BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 marzo yaza 1-7
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 2-8 DE MARZO
  • 9-15 DE MARZO
  • 16-22 DE MARZO
  • 23-29 DE MARZO
  • 30 DE MARZO HASTA 5 DE ABRIL
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 marzo yaza 1-7

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

2-8 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 22, 23

«Biiyaʼ Dios pa zuzuubaʼ Abrahán stiidxaʼ»

w12 1/1 yaza 23 párr. 4-6

¿Xiñee gunabaʼ Dios Abrahán gudii xiiñiʼ casi sacrificiu?

Jehová gudxi Abrahán: «Por favor, gucuaa xiiñiluʼ, Isaac, tobi lucha xiiñiluʼ ni nabé nadxiiluʼ, ne [...] bidii laabe casi ti ofrenda ni riaʼquiʼ» (Génesis 22:2). Nanna Jehová pabiáʼ nadxii Abrahán Isaac, ngue runi gúdxibe laa: «Tobi lucha xiiñiluʼ ni nabé nadxiiluʼ». Laaca nabé gunnaxhii Jehová Xiiñiʼ, ne rihuinni zacá ni purtiʼ chupa biaje guníʼnebe laa dede guibáʼ ne gúdxibe laa: «Lii nga Xiiñeʼ ni nadxieeʼ» (Marcos 1:11; 9:7).

Guidúʼyanu ximodo gunabaʼ Jehová laabe gudiibe xiiñibe casi sacrificiu. Ti binni nabé runi estudiar de Biblia ná, diidxaʼ ni riquiiñeʼ para guiníʼcabe «por favor» lu diidxaʼ hebreu, rusihuínnini «nanna SEÑOR pabiáʼ risaca ni canabaʼ laabe gúnibe». Zándaca nabé gucaná ladxidóʼ Abrahán pur ni gudxi Jehová laa. Laaca zacá nga gucaná ne biuubaʼ ladxidóʼ Jehová ora biʼyaʼ cayacaná xiiñiʼ ne nanna pabiáʼ biuubaʼ ladxidóʼ ora biʼyaʼ gutiʼ xiiñiʼ. Laani nga yuubaʼ ni jma naná gupa Dios.

Nga runi, neca peʼ cadi galán ngue ni gunabaʼ Jehová Abrahán guni, peru qué nudiibe lugar ñuuti Abrahán xiiñiʼ. Qué ninádibe ñuni sentir Abrahán yuubaʼ ni runi sentir binni ora gatiʼ tobi lucha xiiñiʼ. Peru neca bilá Jehová Isaac para cadi gatiʼ, qué nulabe Xiiñibe, Biblia ná: «Qué lica ñuni dudarbe ora bidiibe Xiiñibe pur guiranu» (Romanos 8:32). ¿Xiñee guná Jehová bidii xiiñiʼ gatiʼ pur laanu yaʼ? «Para gudii laanu guendanabani ni qué zaluxe» (1 Juan 4:9). Rihuínnica nabé nadxii Jehová laanu, ¿ñee qué zucaa ndiʼ laanu gannaxhiinu laabe la?

w12 15/10 yaza 23 párr. 6

Bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zuuyaluʼ gaca guiráʼ ni maʼ guniʼbe

6 Para gacané Jiobá laanu guni crenu zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ la? bíʼnibe caadxi juramentu. Guyuu biaje guniʼbe sicaríʼ: «Cásica dxandíʼ nabaneʼ —zacá guníʼ Jiobá, Señor ni jma Nandxóʼ—» (Ezeq. 17:16). Lu Biblia zeeda jma de cuarenta juramentu biʼniʼ Jiobá, ne zándaca ni jma runibiaʼnu nga ni bíʼninebe Abrahán. Biaʼ tiempu bibani Abrahán, bidii stiidxaʼ Jiobá laabe chupa chonna biaje, ne gudxi laabe zeeda binni ni za de gunaa que de lade familia stibe, lade ca xiiñiʼ Isaac (Gén. 12:1-3, 7; 13:14-17; 15:5, 18; 21:12). Despué bitiidiʼ Jiobá laabe ti guendanagana nabé naroʼbaʼ ora biʼniʼ mandar laabe guutibe xiiñibe ni jma nadxiibe. Oraqueca bizuubaʼ Abrahán diidxaʼ, peru ora maʼ chiguutibe xiiñibe que, bicueeza ti ángel laabe. Óraque biʼniʼ Dios ti juramentu né laabe: «Cayuneʼ jurar pur laca naa [...]. Cumu bíʼniluʼ ni gudxeʼ lii ne qué nucueezuʼ lii de nudiiluʼ xiiñiluʼ naa, tobi lucha xiiñiluʼ la? cudieeʼ stiidxaʼ lii [...] naa dxandipeʼ zaguaaʼ ndaayaʼ lii né dxandipeʼ zutaleʼ cani za de lii casi ca beleguí ni nuu guibáʼ ne casi yuxi ni ríʼ guriá nisadóʼ; ne zacaa ca xiiñiluʼ layú stiʼ ca xhenemigu. Pur ni za de lii zaguaaʼ ndaayaʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú riʼ purtiʼ bicaadiágaluʼ stiidxaʼ» (Gén. 22:1-3, 9-12, 15-18).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w16.02 yaza 11 párr. 13

