BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 abril yaza 1-4
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 13-19 DE ABRIL
  • 20-26 DE ABRIL
  • 27 DE ABRIL HASTA 3 DE MAYO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 abril yaza 1-4

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

13-19 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 31

«Biʼniʼ Jacob ne Labán ti pactu para chuʼ paz ládecaʼ»

it-1 yaza 986

Galeed

Biʼniʼ chaahuiʼ si Jacob ne Labán guendanagana gúpacaʼ, bíʼnicaʼ ti pactu. Pur ni bíʼnicabe riʼ, gundisaʼ Jacob ti columna de guié, ne gúdxibe ca «bíʼchibe» gucaalisaacaʼ ti montón guié, zándaca bicaalisaacabe ni forma ti mexaʼ, raqué nga gudócabe guendaró stiʼ pactu. Gulee lá Labán lugar que «Jegar-sahadutá» lu diidxaʼ arameu (sirio), ni raca significar ti montón guié, peru Jacob gulee lá lugar que «Galeed», casi lani lu diidxaʼ hebreu. Labán guníʼ: «Yannadxí naca montón guié [heb. gal] riʼ testigu [heb. ʽedh], entre naa ne lii» (Gé 31:44-48). Biquiiñeʼ montón guié que (ne columna de guié que) casi ti testigu o ti seña para guiráʼ tu tidiʼ nezaqué. Casi ruzeeteʼ versículo 49, laani nga «La Atalaya» (heb. mits·páh), ne bisihuínnini maʼ biʼniʼ chaahuiʼ Jacob ne Labán guendanagana gúpacaʼ ti chuʼ paz lade ca familia sticaʼ ne ndaaniʼ familia stiʼ cada tobi (Gé 31:50-53). Despué, laaca guyuuruʼ tu biʼniʼ sicaríʼ casi ti seña (Jos 4:4-7; 24:25-27).

it-1 yaza 246 párr. 9

Atalaya

Bicaalisaa Jacob ti montón guié ne gulee lá ni «Galeed» (ni raca significar «ti montón guié ni rudii testimonio») ne «La Atalaya», purtiʼ despué guníʼ Labán: «Jehová guʼyaʼ naa ne lii ora maʼ qué guidúʼyanu» (Gé 31:45-49). Montón guié riʼ rusihuínnini cayuuyaʼ Jehová pa cayuni cumplir Jacob ne Labán pactu ni bíʼnicaʼ para chuʼ paz ládecaʼ.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 1105 párr. 1

Terafim

Guiráʼ ni maʼ bidxela ca arqueólogo Mesopotamia ne xcaadxi lugar gaxha de raqué, rusihuínnicani nabé risaca nga gapa tuuxa terafim dxiqué purtiʼ laani nga rusihuinni tu chiguicaa herencia ndaaniʼ ti familia. Pur ni ná ti tablahuiiniʼ de guié ni bidxélacabe Nuzi, pa napa ti hombre ca bidóʼ stiʼ familia xheelaʼ, nápabe derechu guinábabe guicaabe herencia stiʼ suégrube ora maʼ guti (La Sabiduría del Antiguo Oriente, edición stiʼ J. B. Pritchard, 1966, yaza 196, 197, ne nota). Cumu gudxite Labán Jacob la? zándaca pur ngue guníʼ ique Raquel jneza ngue chiné ca terafim o ca bidóʼ stiʼ bixhoze (bichaaga ni né Gé 31:14-16). Cumu risaca gapa tuuxa terafim para ganda guicaa herencia la? ngue runi nuu Labán guiuba guidxela cani, dede bitagulisaa ca biʼchiʼ para sanándacabe Jacob dede ra zeʼ, peru zániru Jacob biaʼ gadxe gubidxa lúcabe (Gé 31:19-30). Qué lica ganna Jacob xi biʼniʼ Raquel (Gé 31:32), ne qué riete pa gucaláʼdxibe nicaabe herencia ni raca tocar ca xiiñiʼ Labán. Qué lica ñacalaʼdxiʼ Jacob ñuni adorar bidóʼ ngue runi gudaañe ne bicaachiʼ ca terafim ne ca dios ni bidii guiráʼ ni nabeza ra lídxibe laabe xaʼnaʼ ti yaga roʼ ni zuhuaa gaxha de Siquem (Gé 35:1-4).

