BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr19 agosto yaza 1-6
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
  • Subtítulo
  • 5-11 DE AGOSTO
  • 12-18 DE AGOSTO
  • 19-25 DE AGOSTO
  • 26 DE AGOSTO HASTA 1 DE SEPTIEMBRE
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
mwbr19 agosto yaza 1-6

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

5-11 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 TIMOTEO 1-4

«Bidii Dios laanu espíritu santu, cadi para guni laanu namuxeʼ»

w09 15/5 yaza 15 párr. 9

Laatu, cani nahuiiniʼ, naquiiñeʼ gusihuínnitu caniisitu lu stiidxaʼ Dios

9 Pablu gudxi Timoteu ca diidxaʼ riʼ para gacané laabe: «Bidii Dios laanu Espíritu stiʼ, cadi para guni laanu namuxeʼ, sínuque para udii stipa laanu udxíʼ lú nu, ne acané laanu ganaxhii nu binni, ne cuʼ xpiaani nu» (2 Tim. 1:7). Rusihuinni binni nuu xpiaaniʼ ora riene ne ora riníʼ ique ante guni xiixa. Pa gúniluʼ zacá la? zacaneni lii gánnaluʼ gudxiiluluʼ ca guendanagana gápaluʼ neca nabé feu cani. Nuu caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ qué gánnacaʼ ximodo gudxiilucaʼ ca guendanagana nápacaʼ ne pur nga ruxooñelucaʼ de laacani ne nisi maʼ néxhecaʼ o maʼ cayuuyacaʼ televisión, rigúʼbacaʼ guixi, rixúdxicaʼ, riecaʼ saa, o riuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ purtiʼ nacaʼ zacá zusiaandacaʼ ca guendanagana sticaʼ. Peru Stiidxaʼ Dios cayabi laanu «usaana nu irá ni bini nu dxi caʼru gunibiáʼ nu laabe, ne irá ni riulaʼdxi binni guidxilayú guni, ti ma cadi ibani nu ndaani guidxilayú ri modo na ique nu, sínuque modo riulaʼdxi be» (Tito 2:12).

w03-S 1/3 yaza 9 párr. 7

Gácanu nadxibalú ne nadipaʼ

7 Apóstol Pablo bicaa ra nuu Timoteo: «Bidii Dios laanu Espíritu stiʼ, cadi para guni laanu namuxeʼ, sínuque para udii stipa laanu [...]. Nga runi cayabe lii güi lu stiidxa Señor sin idxiʼbu ne cadi ituí lú lu» (2 Timoteo 1:7, 8; Marcos 8:38). Ora guidúʼndanu ca diidxaʼ riʼ galán pa guinabadiidxanu laca laanu: «¿Ñee rituí luaʼ guiniéʼ ni runeʼ cré la? o nacaʼ nadxibalú? ¿Ñee rabeʼ ca compañeru de dxiiñaʼ stinneʼ o de ra scuela nacaʼ testigu stiʼ Jiobá la? o rucaacheʼ ni? ¿Ñee runeʼ sentir feu purtiʼ si nacaʼ gadxé la? o ruuyaʼ ti ndaayaʼ nga gacaʼ xhamiguaʼ Dios?». Pa tuuxa ridxibi guni predicar ca noticia galán o ridxibi gúnicabe menu laa, galán guietenalaʼdxiʼ conseju ni bidii Jiobá Josué: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ». Qué chuʼ dxi gusiáʼndanu jma risaca nga ni guiníʼ ique Jiobá ne Jesús de laanu que ni guiníʼ ique ca compañeru de dxiiñaʼ o de ra scuela stinu (Gálatas 1:10).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w17.07 yaza 10 párr. 13