«Gudxi Jiobá laabe «xhamiguaʼ»

13 Ante quibané Abrahán Isaac lu dani que, gudxi cani runi xhiiñaʼ: «Laguiaana raríʼ né burru riʼ, peru naa ne hombrehuiiniʼ riʼ chuudu rariʼcaʼ para guni adorardu, ne guibiguétadu ra nuutu» (Génesis 22:5). Xiñee gudxi Abrahán ca binni runi xhiiñaʼ que laaca zabiguetaʼ Isaac yaʼ. Ñee bisiguiibe laacaʼ la? Coʼ. Biblia na napa Abrahán stale confianza zanda guindisaʼ Jiobá Isaac de lade gueʼtuʼ (biindaʼ Hebreos 11:19). Laabe nánnabe biʼniʼ Jiobá ti milagru para gunda gupanebe Sara ti xiiñicabe neca maʼ bióʼxhocabe (Hebreos 11:11, 12, 18). Nánnabe zanda guni Dios guiráʼ cosa. Dxandíʼ, qué gánnadibe xi chiguizaaca dxi que. Peru nápabe fe zanda gusibani Jiobá Isaac pa gatiʼ ti gaca cumplir ca promesa stiʼ Dios. Nga runi na Biblia Abrahán nga «bixhoze irá xixé cani guni cre Dios», o cani napa fe.

it-2 yaza 703 párr. 4, 5

Nanna Dios ni chiguizaaca (Presciencia, predeterminación)

Maca nuu pora runi decidir Dios guʼyaʼ xi chiguizaaca. Maca nuu pora runi decidir Dios guʼyaʼ xi chiguizaaca lu futuro, peru rúnibe ni según modo ná ca ley stibe, ne ora rúnibe ni rihuinni nácabe casi peʼ modo riete de laabe lu Stiidxabe. Peru cadi guiráʼ diʼ biaje ruuyaʼ Jehová xi chiguizaaca lu futuro, caadxi textu de lu Biblia rusiene primeru ruuyaʼ Jehová xi cayaca, oracaruʼ ricaa ti decisión.

Guzéʼtenu caadxi ejemplu, Génesis 11:5-8 ruzeeteʼ biiyadxí Jehová xi cayaca lu Guidxilayú para gúʼyabe xi cayaca ndaaniʼ guidxi Babel ne oraqueruʼ bichiabe guiráʼ ni naguixhe ique ca binni que guni para gucaalucaʼ laabe. Ca binni de Sodoma ne Gomorra nabé malu gúcacaʼ, peru Jehová gudxi Abrahán ziguuya xi cazaaca ndaaniʼ ca guidxi que (biquiiñebe ca ángel stibe para guni dxiiñaʼ riʼ) para guʼyaʼ pa dxandíʼ guiráʼ queja ni cayunadiaga, ne pa cadi dxandíʼ ni la? laaca zánnabe ni (Gé 18:20-22; 19:1). Guyuu Abrahán dispuestu ñuuti Isaac ne dede bilá ñuni ni. Guca si ngue guníʼ Jehová maʼ runibiáʼ Abrahán. Sicaríʼ guníʼ Jehová: «Yanna huaxa maʼ nannaʼ ridxíbiluʼ Dios, purtiʼ guyuuluʼ dispuestu guni sacrificarluʼ tobi lucha xiiñiluʼ» (Gé 18:19; 22:11, 12; bichaaga ni né Ne 9:7, 8; Gál 4:9).