w13 15/3 yaza 21 párr. 8

Ra nuu Jiobá nga zanda guilanu

8 Dxi yendá Jacob Harán, nabé sicarú modo bidxaagalú Labán xtiube laabe, ne despué bidii Labán laabe Lea ne Raquel para guichaganabe. Peru ra gudiʼdiʼ dxi, gucalaʼdxiʼ Labán niguite laabe dede bichaa sueldu stibe 10 biaje (Gén. 31:41, 42). Biʼniʼ huantar Jacob guiráʼ ni cadi jneza bíʼnibe laa, purtiʼ nanna qué zusaana Jiobá laa. Ne zaqué gúcani, purtiʼ ora bibiguétabe Canaán maʼ «nápabe stale dendxuʼ, stale criada ne mozo, stale camellu ne burru» (Gén. 30:43). Nabé bidiibe xquíxepeʼ Jiobá ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Guirutiʼ nga naa para gácaluʼ nachaʼhuiʼ né naa ne gannaxhiiluʼ naa ne dede qué huasaanaluʼ siervu stiluʼ, purtiʼ né bastón si stinneʼ nga gudideʼ Jordán riʼ ne yanna maʼ napaʼ chupa campamentu» (Gén. 32:10).

20-26 DE ABRIL

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 32, 33

«¿Ñee cayúniluʼ stipa pur guicaaluʼ ndaayaʼ stiʼ Jehová la?»

w03 15/8 yaza 25 párr. 3

¿Ñee cayúniluʼ stipa pur chuʼluʼ gaxha de Jehová la?

Riete lu Stiidxaʼ Dios de stale binni ni biʼniʼ stipa pur chuʼ gaxha de Jehová. Tobi de laacabe nga Jacob, ni gudindené ti ángel stiʼ Dios guidubi ti gueelaʼ. Ngue runi, bidxaa laabe Israel («ni rudxiilú Dios») purtiʼ «bidxiilube» Dios o «bíʼnibe stipa» ne «qué nireebe gana». Guluu ángel que ndaayaʼ laabe pur qué nireebe gana (Génesis 32:24-30, nota).

it-1 yaza 501

Nachiitaʼ ñee

Nachiitaʼ biaana ñee Jacob. Noventa y siete iza napa Jacob dxi bidxiilú ti ángel stiʼ Dios, ni guca casi binni, guidubi ti gueelaʼ. Qué nudii Jacob lugar ñé ángel que dede ora guluu ndaayaʼ laabe. Laga cadxelasaacabe, gudaʼnaʼ ángel que ra guiʼdiʼ dxita xcoʼre Jacob lu xcadera, ne biree dxita xcóʼrebe de xlugar, ngue runi nachiitaʼ biaana ñee Jacob (Gé 32:24-32; Os 12:2-4). Pur ni bizaacabe riʼ, qué ñuu dxi nusiaandabe qué ñanda ñuni ganarbe ángel ni napa poder stiʼ Dios neca gudxi laabe: «Bidxiiluluʼ Dios ne bidxiiluluʼ hombre ne biʼniʼ ganarluʼ». Bidxiilú Jacob ángel riʼ purtiʼ bidii Dios lugar gúnibe ni ne zacá bisihuínnibe rusisácabe ndaayaʼ stiʼ Dios ne racaláʼdxibe guicaabe ni.

it-1 yaza 1263

Israel

1. Lá ni bidii Dios Jacob dxi napa noventa y siete iza. Gueelaʼ gudíʼdibe valle stiʼ Jaboq para guidxaagalube bíʼchibe Esaú, bidxiilube ti hombre, guca si ni ti ángel. Pur bidxiilube ángel riʼ ne qué nireebe gana, bidxaa labe Israel, rusihuinni lá riʼ gucuaabe ndaayaʼ stiʼ Dios. Para guietenalaʼdxiʼ Jacob ni bizaaca riʼ, gulee labe lugar que Peniel o Penuel (Gé 32:22-31; biiyaʼ JACOB núm. 1). Despué, Jehová peʼ bichaa labe dxi nuube Betel, ne de dxiqué gúdxicabe laabe Israel (Gé 35:10, 15; 50:2; 1Cr 1:34). Peru lá Israel, ni riete jma de 2,500 biaje lu Biblia, stale biaje cayaca referir ni guidxi Israel o ca ni zá de Jacob (Éx 5:1, 2).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w10 15/6 yaza 22 párr. 10, 11

Guininu «diidxa jneza» ne ziúʼnenu binni galán

10 Pa gácanu nachaʼhuiʼ ne guyúbinu modo gábinu xcaadxi binni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno la? qué zaca nagana para laanu guibaninenu laacabe galán. Ne pa guyúbinu chúʼnenu laacabe tobi si, qué zaca nagana para laanu gábinu laacabe ni riníʼ íquenu. Ora gácanu nachaʼhuiʼ ne binni, gacanenu laacabe, gusigáʼdenu laacabe xiixa de guidubi ladxidoʼno o guidxaagalunu laacabe galán ralídxinu la? zacané nga laanu gábinu laacabe ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Pa gúninu zacá ora napanenu tuuxa binni xiixa guendanagana, «zucuí ndáni[nu] buu ni caguí galaa íquebe». Laaca zándaca gacané nga laabe gusihuínnibe ca guenda sicarú ni nápabe, ne maʼ qué zaca nagana para laanu guininu de ni bizaacanenu laabe ne guni chaahuinu guendanagana ca (Rom. 12:20, 21, NM).