Guyúbinu ca cosa ni dxandíʼ risaca

13 Sti hombre bisihuinni napa fe nga Timoteo. Pablo ná nácabe «soldadu chaʼhui sti Jesucristu» ne despué gudxi laabe: «Qué zanda gaca tuuxa soldadu ne gapa sti dxiiña tobi si tiru, purti naquiiñe guiaana be para guni be irá ni na xaíque stibe» (2 Tim. 2:3, 4). Tiempu riʼ, ca xpinni Jesús rúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ principiu riʼ. Ládecabe nuu jma de ti millón de siervu de tiempu completu. Ca xpinni Cristu rucaanacaʼ ca anunciu stiʼ cani cadoo, ne ca cosa nuu gaxha de laacaʼ ne qué riaandaʼ laacaʼ «ni riguiiñeʼ raca esclavu stiʼ binni ni rutiiñeʼ laa» (Prov. 22:7). Racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gunítinu tiempu ne stipa stinu ra gácanu esclavu stiʼ sistema comercial de yanna riʼ. Nuu tu laa riguiiñeʼ stale bueltu xiixa bancu para siʼ ti yoo, ti carru, quixe saca ti carrera ra universidad o dede para guni ti guendaxheelaʼ né stale luju. Pa qué gápanu cuidadu né ca decisión ni guicaanu la? zándaca stale iza zuzáʼbinu. Pa guluinu nácanu binni nuu xpiaaniʼ, zabaninenu biaʼ nápasinu ne qué zacaanu stiʼ binni para guzáʼbinu ne qué zúninu stale gastu. Zacá zácanu libre para gácanu esclavu stiʼ Dios, cadi stiʼ sistema comercial (1 Tim. 6:10).

w14 15/7 yaza 14 párr. 10

Ca xpinni Jiobá rixélecaʼ de guiráʼ ni cadi jneza

10 Ca dxi riʼ, qué rihuínnipeʼ apóstata lade ca binni ridagulisaa. Peru ora guidxaaganu tuuxa ni cusiidiʼ ni cadi zeeda lu Biblia, neca tutiica laa, cadi lica naquiiñeʼ gucaʼdiáganu cani caníʼ. Cadi jneza diʼ tinde diidxanenu ca binni ca, o gábinu laacaʼ xiixa pur Internet o gúninu ni de sti modo. Neca racaláʼdxinu gacanenu laacabe, pa gúninu ni la? cusihuínninu cadi zinándanu conseju ni bidúʼndanu ca. Ca xpinni Jiobá qué lica rucaadiáganu ni rusiidiʼ ca apóstata.

12-18 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | TITO 1 HASTA FILEMÓN

«Modo ribícabe ca hermanu ni gaca ancianu»

w14 15/11 yaza 28, 29

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Neca qué rusiene chaahuiʼ Biblia ximodo gulícabe ca hombre riʼ, neni caadxi cosa ni rusihuinni ximodo bíʼnicabe ni. Biblia na ora bibiguetaʼ Pablu ne Bernabé de primé viaje bíʼnicaʼ casi misioneru, «ulí cabe caadxi hermanu para sa niru lú ca xcaadxi, ne ulee lá cabe laaca hermanu gola. Biaana cabe sin ño cabe ne uníʼ né cabe Dios, ne óraque udixhe cabe irá ca lu ná Señor ni runi cre caʼ» (Hech. 14:23). Chupa chonna iza despué, Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu Tito, sti xpinni Cristu ni yeganna ca binni ridagulisaa: «Bisaana lii lu isla Creta para unduuxe lu dxiiña bizulú nu, ne irá guidxi cui lu ti hermanu gola, quixhe lu laa sa niru lú ca xpinni Cristu ni nuu ndaani guidxi que, casi bisiide lii guʼnu ni» (Tito 1:5). Ne ruluíʼ si ngaca biʼniʼ Timoteu, laa nabé guzané Pablu (1 Tim. 5:22). Racá ridúʼyanu, ca binnigola ni yeganna ca neza binni ridagulisaa que nga gulicaʼ cani gaca binnigola ne siervu ministerial, ne cadi ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén.