9-15 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 24

«Ti gunaa para guichaganáʼ Isaac»

wp16.3 yaza 14 párr. 3

«Ziaaʼ»

Bicaa Abrahán Eliezer guni jurar qué zuyubi ti gunaa de Canaán para guichaganáʼ Isaac. ¿Xiñee bíʼnibe ni yaʼ? Purtiʼ ca binni de Canaán qué runi adorarcaʼ Jehová ne qué runi respetarcaʼ laabe. Laaca nanna Abrahán zedandá tiempu zuni castigar Jehová ca binni de guidxi Canaán pur guiráʼ cosa malu rúnicaʼ, ngue runi qué ninabe nidxaaga xiiñibe ca binni malu riʼ. Laaca nánnabe zaquiiñeʼ Jehová xiiñibe para gaca cumplir promesa stiʼ (Génesis 15:16; 17:19; 24:2-4).

wp16.3 yaza 14 párr. 4

«Ziaaʼ»

Gudxi Eliezer Betuel ne Labán biʼniʼ orar Jehová ante chindá ra bizé que. Gunábabe laa cuí ti gunaa guichaganáʼ Isaac. ¿Ximodo gúnnabe tuu nga gulí Jehová yaʼ? gunábabe laa guidxiña gunaa ni gulí que ruaa bizé, ne ora guinábabe gunaa riʼ caadxi nisa, cadi gudii nisa si ni guebe sínuque laaca gudii nisa para ca camellu que (Génesis 24:12-14). ¿Tu laa biʼniʼ guiráʼ ni gunábabe riʼ yaʼ? Rebeca. Bixuiʼlú xi biʼniʼ sentir Rebeca pa binadiaga ni cayabi Eliezer familia stiʼ.

wp16.3 yaza 14 párr. 6, 7 

«Ziaaʼ»

Chupa chonna semana ante gunabadiidxaʼ Eliezer Abrahán: «¿Xi guneʼ pa qué náʼ gunaa ca gueeda yaʼ?». Abrahán bicabi laabe: «Maʼ cadi caquiiñeʼ gúniluʼ ni biʼniʼ jurarluʼ naa» (Génesis 24:39, 41). Peru ndaaniʼ familia stiʼ Betuel laaca risaca stiidxaʼ baʼdudxaapaʼ riʼ. ¿Xiñee caninu sicaríʼ yaʼ? Guidúʼyanu xiñee. Cumu nabé cayecheʼ Eliezer bidxela baʼdudxaapaʼ riʼ la? ngue runi birá si gueelaʼ gunabaʼ permisu para chiné Rebeca Canaán dxiqueca. Peru qué niná familia stibe ñebe dxiqueca ne gunábacaʼ cuézabe chii gubidxa jma. Ne nacaʼ: «Gueeda baʼdudxaapaʼ ca guidúʼyanu xi ná» (Génesis 24:57).

Guizáʼ risaca decisión ni chicaa Rebeca. ¿Xi decisión guicaabe yaʼ? ¿Ñee zanábabe bixhózebe ne bizáʼnabe cadi guseendacaʼ laabe ti lugar ra qué runibiaʼbe la? ¿O zuuyabe ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga gacanebe gaca ni maʼ gudixhe ique Jehová? Pur modo bicábibe rihuinni xi riníʼ íquebe de ni chiguizaaca riʼ, purtiʼ guniʼbe: «Ziaaʼ» (Génesis 24:58).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

wp16.3 yaza 12 párr. 6, 7

«Ziaaʼ»

Ti dxi, despué de bichá Rebeca jarru nisa stiʼ, bidxiña ti hombre gola laabe ne ná rabi laabe: «¿Ñee zanda gusigáʼdeluʼ naa caadxi nisa ni daʼ ndaaniʼ jarru stiluʼ ca la?». ¡Aque nachaʼhuiʼ modo gunabaʼ hombre gola riʼ laabe caadxi si nisa! Cumu biiyabe ruluíʼ de zitu zeeda hombre riʼ la? nagueendaca gundétebe jarru stibe ne bidiibe laa ziáʼ nisa para gueʼ. Peru laaca biiyaʼ Rebeca né hombre riʼ chii camellu ne cadi daʼ nisa ra reʼ ca maniʼ que nisa. Bidiibe cuenta cayuuyadxí hombre que laabe ne biale de laabe gacanebe laa. Ngue runi gúdxibe laa: «Laaca zabeeʼ nisa para gueʼ ca camellu stiluʼ dede guidxá ndaaniʼ caʼ» (Génesis 24:17-19).

Cadi caadxi si nisa guníʼ Rebeca chigudii ca camellu que, sínuque guniʼbe zudiibe laacame ziáʼ nisa dede guidxá ndaanicame. Ti camellu cayati nisa zanda gueʼ 95 litru nisa. Ngue runi zándaca xadxí zabee Rebeca nisa para guidxá ndaaniʼ ca camellu que. Ni qué ganna Rebeca ora guníʼ zudii nisa gueʼ ca camellu que nga cadi cayatipecame nisa, ne bihuinni zacá ni pur ni bizaaca despué. Neca zaqué gúcabe nachaʼhuiʼ né hombre gola ni zeeda de zitu que. Zeʼ zeeda Rebeca nuaʼ jarra stiʼ canaguchá ra reʼ ca maniʼ que nisa laga cayuuyadxí hombre gola que laa (Génesis 24:20, 21).

wp16.3 yaza 13, nota.

«Ziaaʼ»

Maʼ zixhinni ne qué ruzeeteʼ relatu riʼ pa bindaa Rebeca ra bizé que, ninca qué riete pa maʼ nisiaasiʼ familia stibe ora bilúxebe. Laaca qué riete diʼ pa guyé tuuxa yeyubi laabe purtiʼ guizáʼ candaabe.

wp16.3 yaza 15 párr. 2

«Ziaaʼ»

Yanna huaxa bedandá dxi ni bizéʼtenu ra bizulunu que. Zidiʼdiʼ guiráʼ binni que región ni rábicabe Négueb ne maʼ zixhinni. Málasi biiyaʼ Rebeca lu layú que zeeda za ti hombre n ruluíʼ zeeda guiníʼ ique. Nin qué nibézabe nuzuxibi camellu que, biete guxooñebe ne gunabadiidxabe hombre gola que: «¿Tuu nga hombre zeeda guidxaagalú laanu pue?». Ora gúnnabe Isaac ngue la? bichiibe íquebe né ti velu (Génesis 24:62-65). ¿Xiñee bíʼnibe ndiʼ yaʼ? Purtiʼ dxiqué rúnicabe ni para gusihuínnicabe respetu hombre chichaganácabe, peru yanna la? maʼ qué runi binni zacá. Cásica hombre zaqueca gunaa zanda guizíʼdinu stale de ejemplu bisaana Rebeca purtiʼ guca humilde.

16-22 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 25, 26

«Bitoo Esaú derechu ni napa casi baʼduʼ primé»

it-2 yaza 8, párr. 1

Jacob

Esaú, naca ti hombrehuiiniʼ ni rinaazeʼ maniʼ, qué ruzuubaʼ diidxaʼ, qué ribí dxi ne canazá cheríʼ chericaʼ, laabe nga ni jma nadxii bixhózebe. Maʼ gadxé guca Jacob de laabe, purtiʼ Biblia ruzeeteʼ nácabe ti «hombre ni qué gapa donda [heb. tam], ni nabeza ndaaniʼ yoo de lari», tuuxa ni nuu dxi, rapa dendxuʼ, riná guni dxiiñaʼ ra yoo, ne laabe nga ni jma nadxii jñaabe (Gé 25:27, 28). Laaca riquiiñeʼ diidxaʼ hebreu (tam) para guiníʼcabe de tuuxa ni riuulaʼdxiʼ Dios ni runi. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, «nanalaʼdxiʼ ca hombre ni ruuti tuuxa ni qué gapa donda [heb. tam]»; peru Jehová ná «zatadxí ladxidóʼ hombre riʼ» (Pr 29:10; Sl 37:37). Guca Job «ti hombre ni qué gapa donda [heb. tam] ne ni runi ni jneza» (Job 1:1, 8; 2:3).

w19.02 yaza 16 párr. 11

Xiñee caquiiñeʼ gusihuínninu nácanu agradecidu

11 Triste guininu ni, peru guyuu caadxi binni ruzeeteʼ Biblia qué nusihuínnicaʼ agradecidu laacaʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca Esaú. Neca nadxii ne runi respetar bixhózebe ne jñaabe Jiobá, laabe qué nusisácabe ca cosa risaca ni zeeda de Dios (biindaʼ Hebreos 12:16). ¿Ximodo bisihuínnibe qué nusisácabe ni yaʼ? Ra guca lúgube ne bitoobe pur ti bladuʼ lenteja derechu de baʼduʼ lugola stibe lú Jacob, bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ (Gén. 25:30-34). Despué maʼ qué ñuuláʼdxibe ni bíʼnibe que, dede biinaʼ xiánabe purtiʼ qué nicaabe ndaayaʼ ni raca caber laabe casi baʼduʼ lugola. Peru qué gápabe xi pur guidxiichibe, purtiʼ ra bitoobe derechu stibe bisihuínnibe que rusisácabe ni.

it-2 yaza 717 párr. 1

Baʼduʼ primé

Maca de dxiqué rusisácacabe baʼduʼ primé ndaaniʼ ti familia, laabe nga riaanabe lugar stiʼ bixhózebe ora gatiʼ ne ricaabe herencia chupa biaje jma qué xcaadxi bíʼchibe (Dt 21:17). Lu ti guendaró biʼniʼ José, bicuibe Rubén lugar ra naquiiñeʼ cuí baʼduʼ primé (Gé 43:33). Peru ora ruzeeteʼ Biblia baʼduʼ primé cadi guiráʼ diʼ biaje caniʼni de ni gule primé, nuu biaje caniʼni de xiiñiʼ binni ni jma ruzuubaʼ diidxaʼ (Gé 6:10; 1Cr 1:28; bichaaga ni né Gé 11:26, 32; 12:4; biiyaʼ HERENCIA; PRIMOGENITURA).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w17.12 yaza 15 párr. 5-7

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Guidúʼyanu xi ná Hebreos 12:16 sti biaje, ra bicaa apóstol Pablo ca diidxaʼ riʼ: «Ne nin tobi de laatu cadi chuʼ né tuuxa ni cadi xheelaʼ, ne nin tobi cadi usaana de ganaxhii ni zeeda de Dios, casi biʼni Esaú chiqué. Pur ti bladu endaró si bitoo irá derechu ni gupa de enda lugola stiʼ». ¿Xi nga nuube gusiénebe yaʼ?

Cadi caníʼ diʼ apóstol riʼ de ca binni ni gueeda Mesías que de laa. Nin cadi xadxí de gúdxibe ca xpinni Cristu sacaʼ jneza para cadi guireechú nin tobi de laacaʼ ne cadi gudxiideche Dios laacaʼ, ni zanda gueeda guizaaca pa guiábacabe lu inmoralidad sexual (Heb. 12:12-16). Pa gúnicabe pecadu riʼ zeeda gácacabe casi Esaú, laa qué nusisaca ca cosa «ni zeeda de Dios» ne gulí guni ca cosa ni qué riuuláʼdxibe.

Bibani Esaú tiempu guyuu ca patriarca, ne zándaca guyuu biaje gúpabe privilegiu de gúnibe sacrificiu casi sacerdote para familia stibe (Gén. 8:20, 21; 12:7, 8; Job 1:4, 5). Peru cumu guníʼ íquebe modo riníʼ ique binni guidxilayú la? bichaabe privilegiu de gácabe baʼduʼ lugola pur ti bladu lenteja. Zándaca bíʼnibe ni para cadi gacanabe purtiʼ maca cá zacaná descendencia stiʼ Abrahán (Gén. 15:13). Laaca bisihuinni Esaú riuulaʼdxiʼ ca cosa malu, o qué nusisaca ca cosa ni zeeda de Dios, ra bichaganáʼ chupa gunaa ni qué runi ni ná Dios ne pur ngue nabé bininabe bixhózebe ne jñaabe (Gén. 26:34, 35). Maʼ gadxé guca Jacob, laa bichaganáʼ ti gunaa ni runi adorar Dios ni dxandíʼ (Gén. 28:6, 7; 29:10-12, 18).

it-2 yaza 368 párr. 6

Guendarusiguii

Lu Biblia ná cadi jneza nga gusiguii binni peru qué riníʼ diʼ nga naquiiñeʼ gudii binni xiixa información ni cadi caquiiñeʼ ganna sti binni neca dxandíʼ ni. Jesucristu bidii conseju riʼ: «Cadi gudiitu ca cosa stiʼ Dios ca biʼcuʼ. Ne cadi gulaatu ca perla stitu lu ca bihui, cadi málasi gutu ñeecame ni, guibiguétacame luguiatu ne guxuuxecame laatu» (Mt 7:6). Nga runi guyuu biaje qué nicabi diʼ Jesús ni nuu peʼ binni ganna, purtiʼ pa ñúnibe ni la? ñápabe guendanagana (Mt 15:1-6; 21:23-27; Jn 7:3-10). Laaca ngaca nga biʼniʼ Abrahán, Isaac, Rahab ne Eliseo purtiʼ gadxé ni gúdxicabe ca binni ni qué runi adorar Jehová o qué ñábicabe laacaʼ guiráʼ ni bizaaca (Gé 12:10-19; cap. 20; 26:1-10; Jos 2:1-6; Snt 2:25; 2Re 6:11-23).

23-29 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 27, 28

«Gucuaa Jacob ndaayaʼ purtiʼ napa derechu»

w04 15/4 yaza 11 párr. 4, 5

Rebeca, ti gunaa runi adorar Dios ne nadxibalú

Biblia qué rusiene pa nanna Isaac zaca Esaú esclavu stiʼ Jacob. Peru Rebeca ne Jacob la? nánnacaʼ Jacob nga chiguicaa ndaayaʼ que. Ora binadiaga Rebeca nuu Isaac cuʼ ndaayaʼ Esaú ora chiné ti bladuʼ guendaró para laa la? nagueendaca biʼniʼ xiixa. Pur ni bíʼnibe riʼ bisihuínnibe guizáʼ nuu xpiaanibe casi dxi nahuiinibe. Biseendaʼ Rebeca Jacob chiyubi chupa dendxuʼ para guni ti guendaró ni nabé riuulaʼdxiʼ xheelaʼ ne gudxi laabe chuʼbe lugar stiʼ Esaú ti guicaabe ndaayaʼ que. Qué naʼ Jacob guni ni ná jñaa purtiʼ cadxibi gudii bixhoze cuenta caguítebe laa ne pur nga guni maldecir laabe, peru Rebeca nuu gúnibe ni ngue runi guníʼ: «Luguiaʼyaʼ guiaba maldición ni zeruʼ ñaba luguialuʼ, xiiñeʼ». De raqué bíʼnibe guendaró que, bizuchaahuibe Jacob ne biseendabe laa ra nuu bixhoze (Génesis 27:1-17).

Qué rusiene Biblia xiñee biʼniʼ Rebeca ndiʼ. Neca stale tu ná cadi jneza ni bíʼnibe riʼ, qué ruzeeteʼ Biblia pa zacá ni, laaca qué ruzeeteni pa zacaca guníʼ ique Isaac ora gunna Jacob guluu ndaayaʼ. Laga jmaruʼ si guluu ndaayabe laa (Génesis 27:29; 28:3, 4). Cumu nanna Rebeca xi maʼ guníʼ Jehová de ca xiiñiʼ la? ngue runi bíʼnibe xiixa para guicaa Jacob ndaayaʼ ni maca nexheʼ guicaa. Ni bíʼnibe riʼ gucaneni para gaca ni maca guníʼ Jehová (Romanos 9:6-13).

w07 1/10 yaza 31 párr. 2, 3

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Neca qué ruzeeteʼ Biblia xiñee biʼniʼ Rebeca ne Jacob ndiʼ, ruzeeteni málasi bizaaca ni. Laaca qué ruzeeteni pa jneza o pa cadi jneza ni bíʼnicabe, nga runi gastiʼ razón para gusiguiinu o quítenu binni. Peru ruzeeteʼ Biblia caadxi cosa de ni guca riʼ.

Primé la? nayaguieʼ ruzeeteni Jacob nga chiguicaa ndaayaʼ stiʼ bixhoze ne cadi Esaú. Maca dede ante guzíʼ Jacob derechu ni napa cuachi stibe casi baʼduʼ primé, purtiʼ laa qué nusisaca ni ne bitoo ni pur ti bladuʼ guendaró. Qué nusisaca Esaú derechu ni napa casi baʼduʼ primé (Génesis 25:29-34). Nga runi ora guyé Jacob nezalú bixhoze la? ni nuube nga guicaabe ndaayaʼ stiʼ purtiʼ maʼ nápabe derechu que.

it-1 yaza 311 párr. 2

Ndaayaʼ

Ndaaniʼ ca familia de dxiqué la? ante gatiʼ bixhoze binni naquiiñeʼ cuʼ ndaayaʼ ca xiiñiʼ. Guizáʼ risaca ndaayaʼ riʼ para binni. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, guluu ndaayaʼ Isaac Jacob —purtiʼ zácaxa Esaú, baʼduʼ primé stiʼ laabe— ne bidii laabe jma stale que ni gucuaa bíʼchibe, ne gunabaʼ Isaac Jehová guni cumplir ni maʼ guníʼ luguiáʼ Jacob purtiʼ laabe maʼ huaniisibe ne maʼ qué ruuyabe (Gé 27:1-4, 23-29; 28:1, 6; Heb 11:20; 12:16, 17). Despué jmaruʼ si guluu ndaayaʼ Isaac Jacob, peru biaje riʼ la? maʼ nánnabe tuu ngue cacaa ndaayaʼ que (Gé 28:1-4). Ante gatiʼ Jacob, primé guluube ndaayaʼ guiropaʼ xiiñiʼ José de racá maʼ xcaadxi xiiñibe (Gé 48:9, 20; 49:1-28; Heb 11:21). Laaca zacaca biʼniʼ Moisés ante gatiʼ, guluube ndaayaʼ guidubi guidxi Israel (Dt 33:1). Lu guiráʼ ni bizaaca riʼ rihuinni maca guníʼ ca profeta de laani. Ora chinduucabe ndaayaʼ tuuxa la? ribaquinácabe ique ni chiguicaa ndaayaʼ ca (Gé 48:13, 14).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w06 15/4 yaza 6 párr. 3, 4

Ni zanda gacané ca guendaxheelaʼ para cadi gusaana de güicaʼ diidxaʼ

Qué nusaana Isaac ne Rebeca de ñuiʼcaʼ diidxaʼ. Despué de bichaganáʼ Esaú xiiñicabe, né ca xiiñidxaapaʼ Het, biuu ti guendanagana ndaaniʼ familia stícabe. Gudxi Rebeca Isaac: «Guizáʼ de maʼ bixhacalaʼdxeʼ guendanabani stinneʼ pur ca xiiñidxaapaʼ Het. Pa Jacob [xiiñibe ni jma nahuiiniʼ] guichaganáʼ tobi de ca xiiñidxaapaʼ Het la? [...], ¿xi para guibáneruaʼ?» (Génesis 26:34; 27:46). Pur ni guniʼbe bisihuínnibe xi cayuni sentirbe.

Biseendacaa Isaac Jacob, cuachi stiʼ Esaú, ne gúdxibe laa cadi guichaganáʼ nin tobi de ca baʼdudxaapaʼ de Canaán (Génesis 28:1, 2). Ndiʼ rusihuinni biénebe ni guníʼ Rebeca. Gunda biʼniʼ chaahuicabe ti guendanagana ni gúpacabe ndaaniʼ familia stícabe, nga runi nácacabe ti ejemplu para cani maʼ bichaganáʼ. Peru ¿xi zanda gúniluʼ pa xheelaluʼ cadi nuu de acuerdu yaʼ?

w04 15/1 yaza 28 párr. 6

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (guiropa ndaa)

28:12, 13. ¿Xi raca significar bacaandaʼ ni gupa Jacob ra bíʼyabe ti escalera? Escalera riʼ (zándaca zeeda gácani casi ti escalera de guié ni ruzulú de xagueteʼ para luguiáʼ) riníʼ ni nuu ti comunicación entre Guidxilayú ne guibáʼ, ne laaca riníʼ ni cayuni ca ángel ti dxiiñaʼ nabé risaca, purtiʼ riquiiñeʼ Jehová laacabe para gacanécabe ne gudiicabe ni caquiiñeʼ ca binni ni riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ (Juan 1:51).

30 DE MARZO HASTA 5 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 29, 30

«Bichaganáʼ Jacob»

w03 15/10 yaza 29 párr. 6

Bisisaca Jacob ca cosa risaca ni zeeda de Dios

Ora maʼ gudixe ti binni familia stiʼ baʼdudxaapaʼ ni chichaganáʼ que nga maʼ nuu ti compromisu para guichaganabe baʼdudxaapaʼ riʼ. Despué, Ley ni gucuaa Moisés que gudixhe, naquiiñeʼ guiaxa ti baʼdudxaapaʼ 50 siclo de plata pa gutané ti hombre laa dxi nácaruʼ binnidxaapaʼ. Ti hombre nabé ruundaʼ Biblia lá Gordon Wenham ná: «Maʼ caru nga guiaxa ti novia 50 siclo de plata purtiʼ jma huaxiéʼ nga riguíxecabe ti novia» (Deuteronomio 22:28, 29). Cumu qué ñanda niguixe Jacob biaʼ nexheʼ guiaxa ti gunaa la? gúdxibe Labán gúnibe xhiiñaʼ gadxe iza. Hombre nabé ruundaʼ Biblia que bizeeteruʼ: «Cumu ca trabajador de guidxi Babilonia de dxiqué biáxacaʼ biaʼ galaa o ti siclo de plata ti beeu la? [biaʼ 42 ne 84 siclo de plata lu gadxe iza], zanda guininu qué lica ñá Jacob biaʼ gudixe Labán, bixhoze, Raquel para guichaganabe laa». Nagueendaca bisiguenda Labán (Génesis 29:19).

w07 1/10 yaza 8, párr. 6

Neca gupasaacabe envidia de laacabe zá guidxi Israel

¿Ñee guníʼ stiidxaʼ Lea né bixhoze quítecaʼ Jacob la? o bíʼnibe ni purtiʼ nápabe xidé guzuubabe stiidxaʼ bixhózebe? ¿Paraa nuu Raquel óraque yaʼ? ¿Ñee nánnabe xi cazaaca la? ne pa zacá ni, ¿ximodo biʼniʼ sentirbe yaʼ? ¿Ñanda nucaalube bixhózebe pa nabé naduxhuʼ la? Qué ricabi Biblia nin ti guendarinabadiidxaʼ riʼ, nga runi qué zanda gánnanu xi guníʼ ique Lea ne Raquel de guendanagana riʼ. Peru qué nidxiichiné Jacob laacabe, purtiʼ qué gápacabe donda, bidxiichinebe Labán ne biʼniʼ reclamarbe laa: «¿Xi maʼ bíʼniluʼ naa pue? ¿Cadi pur Raquel nga bineʼ xhiiñaluʼ la? ¿Xiñee gudxíteluʼ naa pue?». Para bicabi Labán laabe: «Costumbre stidu raríʼ nga gudiʼdu baʼdudxaapaʼ huaniisi ca primeru ne oracaruʼ maʼ nahuiiniʼ ca. Binduuxeʼ semana de boda stiʼ gunaa riʼ. Despué laaca zacaaluʼ stiʼ gunaa riʼ pa gúniluʼ xhiiñaʼ xcadxe iza» (Génesis 29:25-27). Neca cadi Jacob biyubi guichaganáʼ chupa gunaa, peru bicaacabe laabe gúnibe ni, ne bedaneni stale guendanagana ne yuubaʼ.

it-2 yaza 343 párr. 8

Guendaxheelaʼ

Saa. Ora gaca ti boda ndaaniʼ guidxi Israel dxiqué, qué ñúnicabe ti ceremonia peru bíʼnicabe saa ne nabé biéchecabe stale. Dxi guichaganáʼ ti baʼdudxaapaʼ nabé ruzuchaahuicabe laa ndaaniʼ lidxi. Rázebe primeru ne rixúbibe aceite rindáʼ naxhi ládibe (bichaaga ni né Rut 3:3 ne Eze 23:40). Ne nuu tiru, racané ca sirvienta stibe laabe para guixii faja ndaanibe ne gácube ti vestidu blancu ni napa bordadu galán, pa nápabe bueltu (Jer 2:32; Ap 19:7, 8; Sl 45:13, 14). Ne nuu biaje la? ruzuchaahuiʼ novia riʼ né adorno ne cosa risaca (Is 49:18; 61:10; Ap 21:2), despué ruchiibe ti lari nalaseʼ casi ti velu dede ique de ñeebe (Is 3:19, 23). Zándaca pur modo ruzuchaahuiʼ ca novia de dxiqué, gunda gudxite Labán Jacob ne qué nudii cuenta ora bidiibe laa Lea lugar de Raquel (Gé 29:23, 25). Rebeca laaca bichi ti lari nalaseʼ ique ora bidxaagalú Isaac (Gé 24:65). Ni biʼniʼ Rebeca riʼ, rusihuinnini maʼ chiguzuubaʼ ti baʼdudxaapaʼ stiidxaʼ hombre chichaganáʼ (1Co 11:5, 10).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 56

Guicaacabe tuuxa casi xiiñicabe

Gupa Jacob xiiñiʼ né ca criada stiʼ Raquel ne Lea. Gucuaa Raquel ne Lea ca baʼduhuiiniʼ ca casi xiiñicaʼ (Gé 30:3-8, 12, 13, 24). Ne laaca gucuaa xiiñiʼ ca criada riʼ herencia casi ca xiiñiʼ Lea ne Raquel, guiropaʼ xheelaʼ Jacob. Cumu xiiñiʼ Jacob laacabe ne cumu stiʼ Raquel ne Lea ca criada riʼ la? laaca nápacabe derechu luguiáʼ ca xcuidi riʼ.

w04 15/1 yaza 28 párr. 7

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (guiropa ndaa)

30:14, 15. ¿Xiñee bichaa Raquel oportunidad de gapa relación né xheelaʼ pur caadxi mandrágora? Dxiqué la? biquiiñecabe ca mandrágora riʼ casi medicina. Laaca biquiiñecabe ni purtiʼ nácabe racaneni gacaxiiñiʼ gunaa (El Cantar de los Cantares 7:13). Neca qué ruzeeteʼ Biblia xiñee bíʼnibe ni, peru zándaca guníʼ ique Raquel zacaneni laa gacaxiiñiʼ ne zacá guiluxe yuubaʼ stiʼ purtiʼ qué ganda gapa xiiñiʼ. Peru qué ñaca ni casi guníʼ íquebe, gupa xidé gudiʼdiʼ caadxi iza para bixheleʼ Jehová matriz stibe (Génesis 30:22-24).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir