Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
2-8 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 7, 8
«Sacerdote casi Melquisedec»
it-2-S yaza 359
Melquisedec
Rey ni biʼniʼ mandar guidxi Salem de dxiqué ne «sacerdote stiʼ Dios ni nandxóʼ», Jiobá (Gé 14:18, 22). Melquisedec nga primé sacerdote ni riete lu Stiidxaʼ Dios, gúcabe sacerdote ante de iza 1933 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Cumu nácabe rey stiʼ Salem, ni riníʼ «paz» la? nga runi apóstol Pablo bizeeteʼ de laabe casi «rey ni redané paz» ne «rey ni runi ni jneza» purtiʼ nga nga riníʼ labe (Heb 7:1, 2, TNM ). Nuu tu ná de guidxi Salem nga biree guidxi Jerusalén ni guyuu despué. Ne laaca nácabe né diidxaʼ Salem nga biquiiñeʼ para bizaa lá Jerusalén, nga runi nuu biaje rábicabe ni «Salem» (Sl 76:2).
Binduuxeʼ Abrán (Abrahán) Kedorlaomer ne ca rey ni deʼguʼ laa ne de raqué yendá dede lu llanu stiʼ Savé o «llanu stiʼ rey, ni riaana xagueteʼ». Raqué gulee Melquisedec «pan ne vinu» ne guluu ndaayaʼ Abrahán, gúdxibe laa: «¡Guisaca Abrán stiʼ Dios ni jma nandxóʼ, Ni bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú ne guisaca Dios ni jma nandxóʼ, ni maʼ bidii cani cucaalú lii lu naluʼ!». Guníʼ si Abrahán ca diidxaʼ ca bidiibe Melquisedec ni naca rey ne sacerdote «décima parte de ca cosa ni jma galán» ni gúxhabe ca rey que (Gé 14:17-20; Heb 7:4, TNM ).
it-2-S yaza 360, párr. 4
Melquisedec
¿Xiñee zanda guininu qué riete dxi gule nin dxi guti Melquisedec?
Pablo bizeeteʼ ti cosa nabé risaca de Melquisedec ora guníʼ, «qué riete gasti de bixhoze be nin jñaa be nin bixhoze gola be, nin dxi gule be nin dxi guti be. Ne zacá zeda aca be casi Xiiñi Dios, purti qué riete pa uyuu dxi biree be de sacerdote gola» (Heb 7:3). Gule ne guti Melquisedec cásica ti binni. Peru qué riete diʼ lá bixhózebe ne jñaabe, laaca qué riete de ca familia stibe, cani zá de laabe ne lu Stiidxaʼ Dios qué riete dxi gúlebe nin dxi gútibe. Ngue runi, biaʼsi peʼ nga bichaagacabe Jesucristu né Melquisedec, purtiʼ qué zusaana de gaca sacerdote. Cásica qué ñapa Melquisedec tuuxa ni biʼniʼ mandar ante de laa ne laaca qué riete pa guyuu tuuxa despué de laa para gaca sacerdote, zaqueca nga qué ñuu sti sumo sacerdote ante de Cristu, ne Biblia rusihuinni qué ziuu diʼ tuuxa despué de laa. Neca de lu tribu stiʼ Judá nga jñaa ne bixhoze Jesús ne zabe de familia stiʼ rey David la? qué nucueeza nga laabe de gácabe sacerdote ne rey. Ne bizaaca ni zacá pur ni biʼniʼ jurar Jiobá.
it-2-S yaza 359
Melquisedec
Bihuinni modo chigaca Cristu sacerdote. Lu ti profecía nabé risaca ni caníʼ de Mesías, biʼniʼ jurar Jiobá ndiʼ «Señor» stiʼ David: «¡Lii nga sacerdote cásica Melquisedec ne qué zusaana de gácaluʼ ni!» (Sl 110:1, 4). Bicaa Salmo riʼ ca judíu que guiníʼ íquecaʼ zeeda gaca Mesías, ni cabézacaʼ gueeda que, sacerdote ne laca laa gaca rey. Ne lu carta ni gucuá para ca hebreu, bisiene apóstol Pablo Jesús ngue zeeda gaca Mesías ni maca biete gueeda ora guníʼ «qué ziuu dxi guiaana dxí be de aca be sacerdote gola casi Melquisedec» (Heb 6:19-20; 5:10; laaca zanda gúʼndaluʼ PACTO).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w00-S 15/8 yaza 14 párr. 11
Ca sacrificiu ni riuulaʼdxiʼ Jiobá
11 Apóstol Pablo guníʼ: «Ribícabe ca sumo sacerdote que para gudiicaʼ ofrenda ne sacrificiu» (Hebreos 8:3, TNM ). Bizeeteʼ Pablo chupa tipu ofrenda ni biʼniʼ sumo sacerdote stiʼ Israel de dxiqué, «ofrenda» ne «sacrificiu» o «sacrificiu pur ca pecadu» (Hebreos 5:1, TNM ). Rudii binni ofrenda para gusihuinni rusisaca tuuxa ne riuulaʼdxiʼ ni rúnibe. Laaca rudii binni ni ora nuu gaca xhamigu ti binni, para chuulaʼdxiʼ tuuxa ni runi o para gaca tuuxa nachaʼhuiʼ né laa (Génesis 32:20; Proverbios 18:16). Zanda guininu stale «ofrenda» ni zeeda lu Ley que bíʼnicabe ni para chuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicabe ne gaca nachaʼhui né laacabe. Dxiqué, ora gucheené tuuxa Ley la? naquiiñeʼ gudii xiixa para guiaxa ni biʼniʼ o para gacachaahuiʼ ni, óraque nga naquiiñeʼ gudiicabe «sacrificiu pur ca pecadu». Lu ca libru: Éxodo, Levítico ne Números ni zeeda lu Pentateuco, ruzeeteʼ cani de stale sacrificiu ne ofrenda de guiráʼ clase. Neca nagana nga guiénenu ne guietenaláʼdxinu guiráʼ xixé detalle stiʼ guiráʼ sacrificiu ni bidiicabe dxiqué, caquiiñeʼ guiénenu caadxi cosa risaca de laacani.
it-2-S yaza 574 párr. 4
Pacto
¿Ximodo nga maʼ qué niquiiñeʼ pactu stiʼ Ley que?
Dxi gudxi Dios Jeremías chiguni ti pactu nacubi, casi ora niniʼbe maʼ «qué zaquiiñeʼ diʼ» pactu stiʼ Ley que (Jer 31:31-34; Heb 8:13, TNM ). Lu iza 33 d.J. maʼ qué niquiiñeʼ diʼ pactu stiʼ Ley que ra gutiʼ Cristu pur laanu lu yaga (Col 2:14), ne zaqué maʼ pactu nacubi que guyuu lugar pactu stiʼ Ley que (Heb 7:12; 9:15; Hch 2:1-4).
9-15 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 9, 10
«Bandáʼ stiʼ ca cosa galán ni chigueedaruʼ»
it-2-S yaza 635 párr. 4
Perdón
Lu Ley ni bidii Dios guidxi Israel ná, para ganda gaca perdonar tuuxa ni gucheené Dios o ti binni, primeru naquiiñeʼ quíxebe ni bíʼnibe casi ná Ley que, ne stale biaje la? naquiiñeʼ gudiibe rini stiʼ ti manihuiiniʼ casi ofrenda para Jiobá (Le 5:5–6:7). Ngue runi Pablo guníʼ: «Pur ni cá lu ley nanna nu irá ni guia naquiiñe guia ne rini, ne pa qué ixii rini la? qué zanda guiaxa xpecadu cabe» (Heb 9:22). Neca gudiicabe clase sacrificiu riʼ, qué zanda diʼ guxhiá rini stiʼ ca manihuiiniʼ que pecadu stícabe ne qué zanda gudii sacrificiu riʼ laacabe ti conciencia nayá (Heb 10:1-4; 9:9, 13, 14). Peru pur pactu nacubi que dxandipeʼ zanda gaca perdonar ca pecadu stiʼ binni ne zanda guilá pur guendaguti stiʼ Jesucristu (Jer 31:33, 34; Mt 26:28; 1Co 11:25; Ef 1:7). Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ bisihuinni napa derechu de guni perdonar pecadu stiʼ binni ra bisianda ti hombre ni qué rizá (Mt 9:2-7).
Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá
13 (Biindaʼ Efesios 1:7). Ra bidii Jesús xquendanabani para gulá binni risácani stale para cani nadxii laabe ne para cani nadxii Bixhózebe (Gál. 2:20). Peru ni dxandipeʼ bixhá stóndanu nga ni biʼniʼ Jesús despué de guti ne biasa de lade gueʼtuʼ. Ne ngapeʼ nga ni guca Dxi Rixá Stonda Binni casi na Ley que. Dxi que, xaíque stiʼ ca sacerdote riuu lugar ra jma nandxóʼ stiʼ tabernáculo que —ne despué ra jma nandxóʼ stiʼ templu que—, ne raqué rinebe caadxi rini nezalú Jiobá, casi ñaca nuzuhuaabe nezalú (Lev. 16:11-15). Ne ngaca nga ni biʼniʼ Jesús despué de biasa lade gueʼtuʼ, guyebe guibáʼ, guyuube nezalú Jiobá ne raqué biluiʼbe laa pabiáʼ risaca rini ni bixhiibe (Heb. 9:6, 7, 11-14, 24-28). ¡Nabé rudiʼnu xquíxepeʼ Jesús pur ni biʼniʼ! Pur fe ni nápanu lu rini ni bixhii Jesús riʼ, ruxhá Dios stóndanu ne zanda chuʼ xquendabiaaninu nayá.
it-2-S yaza 638 párr. 7
Perfección
Perfectu Ley ni gucuaa Moisés que. Lu Ley ni gucuaa Moisés para guidxi Israel que, zeeda caadxi cosa ni caquiiñeʼ gúnicabe, casi chuʼ caadxi sacerdote ne gudiicabe maniʼ casi ofrenda. Ne casi bizeeteʼ apóstol Pablo, neca perfectu Ley que purtiʼ zeeda ni de Dios, qué zanda diʼ guni ca sacerdote ne ca ofrenda que ca israelita perfectu (Heb 7:11, 19; 10:1). Lugar de nibeeni laacabe de lu náʼ pecadu ne guendaguti, jmaruʼ si gúnnacabe xii nga pecadu (Ro 3:20; 7:7-13). Guiráʼ ni gudxi Dios laacabe gúnicabe, biquiiñeʼ ni casi ti tutor ni yené guiráʼ binni ra nuu Cristu, ne guca ni ti «bandáʼ stiʼ ca cosa galán ni chigueedaruʼ» (Gál 3:19-25; Heb 10:1, TNM ). Nga runi ora guníʼ Pablo «qué ñanda di niquiiñe ley sti Moisés pur ni naca binni guidxilayú» (Ro 8:3), caniʼbe (casi ruzeeteʼ Hebreos 7:11, 18-28) qué zanda diʼ gulá sumo sacerdote ca binni que (casi ná Ley que, laabe nga ni naquiiñeʼ gúnibe ca sacrificiu que ne laasibe nga riuube ndaaniʼ Santísimo dxi rixá stonda binni né rini stiʼ sacrificiu que). Neca biquiiñeʼ ca sacrificiu ni bidii ca sacerdote ni zá de Aarón para chuulaʼdxiʼ Dios ni runi guidxi que, peru qué ñuni diʼ ni laacabe binni perfectu. Apóstol que bizeeteʼ de laani ora guníʼ qué zanda diʼ gaca conciencia stiʼ cani runi adorar Dios perfectu (Heb 10:1-4; laaca zanda gúʼndaluʼ Heb 9:9). Qué zanda quixe sumo sacerdote biaʼ caquiiñeʼ para guixiá ca pecadu stiʼ binni. Dxiiñaʼ si stiʼ Cristu casi sacerdote ne sacrificiu bidiibe que nga zanda guxhiá ca pecadu stiʼ binni (Heb 9:14; 10:12-22).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w92-S 1/3 yaza 31 párr. 4-6
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
Pablo bizeeteʼ caquiiñeʼ guixii rini para guihuinni dxandíʼ zaca cumplir ca pactu ni guni Dios né binni guidxilayú. Nga nga bizaaca né pactu stiʼ Ley que. Biquiiñeʼ Dios Moisés para gunda guniʼné guidxi Israel. Nabé risaca dxiiñaʼ biʼniʼ Moisés, laabe guníʼnebe ca israelita para gunda bíʼnicaʼ pactu que né Dios. Nga runi, zanda guininu, Moisés nga binni ni biʼniʼ pactu stiʼ Ley que, peru ni gudixhe chuʼ ni nga Jiobá. Peru ¿ñee gupa xidé bixhii Moisés rini stiʼ para gunda gupa pactu que valor la? Coʼ. Lugar de nga, biiticabe maniʼ ne biquiiñeʼ rini stícame casi ofrenda (Hebreos 9:18-22).
¿Laga pactu nacubi biʼniʼ Jiobá né Israel espiritual que yaʼ? Nabé risaca dxiiñaʼ biʼniʼ Jesucristu, laabe nga biquiiñeʼ Jiobá casi Mediador para biʼniʼ pactu que né Israel espiritual. Neca Jiobá nga gudixhe chuʼ pactu riʼ, peru caquiiñeʼ ni Jesucristu. Aparte de nácabe Mediador stiʼ pactu que, dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú binibiaʼbe ca primé binni ni chichuu lu pactu que (Lucas 22:20, 28, 29). Nánnanu Jesús si nga binni ni runi cumplir ca requisitu ni caquiiñeʼ para gudii xquendanabani casi sacrificiu. Cadi caquiiñeʼ diʼ maniʼ para gaca sacrificiu que, sínuque caquiiñeʼ gatiʼ ti binni sin donda. Nga runi Pablo guníʼ Cristu ngue binni biquiiñeʼ para guca pactu nacubi que. Despué de biguetaʼ Cristu guibáʼ «maʼ caníʼ né be Dios pur laanu» ne zacá gunda bizulú pactu nacubi que (Hebreos 9:12-14, 24).
Neca guníʼ Pablo biʼniʼ Moisés ne Jesús pactu, peru qué niníʼdibe laacaʼ nga gudíxhecaʼ chuʼ ca pactu que, sínuque Dios. Gupa xidé biquiiñeʼ guiropaʼ hombre riʼ casi Mediador para guca ca pactu que. Ne guiropaʼ pactu riʼ biquiiñeʼ ni ti sacrificiu, casi Moisés la? biquiiñeʼ maniʼ, peru Jesús la? gupa xidé bidii xquendanabani para ganda chuʼ binni lu pactu nacubi que.
it-1-S yaza 291 párr. 4
Bautismo
Lucas bicaa, cayuni orar Jesús ora guyuunisa (Lu 3:21). Ne hombre ni bicaa carta para ca hebreu guníʼ ora «bedandá Cristu ndaani guidxilayú» (cadi dxi gúlebe, purtiʼ qué zanda guiniʼbe ca diidxaʼ riʼ, sínuque dxi guyuunísabe ne bizulube xhiiñaʼ Dios), bizeetebe ni ná Salmo 40:6-8: «Qué ñuulaʼdxu nicoou rini sti maniʼ, nin xiixa nusigaʼde cabe lii, sínuque gudixhe lu naa gueda aca binni guidxilayú. [...] Dios stinneʼ, rarí nuaa para gune ni na luʼ, casi cá ni lu Xquiʼchi lu de naa» (Heb 10:5-9). Ca judíu nga biʼniné Dios pactu stiʼ Ley que, ne cumu lade ca judíu gule Jesús la? nga runi maca nuube lu pactu que dxi guyebe ra nuu Juan para cúʼnisa laabe (Éx 19:5-8; Gál 4:4). Bíʼnibe jma que biaʼ canabaʼ Ley que. Bidiibe laabe Bixhózebe Jiobá para gúnibe ni ná, ne bidiibe xquendanabánibe ti maʼ cadi guuticabe maniʼ para gaca ofrenda casi ná Ley que gúnicabe. Apóstol Pablo bizeeteʼ: «Ma uca ni gudixhe Dios que, purti ma bidii Jesucristu xpida para guiaxa stonda nu tobi si tiru, ne pur ni biʼni be que ma bia ladxidóʼ no» (Heb 10:10). Laaca gudixhe Jiobá guni Jesús xhiiñaʼ Reinu ne Jesús guná biʼniʼ dxiiñaʼ riʼ (Lu 4:43; 17:20, 21). Guyuulaʼdxiʼ Jiobá ni biʼniʼ Xiiñiʼ ra biʼniʼ ungirbe laa né espíritu santu ne gúdxibe laa: «Lii nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mr 1:9-11; Lu 3:21-23; Mt 3:13-17).
16-22 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 11
«Xiñee nabé risaca gápanu fe»
Gápanu fe lu cani maʼ bidii stiidxaʼ Jiobá
6 Chupa modo nga rusiene Biblia xii nga fe. Sicaríʼ nani: «Fe nga chuʼnu seguru de ca cosa ni cabézanu ne laani nga ca cosa ni runi crenu dxandíʼ zaca neca qué rihuinni cani» (Hebreos 11:1, TNM ). Primé la? nani fe nga «chuʼnu seguru de ca cosa ni cabézanu». Ca cosa ni cabézanu nga cani maʼ bidii stiidxaʼ Dios chiguni. Nuunu seguru zabeebe guiráʼ ca cosa malu ca ne ziuu ti guidxilayú cubi. Ne guiropa, Biblia na fe nga «ca cosa ni runi crenu dxandíʼ zaca neca qué rihuinni cani». Caadxi de cani dxandíʼ nuu peru qué ridúʼyanu nga Jiobá, Jesucristu, ca ángel ne Reinu ni nuu guibáʼ (Hebreos 11:3). Ximodo rusihuínninu dxandíʼ nápanu fe lu cani maʼ bidii stiidxaʼ Dios ne lu ca cosa ni qué ridúʼyanu yaʼ. Rusihuínninu ni pur modo nabáninu ne pur ni rininu ne pur cani rúninu.
Riguu Dios ndaayaʼ cani ruyubi laa de guidubi ladxidóʼ
Xi caquiiñeʼ gúninu para gusiéchenu Jiobá yaʼ. Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Qué zanda guni binni ni riulaʼdxi Dios pa qué runi cre» laabe. Cadi na diʼ apóstol Pablu «nagana» ni, sínuque guniʼbe «qué zanda». Ni nabe raríʼ nga naquiiñeʼ guni crenu Dios para ganda gusiéchenu laa.
Yanna, ximodo rusihuinni binni runi cré yaʼ. Nuu chupa modo gusihuínninu ni. Primeru la? napa «xidé guni cre cabe nuu be», purtiʼ qué zanda diʼ gusiéchenu Dios pa qué runi crenu nuube. Peru cadi ngasi nga ni naquiiñeʼ gúninu purtiʼ dede ca demonio ca runi crecaʼ nuu Dios (Santiago 2:19). Ora laanu runi crenu dxandíʼ nuu Dios la? zucaa nga laanu gúninu ni riuulaʼdxiʼ Dios, o guibáninu modo riuuláʼdxibe (Santiago 2:20, 26).
Ne guiropa la? naquiiñeʼ guni crenu «rulabi be cani uyubi laabe», o riguube ndaayaʼ laacaʼ. Binni ni napa fe la? nanna dxichi «cadi pur gana si cayuni» stipa para guibani modo riuulaʼdxiʼ Dios (1 Corintios 15:58). Ñee zanda xa gusiéchenu Dios pa qué guni crenu racaláʼdxibe uguube ndaayaʼ laanu o qué zanda gúnibe ni (Santiago 1:17; 1 Pedro 5:7). Pa riníʼ íquenu cadi nachaʼhuiʼ Dios, qué rusisácabe laanu o qué rizaaláʼdxibe laanu la? qué liica runibiaʼnu laabe.
Tuu nga cani riguu Dios ndaayaʼ yaʼ. «Cani uyubi laabe», na Pablu. Ti libru ni riquiiñeʼ ca binni ni rutiixhi Biblia na, diidxaʼ ni biquiiñecabe lu griegu para «uyubi laabe» ca, qué riníʼsini «racalaʼdxiʼ binni guidxelaʼ xiixa», sínuque ruyubi laabe para guni «adorar laabe». Sti libru na, diidxaʼ ni biquiiñecabe racá, riniʼni guyubi lele binni xiixa ne gúnini de guidubi ladxidóʼ. Nga runi, riguu Jiobá ndaayaʼ ca binni ni rucaa fe sticaʼ laacaʼ guni adorarcaʼ laabe purtiʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ nadxiicaʼ laabe (Mateo 22:37).
Guquídxinu fe stinu lu ca cosa ni cabézanu
10 Lu capítulo 11 stiʼ Hebreos, guníʼ Pablu ca diidxaʼ riʼ: «Laca uyuu caadxi gunaa runi cre Dios, guti binni lidxi ne bibani. Ne laca uyuu xcaadxi xpinni Dios guti ra bininá cabe laa purti runi cre Dios, ne qué niná ca nilá caʼ, purti nanna ca jma galán gati ca» ne zabánicaʼ sti biaje (Hebreos 11:35). Stale xpinni Dios qué nucheenecaʼ laa neca gudíʼdicaʼ lu guendanagana purtiʼ gúpacaʼ fe dxandíʼ zandisaʼ Dios laacaʼ de lade gueʼtuʼ casi maca bidii stiidxaʼ. Gúnnacabe zudxiguetaʼ Jiobá xquendanabánicabe despué ne zabánicabe sin gáticabe lu Guidxilayú. Guiníʼ íquenu ni bizaaca Nabot ne Zacarías. Bichá binni guié laacabe dede ra gúticabe purtiʼ bizuubacabe stiidxaʼ Dios (1 Reyes 21:3, 15; 2 Crónicas 24:20, 21). Bisábacabe Daniel ndaaniʼ ti bizé ra nuu caadxi lión ni candaana, ne chonna xhamígube guluucabe laacaʼ ndaaniʼ ti horno ni caguí. Guyuucabe dispuestu gáticabe para cadi gucheenécabe Dios. Gupa ca hombre riʼ fe zudii Jiobá laacaʼ espíritu ne zacané laacaʼ guni huantarcaʼ intiica yuubaʼ tiidicaʼ (Daniel 3:16-18, 20, 28; 6:13, 16, 21-23; Hebreos 11:33, 34).
11 Stale profeta biʼniʼ búrlacabe laacaʼ o biseguyoocabe laacaʼ, casi Micaya ne Jeremías, peru biʼniʼ huantárcabe cani. Ne xcaadxi profeta casi Elías, «uzá ca guiʼxhi ne lade dani ne ndaani cueva ne ndaani bizé». Guirácabe guyuucabe seguru de ca cosa ni cabézacabe ne pur ngue qué nucheenécabe Dios neca gudíʼdicabe lu stale guendanagana (Hebreos 11:1, 36-38; 1 Reyes 18:13; 22:24-27; Jeremías 20:1, 2; 28:10, 11; 32:2).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 920 párr. 3
Fe
Caadxi binni ni gupa fe dxiqué. Apóstol Pablo bizeeteʼ de caadxi «binni ni bini cre Dios» dxiqué (Heb 12:1) ne cada tobi de laacaʼ gúpacaʼ ti razón para biʼniʼ crecaʼ Dios. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Abel. Nanna Abel biʼniʼ prometer Dios ziuu ti «descendencia» ni gucaache ique beendaʼ que. Ne laapebe biiyabe ora guca cumplir castigu ni gudixhe Jiobá para jñaabe ne bixhózebe ndaaniʼ jardín de Edén que. Nabé naná gúcani para Adán ne familia stiʼ bireesicaʼ ndaaniʼ jardín que, cumu maʼ qué gapa Guidxilayú riʼ ndaayaʼ stiʼ Dios la? maʼ bigaa stale yaga guichi luni ne gupa xidé bíʼnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ para gápacaʼ ni gocaʼ. Zándaca biiyaʼ Abel pabiáʼ ruyubi Eva gulabi xheelaʼ laa ne biiyabe maʼ Adán runi mandar laa. Zándaca gudxi jñaabe laabe pabiáʼ naná nga xhiuubaʼ baʼduʼ ne pabiáʼ naná nga ora maʼ chigapa xiiñiʼ. Laaca biiyabe cayapa ca querubín entrada stiʼ jardín ni nuu Edén que, ne biiyabe ti espada naze bele ni cudii vuelta (Gé 3:14-19, 24). Para Abel la? guca guirá ni biʼyaʼ riʼ «prueba ni rusihuinni» dxandíʼ zalá binni pur descendencia ni maca guníʼ Dios que, ne bicaa fe stibe laabe gudiibe «ti sacrificiu Dios, tobi ni jma risaca que ni bidii Caín» (Heb 11:1, 4, TNM ).
wp17.1-S yaza 12, 13
Gúnnabe guyuulaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni rúnibe
Yanna, ¿ximodo nga «gucuaa Dios Enoc para cadi guni sufrir ora gatiʼ»? Zándaca gucuaa Dios laabe ne bidii lugar gátibe sin guni sufrirbe lugar de guuti ca enemigu stibe laabe. Peru ¿ximodo gunna Enoc ante gatiʼ, riuulaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni runi yaʼ? Zándaca bidii Dios lugar gúʼyabe ti visión ra bíʼyabe maʼ naca Guidxilayú riʼ ti paraísu. Despué de biiyabe visión riʼ, gútibe. Bizeeteʼ apóstol Pablo de Enoc ne de xcaadxi hombre ne gunaa ni qué nusaanacaʼ Dios, laabe bicaabe: «Naguidxi guca fe stiʼ guirácabe dede dxi gúticabe» (Hebreos 11:13, TNM ). Guti si Enoc, zándaca biyubi ca xhenemigu cuerpu stiʼ peru qué nidxélacaʼ ni purtiʼ bicaachiʼ Jiobá ni. Ne pur ni biʼniʼ Jiobá riʼ maʼ que ñanda niguítecabe cuerpu stibe o niquiiñecabe ni lu xiixa ritual.
23-29 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 12, 13
«Rusihuinni Jiobá nadxii laanu ora riguu jneza laanu»
Cadi guyadxinu cani maʼ bisaananu
18 Ora uguu jnézacabe laanu. Zándaca guidaʼnu xiana pur xiixa conseju ni bidiicabe laanu dxiqué. Peru pa gúninu zacá jma ziuʼnu triste, zadxiichinu dede zareʼnu gana (Heb. 12:5). Pa guicaanu conseju ni gudiicabe laanu peru despué maʼ qué chinándanu conseju ca la? pur gana si bidiicabe ni laanu. Ora guizaacanu zacá, galán chinándanu conseju bidii Salomón: «Gudaapi dxiichiʼ ca conseju ca. Cadi gundaaluʼ ni. Gúpani, purtiʼ laani nga xquendanabániluʼ» (Pro. 4:13). Caquiiñeʼ gúninu cásica runi ti binni ni zigusá carru stiʼ lu carretera ora guʼyaʼ ti seña: ruzuubaʼ diidxaʼ ne rinanda ni gábini laa (Pro. 4:26, 27; biindaʼ Hebreos 12:12, 13).
«Ora iníʼ né tu Dios la? sicaríʼ nga iníʼ tu: “Bixhoze du”»
Ti binni ni nadxii xiiñiʼ riguu jneza laabe, purtiʼ rizaalaʼdxiʼ gácabe ti binni nuu xpiaaniʼ (Efesios 6:4). Neca qué zaree cuéʼ bixhózebe de ni maʼ guníʼ la? qué ziuu dxi gaca naduxhuʼ ora maʼ caniʼné laabe. Zaca nga runi Bixhózenu ni nuu guibáʼ ora guuyaʼ caquiiñeʼ uguu jneza laanu. Lugar de guninabe laanu, rusihuínnibe nadxiibe laanu ora rulidxebe laanu. Zaqueca biʼniʼ Jesús, laa qué ñuu dxi ñaca naduxhuʼ né ca discípulo stiʼ, sínuque gúcabe nachaʼhuiʼ né laacaʼ neca nuu tiru bindaa para yenándacaʼ conseju bidiibe laacaʼ (Mateo 20:20-28; Lucas 22:24-30).
«Bidii lugar uguu jnézacabe lii, para gácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ»
18 Dxandíʼ, ora riguu jnézacabe tuuxa racaná, peru ti binni qué riná guicaa ni jmaruʼ si racaná (Heb. 12:11). Guidúʼyanu chupa ejemplu: stiʼ Caín ne stiʼ rey Sedequías. Dxi biʼyaʼ Dios nanalaʼdxiʼ Caín biʼchiʼ ne racalaʼdxiʼ guuti laabe la? sicaríʼ gudxi laabe: «¿Xiñee cadxiichiluʼ ne nuuluʼ triste pue? Pa gúniluʼ ni jneza, ¿ñee cadi zasaca ni gúniluʼ la? Peru pa qué gúniluʼ ni jneza, casi ñaca cabeza guendaruchee lii ra puertaʼ stiluʼ casi xiixa ni nadipaʼ ni nuu guxuuxe lii; peru ¿ñee zanda gucueezaluʼ ni la?» (Gén. 4:6, 7). Triste guininu ni, peru qué nucaadiaga Caín ni gudxi Jiobá laa, biitibe bíʼchibe, ngue runi gucanabe biaʼ dxi bibánibe (Gén. 4:11, 12). Pa ñuni Caín ni gudxi Jiobá laa la? qué ñacaná.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Guxóʼñenu lu neza stiʼ Jiobá sin guidxáganu
11 Ca binni ni rié ndaaniʼ ti estadiu para chiguuya ra chichite tuuxa, qué riésicaʼ para gúʼyacaʼ tu guni ganar, sínuque riecaʼ para uguucaʼ gana ca xpínnicaʼ. Zacagá nga zeeda gaca ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué, casi ñaca nabanirúcabe tiempu bibani Pablu ne caguucabe gana ca xpinni Cristu ni nabani lu primé siglu ti ganda gúnicaʼ ni na Dios. Ximodo ndiʼ caguucabe gana binni yaʼ. Purtiʼ bíʼnicabe ni na Dios dxi bibánicabe, zacá nga casi ñaca guyuucabe lu ti carrera ne biʼniʼ ganárcabe premiu stícabe. Nécapeʼ maʼ gúticabe, zanda guininu casi ñaca nabanirúcabe, purtiʼ caguucabe gana ca xpinni Cristu para ganda guni ganarcaʼ. Yanna, ximodo zuni sentir cani deruʼ binibiáʼ Dios, ora gánnacaʼ casi ñaca cayuuyadxí caadxi binni ni maʼ bixooñeʼ lu ti carrera riʼ dxiqué laacaʼ yaʼ. Zucaani laacabe guxooñecabe biaʼ gándatiʼ dede guni ganárcabe. Pa gunda biʼniʼ ganar ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué la? laacabe laaca zanda guni ganárcabe, neca guidxaagalúcabe guendanagana. Pa guiníʼ íquecabe ximodo biʼniʼ ganar ca binni ca dxi bibánicaʼ la? zacaneni laacabe para gácacabe nadxibalú ti ganda sácabe lu neza ni gudixhe Dios sin guireecabe gana. Nabe gucané conseju ni bidii Pablu riʼ ca hebreu ni bibani lu primé siglu, ne laaca zacaneni laanu tiempu riʼ.
w89-S 15/12 yaza 22 párr. 10
Gudi’nu sacrificiu ni gusieche’ Jiobá
10 Nga runi, cadi naquiiñeʼ gudii ca hebreu lugar chuʼ tu quite laacaʼ ra guni crecaʼ cani rusiidiʼ ca judíu ni zinanda Ley gucuaa Moisés (Gálatas 5:1-6). Cadi pur ni rusiidiʼ ca binni riʼ nga ni zacané laacabe guzuhuaacabe dxiichiʼ, sínuque pur guendanachaʼhuiʼ stiʼ Dios. Ruluíʼ siʼ gudindediidxaʼ caadxi de laacabe pur ni rocaʼ ne pur ca sacrificiu que, purtiʼ gudxi Pablo laacabe: «Ni dxandíʼ zacané laatu para guzuhuaatu dxiichiʼ nga guendanachaʼhuiʼ stiʼ Dios ne cadi xiixa ni goto, purtiʼ ca ni jma rusisaca guendaró la? qué racaneni laacaʼ». Ni rusihuinni dxandíʼ zuhuaa dxichi tuuxa nga guni adorar Dios jneza ne gusisaca sacrificiu stiʼ Cristu ne cadi pur ni gó o purtiʼ si rusisaca xiixa dxi (Romanos 14:5-9). Ne purtiʼ sacrificiu stiʼ Cristu que maʼ gudixe ni tobi si tiru guiráʼ sacrificiu ni rinabaʼ Ley que (Hebreos 9:9-14; 10:5-10).
30 DE SEPTIEMBRE HASTA 6 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SANTIAGO 1, 2
«Ca cosa ni rucaa binni guchee ne ni riné laa lu guendaguti»
g17.4-S yaza 14
Tentación
Tentación nga ni ruquiinde binni guni xiixa, ne jmaruʼ si pa ti cosa malu ni. Quíxhenu ti ejemplu, bixuiʼlú zisiluʼ ne málasi biiyaluʼ xiixa ni guizáʼ guyuuláʼdxiluʼ ne rábiluʼ: «nin cadi nagana nicaaʼ ni sin ñuuyaʼ guirutiʼ naa». Peru conciencia stiluʼ cayabi lii cadi gúniluʼ ni, ngue runi maʼ qué ñúniluʼ ni cuquiinde lii que. Zaqué nga biʼniʼ ganarluʼ tentación que.
NI RUSIIDIʼ BIBLIA
Cadi purtiʼ si uquiinde laanu gúninu xiixa cosa malu nga maca nácanu ti binni malu, Stiidxa Dios rusiene laanu guiranu nga ridxaagalunu tentación (1 Corintios 10:13). Ni risaca nga ximodo runi reaccionarnu ora ridxaagalunu ni. Nuu binni riuulaʼdxiʼ guni cosa malu nga runi rusaba tentación laa, peru laaca nuu binni ni nagueendaca rucaanáʼ ni purtiʼ nanna cadi jneza ni.
«Ni riulaʼdxi nu ni cadi jneza, nga nga ni ruquiinde laanu, purti ricá ique nu ni, ne zacá randa riguba yu ni laanu dede inaaze dxiichi ni laanu» (Santiago 1:14).
g17.4-S yaza 14 Tentación
Biblia rusiene xii nga ca cosa ni rucaa binni guchee. Santiago 1:15 ná: «Ne ni qué usaana de icá ique ni cadi jneza la? zuchee» cásica ti gunaa ni nacaxiiñiʼ qué zanda gucueeza de gale xiiñiʼ zacaca qué zanda gucueezanu laanu de gucheʼnu pa qué cueenu ti cosa malu ndaaniʼ íquenu. Peru zanda gucueezanu laanu purtiʼ cadi nácanu esclavu stiʼ ca deseu stinu.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2-S yaza 263 párr. 3
Luz, I (Biaaniʼ)
Jiobá nga «Dios ni bizáʼ ca biaani sti ibáʼ» (Snt 1:17). Cadi maʼ bidiisibe «Gubidxa para guzaaniʼ dxi ne maʼ gudíxhebe guzaaniʼ beeu ne ca beleguí huaxhinni» (Jer 31:35), sínuque ra nuube nga cadá ni dxandíʼ ni zeeda gaca casi biaaniʼ (2Co 4:6). Ley stibe, modo runi juzgarbe binni ne stiidxabe, zeeda gaca cani casi ti biaaniʼ peru para si cani náʼ sáʼ lu neza stibe (Sl 43:3; 119:105; Pr 6:23; Isa 51:4). Ti hombre bicaa Salmo guníʼ «pur biaaniʼ stiluʼ zanda gúʼyadu biaaniʼ» (Sl 36:9; bichaaga ni né Sl 27:1; 43:3). Cásica ora zirá gueelaʼ zeʼ ora jma maʼ ziyaaniʼ «dede guiaaniʼ dxindxi», zacaca zeʼ ora jma ziyaaniʼ neza stiʼ ca binni ni runi ni jneza pur guendanuuxpiaaniʼ stiʼ Dios (Pr 4:18). Ora runi ti binni ni ná Dios zacá nga casi ñaca zizá lu neza ni nayaʼniʼ stiʼ Dios (Isa 2:3-5). Peru ora ti binni qué runi ni ná Dios, nuu zitu de Dios, casi ñaca nuu lu ti guelacahui. Jesús bisiene ni sicaríʼ: «Peru pa ruyubi tu guʼya tu ni cadi jneza la? zacahui xquenda biaani tu. Ne pa ñuiʼ ni napa tu de biaani ca la? pabiáʼ nacahui ñaana tu» (Mt 6:23; bichaaga ni né Dt 15:9; 28:54-57; Pr 28:22; 2Pe 2:14).
Iquiiñenu ca ley ne ca principiu stiʼ Dios para gusíʼdinu conciencia stinu
15 Ti ley ni jma risaca ni naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu nga gannaxhiicaʼ. Nga runi gudxi Jesús ca xpinni: «Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:35). Santiago, medio hermanu stiʼ Jesús, guníʼ laani nga ti ley ni jma risaca (Sant. 2:8). Ne Pablo guníʼ: «Ra ganaxhii tu binni ma cayuni tu irá xixé ni na ley» (Rom. 13:10). Nga runi, nabé ruzeeteʼ Biblia pabiáʼ risaca nga gannaxhiinu «purti de Dios nga reeda enda ranaxhii» (1 Juan 4:8). Cadi runi sentir si Jiobá guendarannaxhii, sínuque rusihuínnibe ni. Ne apóstol Juan peʼ guníʼ maʼ biluíʼ Dios «laanu pabiáʼ nadxii laanu ra biseenda tobi lucha Xiiñi ndaani guidxilayú, beda udii laanu enda nabani ni qué zaluxe» (1 Juan 4:9). Nga runi ora rusihuínninu nadxiinu Jiobá, Jesús, ca hermanu stinu ne xcaadxi binni la? rusihuínninu maʼ riénenu ne maʼ biniisinu lu Stiidxaʼ Dios (Mat. 22:37-39).