Cumu maʼ bidúʼyanu ximodo nga gulícabe ca binnigola ne ca siervu ministerial dxiqué la? nga runi Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá maʼ bichaacaʼ modo ribicaʼ ca hombre riʼ. Ra biuʼnu 1 stiʼ septiembre 2014 maʼ sicaríʼ nga rácani: cada tobi de ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ruuyaʼ chaahuicaʼ xi gabi ca binnigola ni nuu lu circuito sticaʼ laacaʼ de tuu nga cani zanda gaca binnigola ne siervu ministerial. Ora rigánnacabe ca neza binni ridagulisaa riʼ, rúnicabe stipa pur gunibiáʼcabe cani zanda gaca binnigola ne siervu ministerial, ne ora randa, rucheechenécabe laacaʼ diidxaʼ. Despué de guuyanebe grupu de binnigola tu laa zanda guicaa guenda riʼ, binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ca nga napa dxiiñaʼ de guiníʼ tuu nga zanda gaca binnigola o siervu ministerial ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu circuito stiʼ. Ne zacá rúnicabe cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu lu primé siglu.

Tuu nga cani runi cada tobi de ca dxiiñaʼ riʼ yaʼ. Cásica dxiqué «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» nga ni rudii ni caquiiñeʼ ca domésticu (Mat. 24:45-47). Racané espíritu santu laacabe para guyúbicabe lu Stiidxaʼ Dios ni gacané laacabe para quixhe chaahuicabe ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi Guidxilayú, de racá riníʼcabe ximodo naquiiñeʼ gaca cani. Grupu ni Zaniruʼ riʼ, laca laa nga ribí guiráʼ ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ne cani nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel. Ne cada Betel racané ca xpinni Cristu para gúnicaʼ guiráʼ ni na Grupu ni Zaniruʼ. Ca grupu de binnigola nga naquiiñeʼ guuyaʼ chaahuicaʼ pa cayuni tuuxa xpinni Cristu ni na Biblia para ganda gaca binnigola o siervu ministerial. Ne últimu, ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa rúnicaʼ ti oración para gacané laacaʼ cuicaʼ tuu nga cani cayuni ni na Biblia para gaca binnigola.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w89-S 15/5 yaza 31 párr. 5

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ora guníʼ apóstol Pablo ca diidxaʼ riʼ cadi cusihuínnibe nuube de acuerdu né modo biʼniʼ insultárcabe ca binni de Creta o cayúnibe menu raza sticaʼ. Nánnanu dxandíʼ zacá ni purtiʼ nánnabe nuu stale xpinni Cristu ni maʼ bidii Dios laacaʼ espíritu santu stiʼ, purtiʼ riuulaʼdxiʼ ni rúnicabe (Hechos 2:5, 11, 33). Ñanda ñuu congregación ndaaniʼ cada guidxi purtiʼ nuu stale xpinni Cristu raqué. Neca cadi perfectu ca xpinni Cristu de Creta, zanda chuʼnu seguru qué ñácacabe binni ni rusiguii, binni nalá ne nachaabaʼ; purtiʼ pa ñaca zacá ni la? maʼ qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá modo laacabe (Filipenses 3:18, 19; Apocalipsis 21:8). Zándaca ndaaniʼ guidxi Creta laaca guyuu binni ni nayá ladxidóʼ ne qué ñuulaʼdxiʼ modo bibani ca binni de guidxi que ne cabézacaʼ gucaadiágacaʼ Stiidxaʼ Dios, cásica rizaaca yanna ndaaniʼ stale guidxi (Ezequiel 9:4; bichaaga ni né Hechos 13:48).

w08 15/10 yaza 31 párr. 6

Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni gucuá ra nuu Tito, Filemón ne ra nuu ca hebreu (Hebreos)

15, 16. Xiñee qué ñabi Pablu Filemón maʼ cadi ñaca Onésimo esclavu stiʼ. Pablu jma gucuá ique gusiidiʼ binni de «enda runi mandar sti Dios ne stiidxa Señor Jesucristu». Nga runi qué ninabe ñábibe Filemón xipeʼ naquiiñeʼ guni ne esclavu stiʼ (Hech. 28:31).

19-25 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 1-3

«Gannaxhiinu ni jneza ne gaca nanaláʼdxinu ni cadi jneza»

w14 15/2 yaza 5 párr. 8

¡Gusisácanu Cristu, Rey ni jma nandxóʼ!