11 Ti binni ni gunna xi ribeendú binni ora gaca nachaʼhuiʼ nga Jacob. Laa bidxibi Esaú, cuachi gulené. Jacob guníʼ ique zuutiʼ Esaú laa purtiʼ nabé cadxiichi, ngue runi bixooñelú de raqué. Peru gudiʼdiʼ si stale iza bibiguetaʼ Jacob. Ne Esaú guyé yechagalú laabe ne 400 hombre. Óraque gunabaʼ Jacob gacané Jiobá laa. Peru laaca biseendabe stale maniʼ para bíʼchibe que. Cani biseendabe que bicuudxi cani ladxidóʼ Esaú ne dede bixooñebe yetiidxibe Jacob (Gén. 27:41-44; 32:6, 11, 13-15; 33:4, 10).

it-1 yaza 700

Dios, Dios stiʼ Israel

Biree lá Jacob Israel despué de bidxiilube ti ángel stiʼ Jehová ti lugar ni gulee labe Peniel. Bizaaca si ndiʼ biʼniʼ chaahuibe guendanagana gupanebe bíʼchibe, Esaú. Despué yendézabe Sucot, de raqué yendézabe Siquem. Guziʼbe ti ndaa layú lu ca xiiñiʼ Hamor ndaaniʼ guidxi Siquem ne raqué bicuibe lídxibe o carpa stibe (Gé 32:24-30; 33:1-4, 17-19). «Raqué bíʼnibe ti altar ne gulee labe ni Dios, Dios stiʼ Israel» (Gé 33:20). Cumu né labe ziné lá altar que la? bisihuínnibe rusisácabe lá riʼ ne zaqueca cudiibe lugar gabi Dios laabe xi gúnibe, laa gupa laabe para gunda yendabe Tierra Prometida. Ti biaje si riete ca diidxaʼ riʼ lu Biblia.

27 DE ABRIL HASTA 3 DE MAYO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 34,35

«Naná modo riluxe ca ni ridxaaga binni ni runi ni cadi jneza»

w97 1/2 yaza 30 párr. 4

Siquem, ti guidxi ni nuu ndaaniʼ valle

¿Nanna ximodo ruuyadxí ca joven de Siquem binnidxaapaʼ riʼ yaʼ? Ne ruluíʼ stubi rié raqué. Biiyaʼ xiiñiʼ ti xaíque laabe, «yené laabe ne gutané laabe ne gulaxoo laabe». ¿Xiñee yeyubi Dina guendananá stiʼ ra bidxaaga ca baʼdudxaapaʼ de Canaán ni qué runi ni jneza? ¿Ñee purtiʼ nuube guidxaagabe ca baʼdudxaapaʼ biaʼca laabe la? ¿Ñee terca laabe ne stúbibe rácabe mandar casi chupa chonna de ca bizáʼnabe la? Biindaʼ relatu stiʼ Génesis ne bixuiʼlú pabiáʼ naná yuubaʼ gupa Jacob ne Lea ne pabiáʼ bituilucaʼ pur ni bizaaca Dina runi qué nusaana de ñé gatigá guidxi Siquem (Génesis 34:1-31; 49:5-7; laaca zanda gúʼyaluʼ Torre stiʼ ni rapa, 15 de junio de 1985, yaza 31).

lv yaza 103 párr. 14

Cadi chúʼnetu ni cadi xheelatu

14 Gudiʼdiʼ si dxi, binibiáʼ Dina Siquem. Zándaca dxi binibiaʼbe Siquem qué niníʼ íquebe ñatanebe laa. Peru nguepeʼ nga ni gucuá ique Siquem guni. Ti dxi, biquiinde Siquem gatané Dina, ne bíʼnibe casi ñuni tobi de ca binni de Canaán: qué nizaaláʼdxibe pa qué gapa Dina gana gatané laabe, gucuaabe laa ne gulaxoobe laa. Despué de gutanebe Dina guyuuláʼdxibe laa, peru qué nuxhiá diʼ ngue ni bíʼnibe laa que. Biblia na: «Ora biʼyaʼ Siquem xiiñiʼ Hamor, ti hombre ni naca xaíque guidxi stiʼ ca heveu, [Dina,] yené laabe ne gutané laabe ne gulaaxoo laabe» (Génesis 34:2). Cadi Dina si guyuu lu guendanagana, sínuque dede ne binnilídxibe gupa stale guendanagana pur qué nuyubi chaahuibe tu nidxaagabe (Génesis 34:7, 25-31; Gálatas 6:7, 8).

w09 1/10 yaza 21 párr. 1, 2

Ñee runi sentir binni galán ora ruquixe ni gúnicabe laa la?

Stale binni riníʼ ique ziuu galán pa guquixe ni bíʼnicabe laa. Peru, ñee zacá ni la? Guidúʼyanu xi bizaaca ca xiiñiʼ Jacob, tobi de ca hombre ni guca bixhozegola ca hebreu. Biblia na guizáʼ gucaná ladxidóʼcabe ne bidxiichicabe ora gúnnacabe gulaaxoo ti cananeu láʼ Siquem bizáʼnacabe Dina (Génesis 34:1-7). Para guquixe Simeón ne Leví ni bíʼnicabe bizáʼnacaʼ la? guníʼ íquecaʼ guninacaʼ ca binni que. Bisiguiicabe ca binni que para gunda biiticabe Siquem ne guiráʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ guidxi que (Génesis 34:13-27).

Xi bizaaca pur ni bíʼnicabe que yaʼ. Ni gudxi Jacob ca xiiñiʼ que rusihuinni qué nibeendudícabe gasti galán, laabe guniʼbe: «Ma guluutu naa lu guendanagana, purtiʼ zacananalaʼdxiʼ ca binni guidxi riʼ naa [...], ziuucabe tobi si para gucaalúcabe naa, ne zuuticabe naa ne ca binnilidxeʼ (Génesis 34:30, Nueva Biblia de los Hispanos). Racá ridúʼyanu jmaruʼ si biroobaʼ guendanagana que pur ni biʼniʼ Simeón ne Leví. Dede dxi que jmaruʼ si bidxibi Jacob ne ca binnilidxi pa gueeda gucaalú ca binni de guidxi que laacaʼ. Ne zándaca para cadi gaca nga, gudxi Dios laabe chindezanebe ca binnilídxibe Betel (Génesis 35:1, 5).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 642 párr. 5

Débora

1. Gunaa ni bigadxi Rebeca. Dxi biree Rebeca ra lidxi bixhoze zeʼ Palestina para guichaganáʼ Isaac, yené Débora laabe (Gé 24:59). Xadxí biʼniʼ Débora dxiiñaʼ ra lidxi Isaac, zándaca guti si Rebeca yendézabe ra lidxi Jacob. Gudiʼdiʼ si ti gayuaa veinticinco iza de bichaganáʼ Rebeca ne Isaac, guti Débora ne bicaachicabe laa xaʼnaʼ ti yaga naroʼbaʼ ni nuu Betel. Pur modo gulee lácabe yaga riʼ (Alón-bacut, ni raca significar «Yaga naroʼbaʼ ra ruunacabe»), bisihuínnini pabiáʼ gunnaxhii Jacob ne familia stiʼ laabe (Gé 35:8).

w17.12 yaza 14 párr. 1-3

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, ¿ñee caquiiñeʼ gapa tuuxa derechu de baʼduʼ lugola para gueeda gaca tobi de cani gueeda gale Mesías que de laa la?

Huayuu biaje huaninu de laani. Ruluíʼ zacá nga rusiidiʼ Hebreos 12:16, ra riete qué nusisaca Esaú ca cosa «ni zeeda de Dios» ne «pur ti bladu endaró si bitoo irá derechu ni gupa de enda lugola stiʼ» lu Jacob. Ruluíʼ ni cusiene ca diidxaʼ riʼ nga dxi gucuaa Jacob derechu de baʼduʼ lugola que laaca gucuaabe derechu para gácabe tobi de cani gueeda gale Mesías que de laa (Mat. 1:2, 16; Luc. 3:23, 34).

Yanna, ra guidúʼndanu caadxi relatu ni zeeda lu Biblia, rudiʼnu cuenta cadi caquiiñeʼ gaca tuuxa baʼduʼ lugola para gaca bixhozegola Mesías. Guidúʼyanu caadxi ejemplu:

Rubén nga guca baʼduʼ lugola stiʼ Jacob (Israel), ni gupané Lea. Despué, primé xiiñiʼ Jacob ni gupané Raquel, xheelaʼ ni jma gunnaxhii, nga José. Dxi biʼniʼ Rubén ti pecadu, derechu de baʼduʼ lugola que gudiʼdiʼ ni lu náʼ José (Gén. 29:31-35; 30:22-25; 35:22-26; 49:22-26; 1 Crón. 5:1, 2). Neca zaqué, cadi de familia stiʼ Rubén nga beeda Mesías que ne nin ca de José, sínuque beedabe de familia stiʼ Judá, guidapa xiiñiʼ Jacob ni gupané Lea (Gén. 49:10).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir