Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
3-9 DE FEBRERO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 12-14
«Ti pactu ni rugaanda dede né laanu»
it-2 yaza 573 párr. 3
Pactu
Pactu né Abrahán. Zándaca bizulú pactu ni biʼniné Dios Abrán (Abrahán) dxi gudiʼdiʼ guiiguʼ Éufrates ora zeʼ Canaán. Gudiʼdiʼ si 430 iza guʼtaʼ Ley stiʼ pactu (Gál 3:17). Dxi nabeza Abrahán Ur, guidxi stiʼ ca caldeu ni nuu Mesopotamia, gudxi Jehová laabe chebe guidxi ra chiguluíʼ laabe (Hch 7:2, 3; Gé 11:31; 12:1-3). Éxodo 12:40, 41 (LXX) ná biree ca israelita casi esclavu de lu náʼ Egipto ra maʼ ziluxe 430 iza de nabézacabe ndaaniʼ guidxi que ne ndaaniʼ guidxi Canaán, «laaca dxi riʼ». Dxi bireecabe de esclavu biaba ni 14 de Nisán iza 1513 a.J., dxi raca Pascua (Éx 12:2, 6, 7). Ni bizaaca riʼ bisihuínnini gudiʼdiʼ Abrahán guiiguʼ Éufrates 14 de Nisán iza 1943 a.J.; dxi ca nga bizulú pactu biʼniné Dios Abrahán. Bihuinni Dios nezalú Abrahán sti biaje dxi guyé guidxi Siquem ni nuu Canaán ne gudxi laabe xcaadxi cosa chiguizaaca de promesa que ora guníʼ: «Ca xiiñiluʼ nga chigudieeʼ layú riʼ» né ca diidxaʼ riʼ bisietenaláʼdxibe promesa ni bíʼnibe Edén ne bisihuínnibe zeeda descendencia ca de binni gudxilayú (Gé 12:4-7). Casi ruzeeteʼ Génesis 13:14-17; 15:18; 17:2-8, 19 ne 22:15-18, despué bisihuinni Jehová xcaadxi cosa chiguizaaca.
w89 1/7 yaza 3 párr. 4
Xiñee naquiiñeʼ gánnaluʼ ni dxandíʼ de Abrahán
Nabé galán promesa riʼ, ne binadiaga Abrahán ni biaʼ xhupa biaje (Génesis 18:18; 22:18). Para gaca cumplir promesa riʼ, zandisaʼ Dios de lade gueʼtuʼ familia stiʼ binni ni maʼ guti. Ti ndaayaʼ nga guibani ca ni maʼ guti purtiʼ ora guiasa stale de laacabe, maʼ naca Guidxilayú riʼ ti Paraísu casi ni biniti primé hombre que. De racá zaziidicabe ximodo zanda ugaandacabe guendanabani ni qué zaluxe (Génesis 2:8, 9, 15-17; 3:17-23).