8 Lu iza 1914, biʼniʼ Jiobá Xiiñiʼ Rey lu Reinu stiʼ. Stiidxaʼ Dios na «ne cetru ni runi mandárne[be] nga ti cetru ni runi jneza», nga rusihuinni zacanebe guiráʼ xixé binni. Ne nápabe derechu para guni mandarbe, purtiʼ «Dios nga trono sti[be]», o Jiobá nga gulí laabe para gácabe Rey. Ne qué zusaana de guni mandar. Ñee cadi dxandíʼ riuʼnu nayecheʼ ra gúninu ni na Rey ni maʼ gulí Jiobá riʼ la?

w14 15/2 yaza 4 párr. 7

¡Gusisácan Cristu, Rey ni jma nandxóʼ!

7 Biblia na: «Dios nga trono stiluʼ, ne qué ziuu dxi gusaana de gácabe ni; ne cetru ni runi mandárneluʼ nga ti cetru ni runi jneza. Qué huasaana de gannaxhiiluʼ ni jneza ne nanaláʼdxiluʼ cosa malu. Nga runi Dios, Dios stiluʼ, maʼ gulí lii né aceite ne ziuuluʼ jma nayecheʼ que ca xcompañéruluʼ» (Salmo 45:6, 7). Cumu nabé risaca para Jesús gaca ni jneza ne guizáʼ nanaláʼdxibe ca cosa ni qué rusisaca Bixhózebe la? gulí Jiobá laabe para gácabe Rey lu Reinu stiʼ. Gulí laabe «né aceite» jma que ca xcompañérube, ca rey de Judá cani za de David. Ximodo yaʼ. Primé, Jiobá peʼ nga gulí laabe; ne cadi gulí si laabe para gácabe Rey, sínuque laaca gulí laabe para gácabe Xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (Sal. 2:2; Heb. 5:5, 6). Ne gulí Jiobá laabe né espíritu santu ne cadi né aceite, ne guibáʼ nga nuu Reinu stibe ne cadi Guidxilayú.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 1211

(Imagen)

¿Ñee bisihuinni Jesús naca cásipeʼ naca Bixhoze la?

Primé Xiiñiʼ Dios, ni beeda gaca hombre biree lá Jesús, naca casi Bixhoze (2Co 4:4). Cumu laabe nga gudxi Dios ca diidxaʼ riʼ: «Gúninu binni casi laanu», nga runi dede dxi guyaʼbe nga nácabe casi Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu (Gé 1:26; Jn 1:1-3; Col 1:15, 16). Dxi guyuube lu Guidxilayú casi ti hombre perfectu, bisihuínnibe biaʼ gúndatiʼ ca cualidad ne modo naca Bixhózebe neca nácabe binni guidxilayú, nga runi gunda guniʼbe: «Ni ma biiya naa la? ma biiya Bixhozeʼ» (Jn 14:9; 5:17, 19, 30, 36; 8:28, 38, 42). Ne dxi jmapeʼ bihuinni nácabe casi Bixhózebe nga dxi biásabe de lade gueʼtuʼ ne zebe guibáʼ ne bidii Jiobá Dios laabe «irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú» (1Pe 3:18; Mt 28:18). Cumu bisisaca Dios Jesús ne bidii laabe «ti puestu ni jma risaca» la? bisihuínnibe guendanandxóʼ stiʼ Bixhózebe jma que ante gueedabe lu Guidxilayú (Flp 2:9, TNM; Heb 2:9). Ne yanna maʼ nácabe «casi peʼ laa» (Heb 1:2-4, TNM).

it-1-S yaza 478 párr. 2

Guibáʼ (Cielo)

Ca diidxaʼ ni cá lu Salmo 102:25, 26 caníʼ ni de Jiobá, peru apóstol Pablo bizeeteʼ ca diidxaʼ cá lu Salmo riʼ para guiníʼ de Jesucristu. Guniʼbe sicaríʼ purtiʼ Jesús nga biquiiñeʼ Jiobá para bizáʼ universu ne guiráʼ ni nuu lu. Apóstol Pablo laaca bisihuinni pabiáʼ gadxé nga Jesús de guiráʼ cosa ni nuu, purtiʼ guiráʼ cosa ni nuu zanda gutopa Dios «guiráʼ ni casi rutopa binni ti lari» ne zanda cueechú cani pa gacalaʼdxiʼ (Heb 1:1, 2, 8, 10-12, TNM; bichaaga ni né 1Pe 2:3, TNM, nota).

26 DE AGOSTO HASTA 1 DE SEPTIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | HEBREOS 4-6

«Gúninu biaʼ gándatiʼ para chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios»

w11 15/7 yaza 24 párr. 3-5

Xii nga guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios

3 Nuu chupa razón ni racané laanu gánnanu zeruʼ gadxe gubidxa que tiempu bibani Jesús ne ca discípulo stiʼ. Primé razón ca ridxélanu ni lu ca diidxaʼ gudxi Jesús ca binni ni caníʼ qué runi respetarbe sábadu, dxi nexheʼ guiziilaʼdxiʼ binni. Laacabe guníʼ íquecabe cadi jneza ngue runi Jesús milagru dxi sábadu, purtiʼ ley ni gucuaa Moisés que na cadi naquiiñeʼ gaca dxiiñaʼ dxi que. Peru guidúʼyanu xi bicabi Jesús laacabe: «Dede yanna cayuni Bixhoze dxiiñaʼ ne naa laca cayuneʼ» (Juan 5:16, 17). Yanna, xii nga racalaʼdxiʼ Jesús guiene ca binni que ora guníʼ: «Dede yanna cayuni Bixhoze dxiiñaʼ» yaʼ. Zeeda gácani casi ora ñabi Jesús laacabe: «Naa ne Bixhozeʼ cayúnidu ti dxiiñaʼ si. Bixhozeʼ cayúniruʼ dxiiñaʼ sábadu stiʼ, ni maʼ bindaa mil de iza, nga runi cadi cucheediáʼ nga guneʼ dxiiñaʼ dxi sábadu». Né ca diidxaʼ ca bisiene Jesús zeruʼ gadxe gubidxa que, dxi caziilaʼdxiʼ Jiobá, para ganda guni ni maʼ gudixhe ique para binni ne para Guidxilayú.

4 Guiropa razón ca ridxélanu ni lu ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá Pablu guiníʼ. Ora caníʼ apóstol que de guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios ne ante guzeetebe de Génesis 2:2, bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Laanu ma ucuaa nu stiidxa Dios, nga runi ziuʼ nu ra chi udii laanu para iziilaʼdxi nu» (Heb. 4:3, 4, 6, 9). Ca diidxaʼ ca rusihuínnicani caʼruʼ guiluxe gadxe gubidxa que tiempu nuucabe que. Yanna, padxí nga guiluxe dxi caziilaʼdxiʼ Dios ca yaʼ.

5 Para gánnanu padxí guiluxe gadxe gubidxa ca la? naquiiñeʼ gánnanu xi pur gudixhe Dios ni. Génesis 2:3 cayabi laanu xi pur gudíxhebe ni, racá na: «Ora biuu Dios lu gadxe gubidxa que guluube ndaayaʼ ni ne bisisácabe ni», nga nga razón ca. Jiobá bisisaca dxi ca purtiʼ guleebe ni para ti dxiiñaʼ nabé risaca: gúnibe ni maca gudixhe íquebe para Guidxilayú riʼ. Xii nga ni gudixhe íquebe yaʼ. Guidxá Guidxilayú riʼ de binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni gapa ni ne gapa guiráʼ clase maniʼ chuʼ luni (Gén. 1:28). Pur nga «dede yanna cayuni [Jiobá ne Jesús] dxiiñaʼ», ne Jesucristu nga na Biblia «Hombre [ni riníʼ] xii nga jneza guni [binni] dxi enda riziilaʼdxiʼ» (Mat. 12:8). Nga runi, dxi caziilaʼdxiʼ Dios ca zalúxeni dede ora maʼ gaca ni maca gudixhe ique Dios para Guidxilayú riʼ. Padxí gaca nga yaʼ. Ora guiluxe ti mil iza chiguni mandar Cristu.

w11 15/7 yaza 25 párr. 6

Xii nga guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios

6 Jiobá bisiene chaahuiʼ Adán ne Eva xii ngue naguixhe íquebe gúnibe, peru laacabe qué ninácabe ñacanécabe laabe. Ne biaʼ dxi huabani binni lu Guidxilayú riʼ, millón de laacaʼ huayúnicaʼ cásica biʼniʼ Adán ne Eva. Dede né guidxi Israel biʼniʼ zacá, neca gúcacaʼ ti guidxi ni gulí Dios. Despué gudixhená Pablu ca primé xpinni Cristu, purtiʼ zándaca gueeda guchee chupa chonna de laacaʼ. Sicaríʼ bicaabe ra nuucaʼ: «[Gúninu stipa] para ganda chuʼ nu ra chi iziilaʼdxi nu, ne cadi [gácanu casi] ca binni ni qué nuzuuba stiidxa Dios que» (Heb. 4:11). Lu ca diidxaʼ ca bisihuinni apóstol riʼ qué riuu diʼ binni lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios ora qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Peru laaca caguixhenácani laanu. Xi zazaacanu pa qué gacanenu Dios para gaca ni maca gudixhe ique yaʼ. Ñee qué ziuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Jiobá pa qué gacanenu laa la? Naquiiñepeʼ nga guiníʼ ique chaahuinu cani gunabadiidxanu ca. Ne zacané tema riʼ laanu para guiníʼ íquenu de laani. Peru primeru guidúʼyanu xii nga ni cadi jneza biʼniʼ ca israelita ne xiñee qué ñuucabe lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios.

w11 15/7 yaza 28 párr. 16, 17

Xii nga guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios

16 Ca dxi stinu riʼ, nin tobi de laanu qué zadiʼdiʼ ndaaniʼ ique naquiiñeʼ chinanda ni na Ley ni gucuaa Moisés para ganda guilá. Nabé nayaguieʼ modo bisiene Pablu ni lu carta ni bicaa ra nuu ca binni de Éfeso ora guníʼ: «Pur enda nachaʼhui stibe bilá be laatu, ne biʼni be ni purti bini cre tu, ne cadi pur xiixa ni biʼni tu, sínuque de laabe zeeda ni. Iruti qué zalá pur ni guni, ti qué chuʼ tu udxiiba laca laa» (Efe. 2:8, 9). Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios yaʼ. Guietenaláʼdxinu chiguni Jiobá xiixa nabé risaca dxi guleebe para guiziiláʼdxibe que. Xi chigúnibe yaʼ. Chigúnibe ni maca gudixhe íquebe para Guidxilayú ne para binni. Nga runi, para ganda chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Jiobá la? naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe ne chinándanu ni cayabi xquídxibe laanu para gaca ni maca gudixhe íquebe.

17 Qué chuʼ dxi guiníʼ íquenu qué risaca ca conseju ni zeeda lu Biblia ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ laanu ne cadi chinándanu modo riníʼ íquesinu. Pa gúninu zacá la? zusihuínninu qué racaláʼdxinu gacanenu gaca ni maʼ gudixhe ique Jiobá ne zusaana de gaca xhamígunu laabe. Yanna, xii nga ca guendanagana ni zándaca gucueeza laanu de guzúʼbanu diidxaʼ yaʼ. Lu sti tema ca zadúʼyanu caadxi de laacani ne laaca zadúʼyanu ximodo rusihuinni cani riguixhe íquenu gúninu pa maʼ biuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w16.09 yaza 13

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Xii nga Stiidxaʼ Dios ni nabani ne napa poder, ni rieeteʼ lu Hebreos 4:12.

▪ Ca diidxaʼ ni cá ra zeeda versículo ca rusihuinni cani caníʼ apóstol Pablu de ni gudixhe Dios guni casi zeeda ni lu Biblia.

Stale biaje reeda Hebreos 4:12 lu ca publicación stinu para gusiene cani napa Biblia poder para guchaa xquendanabani binni. Ne dxandíʼ ni. Peru naquiiñeʼ guiene chaahuinu ca diidxaʼ cá ra zeeda versículo ca. Ni cayabi Pablu ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ hebreu que nga guiráʼ ni gúnicaʼ gaca ni casi naguixhe Dios. Stale de laacani maca zeeda lu xquiʼchiʼ Dios tiempu que. Bizeeteʼ Pablu ejemplu stiʼ ca israelita ni biree de Egipto dxiqué. Gúpacabe esperanza ziuucabe lu layú bidii stiidxaʼ Dios laacabe guicaacabe, ti layú ra ridá «leche ne dxiña yaga». Raqué nga zadxélacabe ti lugar ra dxandipeʼ zaziiláʼdxicabe (Éxodo 3:8; Deuteronomio 12:9, 10).

Ngue nga ni guníʼ Dios naguixhe guni. Peru despué biquidxi ca israelita que ladxidoʼcaʼ ne qué ñápacaʼ fe. Ngue runi, stale de laacaʼ maʼ qué ñanda ñuucaʼ lugar ra niziiláʼdxicaʼ (Números 14:30; Josué 14:6-10). Peru Pablu bizeeteʼ laaca maʼ bidii stiidxaʼ Dios chuʼnu ti lugar ra guiziiláʼdxinu (Hebreos 3:16-19; 4:1). Rihuinni dxíchica zeeda ni bidii stiidxaʼ Dios riʼ lade cani maʼ guníʼ chiguni. Cásica ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ hebreu que, zanda guizíʼdinu de ni naguixhe Dios chiguni ne guiráʼ ni gúninu gaca cani casi naguixhe Dios. Para guluíʼ Pablu lu Stiidxaʼ Dios nga zeeda ca diidxaʼ que la? bizeetebe ni na Génesis 2:2 ne Salmo 95:11.

Nabé riguixhedxí ni guníʼ Pablu ca ladxidoʼno: laaca maʼ bizabiruaa Dios chuʼnu ti lugar ra guiziiláʼdxinu. Nuunu seguru zanda chuʼnu lugar ra guiziiláʼdxinu ne cayúninu stipa pur guiuʼnu lugar ca. Cayúninu ni cadi purtiʼ nuunu chinándanu Ley gucuaa Moisés o purtiʼ racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Jiobá ni rúninu. Pur fe ni nápanu nga huayúninu casi naguixhe ique Dios ne qué zusaananu de gúninu ni né gana. Ne casi bizéʼtenu ora bizulunu que, lu guidubi Guidxilayú, mil binni maʼ bizulú cayuni estudiar Biblia ne maʼ caziidicaʼ xi naguixhe ique Dios guni. Stale de laacabe maʼ cuchaa modo nabani, cayápacaʼ fe ne maʼ cayuunísacaʼ. Ndiʼ rusihuinni dxandíʼ nabani Stiidxaʼ Dios ne napa ni poder. Mensaje stiʼ Dios ni zeeda lu Biblia, maʼ huayacané cani laanu ne zacaneruʼ cani laanu.

it-1-S yaza 851 párr. 1

Esperanza

Esperanza ni napa cani «maʼ guleechú Dios» para cheʼ guibáʼ (Heb 3:1) ne guicaacaʼ ti guendanabani ni qué ziuu dxi guiluxe ne ti espíritu ni qué ziuu dxi guinitilú, dxandíʼ ni ne zanda guni crenu dxandíʼ zaca ni. Zanda guni crenu ni pur chupa razón: purtiʼ Dios peʼ biʼniʼ prometer ni ne biʼniʼ jurar zaca ni, ne laa qué rusiguii. Ne laaca zanda guni crenu ni pur Jesús purtiʼ yanna maʼ nuu guibáʼ ne qué ziuu dxi gatiʼ. Nga runi lu Biblia ná: «Naaze dxiichiʼ esperanza riʼ xpídanu, cásica rinaaze dxiichiʼ ti ancla barcu ne nánnanu zaca cumplir ni, ne zacané esperanza riʼ laanu tídinu ra nanda cortina [casi riuu sumo sacerdote que ndaaniʼ Santísimo dxi rixá stonda binni], ra maʼ gudiʼdiʼ Jesús ne maʼ bixhélebe ti neza ne maʼ biʼniʼ chaahuibe ni para gacanebe laanu, ne qué ziuu dxi gusaana de gácabe sumo sacerdote casi Melquisedec» (Heb 6:17-20, TNM).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir