedru biiyaʼ ora bidxaa modo bihuinni Jesús nezalú, ne raqué nga bihuinni pabiáʼ nandxóʼ modo gácabe rey ne bihuinni zanda guni crenu ni na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Dios (Mar. 9:1-3). Pa laanu chinándanu ni nácani la? ziénenu cani ne zánnanu maʼ bibiguetaʼ Jesús ne cuzaaniʼ casi «cuzaani xpiaani dxi».
Ñee ridxíbiluʼ ca gueʼtuʼ ca la?
Nisaguié Naroʼbaʼ que bicaa laacabe guibiguétacabe guibáʼ, peru maʼ qué niná diʼ Jiobá nicaacabe lugar ra guluu laacabe primé que (Judas 6). Biblia na: «Ca ángel ni bichee chiqué qué ñá Dios laacaʼ sínuque uladxi laacaʼ, biseenda laaca [ndaaniʼ Tártaro] ne biseguyoo laaca ra nacahui, cá ca cadena laga cabeza ca dxi cuidxi be cuenta irá xixé[caʼ]» (2 Pedro 2:4).
Xii nga Tártaro yaʼ. Cadi nuu diʼ ti lugar ni láʼ zacá. Laani nga modo bisaana Dios ca demonio ca dede dxi bidxiidéchecaʼ laabe. Dios maʼ qué nudii lugar ñápacabe guendabiaaniʼ ne guiráʼ poder ni gúpacabe dxiqué, nga runi maʼ qué zanda gápacabe ti cuerpu de beela. Neca zacá naparúcabe stale poder para gucaacabe binni guni cosa malu. Ne laaca zanda chúʼcabe lu xcuerpu binni ne maniʼ para guni ni nácabe (Mateo 12:43-45; Lucas 8:27-33). Ne zanda quítecabe laanu ora rácacabe casi espíritu stiʼ binni ni maʼ guti. Xiñee rúnicabe sicaríʼ yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxicabe guni crenu nabániruʼ ca gueʼtuʼ ca ti gúninu ca costumbre ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ne zacá guixélenu de laa.