it-2 yaza 218 párr. 1
Ley
Pur ni huayuni investigárcabe de ndiʼ, caadxi binni ni nabé ruundaʼ nacaʼ, ora gutoocabe ti layú dxiqué, gúpacabe costumbre guluíʼcabe layú que binni ni chisíʼ ni dede ti lugar ra nasoo para guluíʼcabe laa dede padé rindá layú que. Ora guiníʼ ni chisíʼ layú que «cayuuyaʼ ni» ngue nga seña de que zaziʼbe ni. Ora biʼniʼ prometer Jehová Abrahán zudii laabe layú stiʼ Canaán, primé gudxi laabe guyadxibe ladu guiaʼ, ladu gueteʼ, ladu este ne oeste. Qué niníʼ Abrahán «cayuuyaʼ ni», zándaca purtiʼ gudxi Dios laabe zudii Tierra Prometida que ca xiiñibe (Gé 13:14, 15). Laaca gudxi Dios Moisés «ne biiyaʼ» layú ca, zaqué nga —pa casi costumbre nápacabe dxiqué nga riete raríʼ la?— cudiibe layú que guidxi Israel, raqué nga chindézacabe ora gaca Josué xaíque stícabe (Dt 3:27, 28; 34:4; laaca zanda gúʼyaluʼ xi gudxi Binidxabaʼ Jesús dxi biluiʼbe laa guiráʼ ni nuu lu guidxilayú lu Mt 4:8). Sti cosa ni bíʼnicabe dxiqué para gusihuínnicabe dxandíʼ chisícabe ti layú nga chécabe lu layú que ne sácabe luni (Gé 13:17; 28:13). Nuu caadxi documentu yooxhoʼ ra cá dede panda yaga zuhuaa lu layú ni cazíʼ ti binni (bichaaga ni né ni ná Gé 23:17, 18).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii
12 Biblia rusiidiʼ laanu ximodo zanda guni chaahuinu xiixa guendanagana gapanenu ti hermanu sin tindediidxanu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Abrahán ne Lot, sobrínube. Napa guirópacabe stale maniʼ, casi yuze ne dendxuʼ, ngue runi bizulú gudinde diidxaʼ ca pastor stícabe purtiʼ maʼ gastiʼ lugar para guyaanacaʼ guiráʼ ca maniʼ que. Cumu qué racalaʼdxiʼ Abrahán chuʼdindené Lot la? bidii lugar cuíʼ sobrinu ca layú jma galán que primeru (Génesis 13:1, 2, 5-9). Guizáʼ galán ejemplu bisaana Abrahán para laanu. Peru, ñee biree gunítibe purtiʼ bidiibe lugar guicaa sobrínube ca layú jma galán que la? Coʼ, purtiʼ cadi xadxí de ngue gudxi Jiobá laabe zudii laabe jma que cani binítibe (Génesis 13:14-17). Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Abrahán laanu yaʼ. Pa guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii, neca ruluíʼ zaree gunítinu la? zaguu Jiobá ndaayaʼ laanu.
it-2 yaza 889 párr. 9
Sacerdote
Melquisedec, rey ni biʼniʼ mandar guidxi Salem, maʼ gadxé laa de xcaadxi rey purtiʼ laaca guca sacerdote (ko·hén). Qué ruzeeteʼ Biblia gastiʼ de bixhózebe nin jñaabe, padxí gúlebe ne padxí gútibe. Qué riete pa zabe de ti familia ni naca sacerdote ne qué ñuu tuuxa ante de laabe ne laaca qué riete diʼ pa guyuu tuuxa despué de laabe para gaca sacerdote. Gúcabe rey ne sacerdote. Jma risaca dxiiñaʼ de sacerdote bíʼnibe que ni biʼniʼ ca ni za de Leví, purtiʼ laaca bidii Leví laabe diezmu neca caʼruʼ gale lade ca xiiñiʼ Abrahán, ne guluu ndaayaʼ Melquisedec Abrahán (Gé 14:18-20; Heb 7:4-10). Biaʼsi peʼ nga bichaagacabe Jesucristu né Melquisedec, purtiʼ laa naca sacerdote «para siempre casi Melquisedec» (Heb 7:17).
10-16 DE FEBRERO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 15-17
«¿Xiñee bichaa Jehová lá Abrán ne Sarái?»
it-1 yaza 914 párr. 2
Donda
Stale cosa ni cadi jneza runi binni ne ruchee purtiʼ bitiidiʼ Adán laanu pecadu ne guendaruchee (Ro 5:12; Sl 51:5). Peru rapa Jehová misericordia binni, laa naca ti Dios ni qué gapa donda, «nanna dxíchibe ximodo guyanu, ne rietenaláʼdxibe de yu laanu» (Sl 103:13, 14). Biiyabe Noé, ti hombre fiel ne ni ruzuubaʼ diidxaʼ, casi tuuxa ni qué gapa donda lade ca ni bibaniné (Gé 6:9), ne gúdxibe Abrahán: «Guzá jneza nezaluáʼ ne biiyaʼ cadi gudxiibacabe donda íqueluʼ» (Gé 17:1). Neca binni ruchee Noé ne Abrahán ne pur nga gúticabe, qué nudxiibaʼ Jehová donda íquecabe, purtiʼ laa «ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (1Sa 16:7; zanda guchaagaluʼ ni né 2Re 20:3; 2Cr 16:9). Gudxi Jehová guidxi Israel: «Cadi naquiiñeʼ guidxela Jehová, Dios stiluʼ donda luguialuʼ» (Dt 18:13; 2Sa 22:24). Bidiibe guendanabani sin donda stiʼ Xiiñibe casi sacrificiu (Heb 7:26), ne pur nga zanda gusihuínnibe «nachaʼhuiʼ» o perfectu binni ni napa fe lu sacrificiu riʼ ne ruzuubaʼ stiidxabe, ne zacá rusihuínnibe nácabe ti Juez ni runi ni jneza ne qué ruchee (Ro 3:25, 26; laaca zanda gúʼyaluʼ INTEGRIDAD; PERFECCIÓN).
it-1 yaza 31 párr. 4
Abrahán
Gudiʼdiʼ si tiempu. Maʼ chii iza de nabézacabe Canaán, peru qué ganda gapa Sara xiiñiʼ, ngue runi gúdxibe Abrahán pa zanda chuʼ Agar, gunaa ni runi xhiiñabe, lugar stibe ti ganda gápabe ti xiiñibe pur mediu de laa. Guná Abrahán gaca ni zaqué, ngue runi lu iza 1932 a.J., dxi maʼ napa Abrahán ochenta y seis iza, gule Ismael (Gé 16:3, 15, 16). Gudiʼdiʼ si caadxi iza, lu iza 1919 a.J., dxi maʼ napa Abrahán 99 iza, biʼniʼ mandar Jehová gaca circuncidar guiráʼ hombre nabeza ra lídxibe, casi ti sellu ni rusihuinni pactu ni bíʼninebe Abrahán. Ne laaca bichaabe lá Abrán, gulee labe laa Abrahán, ne gúdxibe laa: «Purtiʼ zuneʼ lii bixhoze stale guidxi» (Gé 17:5, 9-27; Ro 4:11). Qué nindaa de ngue, bidxagalú Abrahán ra lidxi chonna ángel ni guca casi binni guidxilayú, lu lá Jehová biʼniʼ prometer ca ángel riʼ laabe dentru de ti iza zapa Sara ti xiiñiʼ (Gé 18:1-15).
w09 1/2 yaza 13
¿Xi raca significar laluʼ?
Guyuu biaje bichaa Dios lá binni ni huaniisi para ganda guni profetizar xiixa ni chigaca. Guzéʼtenu ti ejemplu, casi Abrán la? (ni raca significar «Guisaca Bixhozeʼ») bidxaa labe Abrahán, ni raca significar «Bixhoze stale binni». Ne guca cumplir ni raca significar labe riʼ, purtiʼ de lade ca xiiñibe biree stale guidxi (Génesis 17:5, 6). Guzéʼtenu yanna ejemplu stiʼ xheelabe, Sarái, ni raca significar «Gunaa ni rucaalú». ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ Sarái ora bichaa Dios lá! Biree labe Sara («Princesa»), ne biʼniʼ profetizarni zaree stale rey de laabe (Génesis 17:15, 16).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1 yaza 597 párr. 6
Cronología
Gudxi Jehová ca diidxaʼ riʼ Abrán (Abrahán): «Naquiiñeʼ gánnaluʼ zindeza ca xiiñiluʼ xquidxi binni ne zuni ca binni ca laacabe esclavu, ne zuninacaʼ laacabe 400 iza» (Gé 15:13; laaca zanda gúʼndaluʼ Hch 7:6, 7). Guníʼ Jehová ca diidxaʼ riʼ ante gale Isaac, «descendencia» que. Lu iza 1932 a.J. gule Ismael, xiiñiʼ Abrán —ni gupa Agar, esclava stibe—, ne lu iza 1918 a.J. gule Isaac (Gé 16:16; 21:5). Pa dede dxi biree ca israelita de esclavu —dxi biluxe bininácabe laacaʼ (Gé 15:14)—, nugábanu tapa gayuaa iza atrá, nindanu lu iza 1913 a.J., dxi napa Isaac biaʼ gaayuʼ iza ne maʼ biree niidxi ruaa. Para tiempu riʼ nabeza Isaac xquidxi binni ne laapebe biiyabe modo bizulú cayacaná ca xiiñiʼ Abrahán —ni maca guníʼ Jehová zazaaca—, dxi bizulú Ismael cayuni burla laabe, ca dxi que maʼ napa Ismael 19 iza (Gé 21:8, 9). Neca yanna ruluíʼ huaxiéʼ risaca nga biʼniʼ burla Ismael ni chiguicaa herencia stiʼ Abrahán, peru dxiqué la? nabé risaca ni para binni, ngue runi bidxiichi Sara ne bidii Dios lugar gaca ni nabe ora guladxi Abrahán Agar ne xiiñiʼ, Ismael (Gé 21:10-13). Ra gucuá guiráʼ ni guca riʼ rusihuínnini dxi ca nga bizulú 400 iza de cayuninácabe xquidxi Dios ne biluxe ni dxi bireecabe de esclavu Egipto (Gál 4:29).
it-1 yaza 890 párr. 7
Éxodo
«Lu guidapa generación». Guietenaláʼdxinu gudxi Jehová Abrahán zabiguetaʼ ca ni za de laa Canaán lu guidapa generación (Gé 15:16). Guyuu jma de tapa generación lu 430 iza ni gudiʼdiʼ dede dxi biʼniʼ Jehová pactu né Abrahán hasta dxi biree ca israelita de esclavu Egipto, cadi guiaandaʼ laanu jma xadxí bibánicabe dxiqué. Peru qué ñuu diʼ ca israelita Egipto jma de 215 iza. Para ganda gánnanu tu guyuu lu guidapaʼ generación riʼ dede dxi guyuucabe Egipto la? guidúʼyanu tobi de ca tribu stiʼ Israel, tribu stiʼ Leví: 1) Leví, 2) Qohat, 3) Amram ne 4) Moisés (Éxodo 6:16, 18, 20).
17-23 DE FEBRERO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 18, 19
«Binitilú “Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú” Sodoma ne Gomorra»
Qué rusaana «Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú» de guni ni jneza
ABRAHÁN, ti hombre ni bizuubaʼ diidxaʼ, gunabadiidxaʼ sicaríʼ ti biaje: «¿Ñee qué zuni Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú ni jneza la?» (Génesis 18:25). Cadi gunabadiidxaʼ diʼ Abrahán sicaríʼ purtiʼ cadi nuu seguru pa zuni Jiobá ni. Bíʼnibe ni para gusihuínnibe pabiáʼ nápabe confianza jneza zuni juzgar Jiobá guidxi Sodoma ne Gomorra ne biaʼsi modo guni ni. Nanna dxíchibe qué zunitilú diʼ Jiobá «binni ni runi ni jneza ra guinitilú binni malu». Qué ñuu dxi niníʼ ique Abrahán zacá. Gudiʼdiʼ stale iza, guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ de laa: «Laabe nga Guié, ca dxiiñaʼ stibe biaʼsi cani, purtiʼ guiráʼ neza stibe jneza cani. Dios ni runi ni riníʼ, ne qué runi ni malu; Dios ni runi ni jneza ne qué ruchee» (Deuteronomio 31:19; 32:4).
Paciencia: guni huantarnu sin gunítinu esperanza
Ejemplu ni jma naroʼbaʼ nápanu nga stiʼ Jiobá, purtiʼ guirútiruʼ napa paciencia casi nápabe (2 Ped. 3:15). Lu Biblia zeeda stale ejemplu ra bisihuínnibe nápabe gran paciencia (Neh. 9:30; Is. 30:18). Guzéʼtenu ti ejemplu, guidúʼyanu xi biʼniʼ Jiobá ora gudxi Abrahán laabe cadi jneza gunitilube Sodoma. Qué nucueezabe Abrahán, sínuque gúpabe paciencia laa ne bicaadiágabe xi naguu xizaa laa. Despué bisihuínnibe bicaadiágabe laa neca ngueca gunabadiidxaʼ laabe stale biaje, ne gúdxibe laa pa nuu chii binni ni runi ni jneza Sodoma la? qué zunitilube lugar que (Gén. 18:22-33). Guizáʼ sicarú ejemplu bidii Jiobá, purtiʼ gupa paciencia ne bicueeza laca laa.
Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ
12 Maʼ cadi candaa diʼ, Jiobá zusihuinni laa si nga napa derechu de guni mandar. Xiñee runi crenu ndiʼ yaʼ. Primé la? purtiʼ zadxiña dxi cuee Jiobá guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ cayaca yanna ne maʼ qué ziuuruʼ cani. Ne guiráʼ ni cadúʼyanu yanna cusihuinni maʼ nabáninu lu ca últimu dxi. Ne maca huabeebe ca binni qué iquiiñeʼ ni huabani. Zacá bíʼnibe ni dxi beedanebe Nisaguié Naroʼbaʼ que, dxi binduuxebe ca binni de guidxi Sodoma ne Gomorra ne dxi biitibe Faraón de guidxi Egipto que ne ca soldadu stiʼ. Ne laaca binduuxebe ca soldadu stiʼ Sísara ne ca soldadu stiʼ emperador asiriu Senaquerib (Gén. 7:1, 23; 19:24, 25; Éxo. 14:30, 31; Jue. 4:15, 16; 2 Rey. 19:35, 36). Nga runi, nanna dxíchinu qué zudii diʼ Jiobá lugar guiníʼ binni mal de lá ne guninacaʼ ca Testigu stiʼ. Ne maʼ qué zandaa diʼ para gúnibe ni, purtiʼ cayuuyaʼ dxíchinu ca seña ni cusihuinni maʼ nabáninu lu ca dxi maʼ nuu Cristu lade binni ne maʼ chiguinitilú ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ (Mat. 24:3).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w88 15/5 yaza 23 párr. 5, 6
¿Ñee huayuu dxi guʼyaʼ binni Dios la?
Yanna maʼ zanda guiénenu xiñee guniʼné Abrahán ángel stiʼ Dios, ni guca casi binni, casi ñaca caniʼné Jehová Dios peʼ. Cumu guníʼ ángel riʼ pur Dios ne guniʼbe ni nuu Dios ganna Abrahán la? nga runi gunda gucuá ca diidxaʼ riʼ: «Bihuinni Jehová nezalube» (Génesis 18:1).
Cadi guiaandaʼ lii, zanda gudii ti ángel ni riníʼ pur Dios mensaje stibe cásica modo rinínenu tuuxa pur teléfono o pur radiu. Nga runi, zanda guiénenu xiñee riete guniʼné Abrahán, Moisés, Manóah ne xcaadxi binni ti ángel ni guca casi binni casi ñaca caníʼnecaʼ Dios. Neca gunda biiyaʼ ca binni riʼ ca ángel guniʼné laacaʼ ne guendanandxóʼ ni bisihuínnicabe stiʼ Jehová, qué ñanda ñuuyacaʼ Dios. Nga runi, dxandíʼ ca diidxaʼ ni bicaa apóstol Juan: «Nin ti binni qué huayuu dxi guʼyaʼ Dios» (Juan 1:18). Ca hombre riʼ biiyacaʼ ca ángel ni biseendaʼ Dios ra nuucaʼ ne cadi Dios peʼ.
Gacanenu ca hermanu stinu gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ
3 Cadi jneza biʼniʼ Lot dxi gulí chindeza Sodoma, ti lugar ra guizáʼ runi practicar binni pecadu sexual (biindaʼ 2 Pedro 2:7, 8). Galán guidxi que, peru gúpabe stale guendanagana raqué (Gén. 13:8-13; 14:12). Zándaca gupa xheelaʼ Lot cariñu ca binni de guidxi que ne ca cosa nuu ndaaniʼ ni dede bicheené Jiobá. Gútibe dxi bisaba Jiobá bele ne azufre de guibáʼ lugar que. Ne cadi guiaandaʼ laanu maʼ chichaganáʼ guiropaʼ xiiñiʼ Lot chupa hombre ni gutiʼ Sodoma. Ne pur ni bizaaca riʼ, biniti Lot lidxi, ca cosa napa ne ni jma feu nga guti xheelabe (Gén. 19:12-14, 17, 26). Peru gupa Jiobá paciencia laabe neca nagana ra cadíʼdibe.
24 DE FEBRERO HASTA 1 DE MARZO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 20, 21
«Siempre runi Jehová ni riníʼ»
Gulee lá Dios laabe «Princesa»
¿Ñee bixidxi Sara purtiʼ qué gapa fe la? Coʼ. Biblia ná: «Pur fe nga bidii Dios poder Sara para ganda gacaxiiñiʼ neca maʼ huaniisi, purtiʼ nanna zanda guni cumplir Dios promesa ni biʼniné laa» (Hebreos 11:11). Runibiáʼ Sara Jehová ngue runi nánnabe zanda guni cumplir Jehová ca promesa stiʼ. ¿Cadi dxandíʼ guiranu caquiiñeʼ gápanu fe casi gupa Sara la? Guiranu caquiiñeʼ gúninu stipa para gunibiaʼnu Dios ni ruzeeteʼ Biblia. Pa gúninu ni zudiʼnu cuenta biaʼsi ngue ni biʼniʼ Sara, gúpabe confianza zuni Jehová ni maʼ guníʼ, purtiʼ laa naca fiel ne runi cumplir guiráʼ promesa stiʼ, neca guxidxihuiininu de tantu cadxagayaanu o cadi cayuni crenu.
«BICAADIAGA LAABE»
Bedandá dxi cabeza Sara. Nápabe 90 iza dxi gúpabe ti xiiñiʼ Abrahán, xheelabe, laa maʼ napa 100 iza. Gulee lá Abrahán baʼduhuiiniʼ que Isaac, casi modo gudxi Dios laa. Bixuíʼ lú maʼ bidxaga Sara peru dede cuxidxihuiiniʼ guníʼ: «Maʼ bisixidxi Dios naa, ne guirá tu gunadiaga ndiʼ zuxidxiné naa» (Génesis 21:6). Dede dxi guti Sara guizáʼ nayecheʼ guyuu pur milagru biʼniʼ Jehová para bidii laabe ti xiiñibe, peru laaca bedaneni stale responsabilidad para laabe.
Dxi maʼ napa Isaac gaayuʼ iza, bíʼnicabe ti guendaró purtiʼ maʼ biree niidxi ruaa Isaac. Raqué bizaaca xiixa huaxiéʼ galán. Biblia ruzeeteʼ biiyaʼ Sara xiixa ni guluu xizaa laa. Biiyabe guizáʼ cayuni burla Ismael, xiiñiʼ Agar, Isaac, xiiñibe, para dxi riʼ maʼ napa Ismael 19 iza. Gudiʼdiʼ si stale iza, apóstol Pablo bicaa guzananda Ismael Isaac. Cumu cadi nuu Sara guizaaca xiiñiʼ gastiʼ la? ngue runi guyuu xizaa ora biʼyaʼ cayuni burla Ismael xiiñiʼ. Qué ñuu Sara pur Isaac purtiʼ si xiiñiʼ laabe, sínuque purtiʼ nánnabe laa nga chiguiquiiñeʼ Jehová para guni cumplir promesa stiʼ. Ngue runi qué ñé ñeeda Sara gudxi Abrahán guiladxi Agar ne Ismael (Génesis 21:8-10; Gálatas 4:22, 23, 29).
¿Xi biʼniʼ sentir Abrahán ora gúdxibe ndiʼ laa yaʼ? Biblia ná: «Biuubaʼ ladxidóʼ Abrahán pur ni guniʼbe de xiiñiʼ». Cumu xiiñibe Ismael ne nadxiibe laa la? qué ninágabe ñúnibe ni. Peru nagueendaca biʼniʼ Jehová xiixa. Biblia cusiene xiruʼ gucaʼ: «Óraque gudxi Dios Abrahán: “Cadi guidxiichiluʼ pur ni cayabi Sara lii de hombrehuiiniʼ ne esclava stiluʼ. Bicaadiaga laabe, purtiʼ de Isaac nga gueeda ca ni za de lii”». Gudxi Jehová Abrahán cadi guizaalaʼdxiʼ purtiʼ laa zapa Agar ne xiiñibe, ngue runi bizuubabe stiidxaʼ Jehová (Génesis 21:11-14).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
wp17.3 yaza 12, nota
«Ti gunna sicarú»
Bizaʼnaʼ Sara nga Abrahán, neza bixhoze Taré, peru gadxé jñaacabe (Génesis 20:12). Neca yanna cadi jneza nga guichaganáʼ tuuxa ti familia stiʼ, cadi guiaandaʼ laanu maʼ gadxé tiempu bibánicabe dxiqué. Cadi tan xadxí de bichee Adán ne Eva, ngue runi jma nazaaca guyuu binni, nga runi, gastiʼ naca pa guichaganácabe tuuxa familia stícabe, qué zalené xiiñicabe xiixa guendahuará. Peru gudiʼdiʼ si biaʼ tapa gayuaa iza, jma maʼ zitu biaanacabe de perfección. Para ca dxi riʼ, maʼ guca prohibir gapa binni relación sexual né tuuxa familia gaxha stiʼ casi modo ná Ley stiʼ Moisés (Levítico 18:6).
w89 1/7 yaza 20 párr. 9
Abrahán... ti ejemplu galán para ca ni racalaʼdxiʼ gaca xhamigu Dios
9 Sti modo bisihuinni Abrán fe nga ora ná Biblia: «Biʼniʼ Abrán ti altar raqué para Jehová» (Génesis 12:7). Zándaca laaca bidiibe ti maniʼ casi sacrificiu, purtiʼ diidxaʼ hebreu ni riquiiñeʼ para «altar» raca significar ni «lugar ra rudiicabe sacrificiu». Despué laaca biʼniʼ Abrán ndiʼ xcaadxi lugar ni nuu ndaaniʼ guidxi que para gusihuinni fe stiʼ. Laaca guniʼbe lá Jehová (Génesis 12:8; 13:18; 21:33). Diidxaʼ hebreu «guniʼbe lá» laaca raca significar ni «guni predicarbe lá». Stale biaje binadiaga familia stiʼ Abrán ne ca cananeu modo biʼniʼ predicarbe né stale valor lá Dios stibe, Jehová (Génesis 14:22-24). Ngaca nga ni naquiiñeʼ guni guiráʼ ni racalaʼdxiʼ gaca xhamigu Dios, né stale fe naquiiñeʼ guiníʼcabe o guni predicárcabe lá Jehová. Ndiʼ riníʼ iquiiñecabe ruaacabe para guiniʼnécabe binni de nombre stibe (Hebreos 13:15; Romanos 10:10).