Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
4-10 DE MAYO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 36, 37
«Gupa ca biʼchiʼ José envidia laa»
«Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ»
Biblia na ora biʼyaʼ ca bíʼchibe jma nadxii bixhózecabe laabe que laacaʼ la? «gucananaláʼdxicaʼ laabe, ne qué ñanda niníʼnecaʼ laabe né diidxaʼ nadóʼ» (Génesis 37:4). Neca zanda guiénenu xiñee guyuucabe celoso, peru cadi naquiiñeʼ nudiicabe lugar ñuniná ni laacabe (Proverbios 14:30; 27:4). Ñee huazaacaluʼ xiixa zacá la? Huayuni sentirluʼ envidia purtiʼ jma bilábicabe tuuxa qué lii la? Pa guizaacaluʼ zacá la? bietenalaʼdxiʼ de ca biʼchiʼ José. Envidia que bicaani laacabe gúnicabe caadxi cosa malu ni despué guca arrepentírcabe. Ejemplu stícabe ca rusietenaláʼdxini laanu ca xpinni Cristu, ni jma galán nga guiechenenu «cani cayecheʼ» (Romanos 12:15).
Nánnanu bidii José cuenta nanalaʼdxiʼ ca biʼchiʼ laa. Ñee ribeebe lari que ládibe ora maʼ nuube ládecaʼ la? Zándaca gucaláʼdxibe ñúnibe ni. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu bidii Jacob ni laabe para bisihuinni pabiáʼ nadxii laabe ne riuulaʼdxiʼ ni rúnibe ne José qué racalaʼdxiʼ guniti confianza napa bixhoze laa, ngue runi qué ribeebe ni ládibe. Stale nga ni rusiidiʼ ejemplu stibe laanu. Nécapeʼ biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios, nuu biaje jma rusisácabe caadxi de ca xpínnibe. Laaca ribézabe guihuinni gadxepeʼ xquídxibe de guidxilayú nadxabaʼ ne nabiidiʼ riʼ. Xpiaʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu zeeda gácani casi lari risaca gucuʼ José que: racaneni guihuinni gadxé laacabe de xcaadxi binni. Neca nuu biaje pur modo laacabe rapa binni envidia o rucaanáʼ laacabe (1 Pedro 4:4). Yanna, ñee naquiiñeʼ gucaachiʼ ti xpinni Cristu tu laa para cadi gapa guendanagana la? Coʼ, cásica qué nucaachiʼ José lari gucuʼ que (Lucas 11:33).
«Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ»
Jiobá bicaa laabe gápabe guiropaʼ bacaandaʼ riʼ ne nápacani ti significadu. Gucalaʼdxiʼ Dios gusiene José xi significadu stiʼ ca bacaandaʼ que. Ngue runi, naquiiñeʼ guni hombrehuiiniʼ que casi biʼniʼ ca profeta que despué, cani guniʼcaʼ ca diidxaʼ stiʼ Dios ne modo gudixhenacaʼ guidxi qué nuzuubaʼ diidxaʼ que.
Biyubi José modo gudxi ca diidxaʼ riʼ ca biʼchiʼ: «Rinabaʼ laatu gucaadiágatu ni guniéʼ xcaandaʼ». Biénecaʼ ni gúdxibe laacaʼ oraqueca ne qué ñuuláʼdxicaʼ ni, ngue runi gúdxicaʼ laabe: «Ñee chigácaluʼ rey stidu la?, chiguni mandarluʼ laadu la?». Relatu ca na «bidxélacabe sti razón para gacananaláʼdxicabe laabe pur cani guníʼ xcaandabe ne pur cani guniʼbe». Ora gúdxibe laacaʼ ne bixhózebe guiropa bacaandaʼ gúpabe que, laaca qué ñuuláʼdxicabe ni: «Bizulú bixhózebe gudindené laabe ne gudxi laabe: “Xi significadu stiʼ ni guníʼ xcaandaluʼ ca pue. Ñee dede né naa ne zaqueca jñaaluʼ ne ca bíʼchiluʼ ziuudu ra nuuluʼ ne zuzuxibidu xañeeluʼ layú la?”». Neca zaqué guníʼ ique Jacob de laani. Ñee Dios ngue guniʼné xiiñibe que la? (Génesis 37:6, 8, 10, 11.)
Cadi José diʼ nga primé ne últimu xpinni Dios ni bicaanácabe ne guzanándacabe pur ni gunabaʼ Dios laa guiníʼ. Ni jma risaca guníʼ stiidxa Jiobá nga Jesús ne laabe gudixhenabe ca discípulo stibe: «Pa huazabi nanda cabe naa, laca zazabi nanda cabe laatu» (Juan 15:20). Ca xpinni Cristu biaʼ tiica iza nápacaʼ zanda gápacaʼ fe cásica gupa José ne gácacaʼ nadxibalú cásica gúcabe.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1 yaza 735
Edom
(Naxiñáʼ), CA EDOMITA.
Edom nga sti lá ni gupa Esaú, cuachi stiʼ Jacob, pur bitoo derechu ni napa de baʼduʼ primé pur ti bladuʼ guendaró naxiñáʼ (Gé 36:1; 25:30-34). Guendaridxagayaa nga naxiñáʼ guicha ique Esaú dxi gule (Gé 25:25). Ne gadxé guca lugar ra yendézacabe de xcaadxi lugar nuu gaxha de raqué purtiʼ dede yú ne ca guié nuu raqué naxiñáʼ cani.
it-1 yaza 618, párr. 1, 2
Gaca tuuxa responsable de tuuxa o xiixa
Ora gudii stiidxaʼ ti pastor gapa dendxuʼ stiʼ tuuxa, reeda gácabe responsable de ca maniʼ ca. Ne nanna dueñu ca zudiibe ni gó ca maniʼ ca ne zápabe laacame de gubaanaʼ; ne pa cuanacabe laacame zaguíxebe biaʼ ni guiniti. Peru cadi responsabilidad stibe nga guiráʼ ni guizaaca ca maniʼ ca, ley que laaca ná zanda guiaana tuuxa libre pa guizaaca xiixa ni qué zanda gucueezabe casi pa guiree tuuxa maniʼ duxhuʼ ni zanda gó laacame. Peru para cadi quíxebe napa xidé chinebe ti prueba ra nuu dueñu que, casi chinebe ti ndaa guidi ladi dendxuʼ ni biiti maniʼ duxhuʼ que. Ne guʼyaʼ si dueñu que ndiʼ, maʼ qué zugaaniʼ donda íquebe.
Laaca ley riʼ nga rinándacabe ora usigápacabe tuuxa ca cosa risaca stícabe, dede né familia stícabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, ndaaniʼ ti familia la? baʼduʼ primé nga napa responsabilidad gapa ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ ni jma nahuiiniʼ. Ndiʼ racané laanu guiénenu pabiáʼ guca preocupar Rubén ora guníʼ ca biʼchiʼ guuticaʼ José, sicaríʼ guniʼbe lu Génesis 37:18-30: «“Cadi guutinu laabe” [...]. “cadi guxhiitu rini [...]. Cadi guninatu laabe”. Ni racaláʼdxibe nga gulabe laa de lu nacaʼ ne gudxiguétabe laa ra nuu bixhózebe». Ne ora bidii Rubén cuenta maʼ qué guinni José, dede gucheza xhaba ne bicaa ridxi: «¡Maʼ qué guinni hombrehuiiniʼ ca! ¿Xi guneʼ yanna pue?». Nánnabe zaaniʼ donda íquebe pa guiniti José. Nga runi, para cadi gaʼniʼ donda luguiabe maca guníʼ stiidxaʼ ca bíʼchibe guiniʼcaʼ biiti ti maniʼ duxhuʼ José. Bigádxecabe xhábabe de rini stiʼ ti chiva ne yenécabe ni ra nuu Jacob, bixhózecabe ne juez stiʼ familia stícabe, ne ora biʼyaʼ Jacob prueba ni yenécabe, biʼniʼ crebe dxandíʼ biiti ti maniʼ duxhuʼ José ngue runi maʼ qué nudxiibabe donda ique Rubén (Gé 37:31-33).
11-17 DE MAYO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 38, 39
«Qué ñuu dxi nusaana Jehová José»
Qué ninabe ñúnibe ni cadi jneza
Relatu zeeda lu Biblia ruzeeteʼ ora yendá ca comerciante que ra zecaʼ, bitoocabe José lu ti egipciu láʼ Potifar. Hombre riʼ nga xaíque stiʼ cani rapa faraón, rey stiʼ Egipto (Génesis 39:1). Zándaca bituí lú José purtiʼ maʼ guiropa biaje gutoocabe laa. ¡Cayúnicabe laabe casi ñácabe intiica cosa rutoocabe! Zebe, zinándabe binni guzíʼ laabe yanna riʼ, zidíʼdibe lade ca binni nuu ndaaniʼ ca calle stiʼ guidxi que, ra nuu ca tienda ne ra nuu ca puestu stiʼ cani cutoo raqué. Zebe ra chigaca lídxibe yanna.
Canísinu ra chigaca lídxibe, purtiʼ lugar ra chindézabe riʼ qué zanda guchaaganu ni ne lugar de ra zeedabe que. Binnilidxi José gadxé gadxé lugar gulézacaʼ ne ndaaniʼ yoo de lari nga guyuucabe, ora gúʼyacabe caquiiñeʼ chécabe sti lugar, rutópacabe ni zinécabe ne ca dendxuʼ stícabe ne maʼ zécabe sti lugar. Peru ra lidxi Potifar, cásica lidxi stale de ca egipciu napa bueltu que ni: de luju ne sicarú dieʼ. Ca arqueólogo nacaʼ nabé guyuulaʼdxiʼ ca egipciu que gápacaʼ jardín sicarú ne yaga nagáʼ ne tanque ra gúpacabe papiro, guieʼ loto ne xcaadxi guieʼ ni rigaa ndaaniʼ nisa. Stale de ca egipciu que bicuicaʼ lídxicaʼ galaa jardín sticaʼ ne ique ca yoo que gúpacani ti lugar ra guiziiláʼdxicaʼ ne gundubi ti bi nisa laacaʼ, gúpacani ventana naroʼbaʼ, gúpacani stale cuartu, ti comedor naroʼbaʼ ne gúpacani cuartu para cani runi xhiiñacabe.
Qué ninabe ñúnibe ni cadi jneza
Neca huadxela ca arqueólogo ruina stiʼ caadxi lugar ra biseguyoocabe ca egipciu, peru huaxiéʼ nánnanu de laacani. Ni nánnanu nga guca cani naguidxi ne guyuucani ndaaniʼ yú. Gulee lá José ra bideguyoo que «guiruyú», ne nga rucaa laanu guiníʼ íquenu gúcani ti lugar nacahui ra nabé triste riuu binni (Génesis 40:15). Libru stiʼ Salmos ruzeeteʼ bininácabe laabe: «Guluucabe ti cadena ñeebe ne guluucabe ti aru de guiibaʼ yánnibe» (Salmo 105:17, 18, La Palabra de Dios para Todos). Nuu biaje, riguucabe náʼ cani deguyoo que neza déchecaʼ ne ruquiidicabe xcódocaʼ ne ti cadena; ne xcaadxi riguucabe ti cadena yánnicaʼ. Nabé naná modo biʼniʼ castigárcabe José neca qué gapa donda.
Peru ni jma feu nga cadi chupa chonna gubidxa si biseguyoocabe laabe. Relatu ca na xadxí guyuube lugar feu que. Ne qué gánnabe pa zareebe de raqué. Gudiʼdiʼ dxi, gudiʼdiʼ beeu ne gudiʼdiʼ iza nuube raqué. Xi bíʼnibe para cadi ñuni sentirbe casi ora niluxe guidxilayú para laabe yaʼ.
Sicaríʼ ricabi Biblia: «Qué nusaana Jiobá José». Zácapeʼ nga laani, qué nusaanabe José ne gunnaxhiibe laa (Génesis 39:21). Gastiʼ zanda gucueeza Jiobá de gannaxhii ca xpinni ne nin ti cosa qué zanda guxheleʼ laabe de laacaʼ nin neca ñuucaʼ ndaaniʼ cárcel (Romanos 8:38, 39). Ñee ruxhuíʼluluʼ José cayabi Bixhoze ni nuu guibáʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ne cani cayuniná laa la? Zanda gúʼyaluʼ ximodo ricabi «Dios stinu» laabe ne riguixhedxí ladxidoʼbe la? (2 Corintios 1:3, 4; Filipenses 4:6, 7.) Peru cadi nga si nga ni biʼniʼ Jiobá pur José. Biblia cayabi laanu gucané Jiobá laabe guni ganarbe confianza stiʼ ni rapa ra cárcel que.
Qué ninabe ñúnibe ni cadi jneza
Sicaríʼ ricabi Biblia: «Qué nusaana Jiobá José». Zácapeʼ nga laani, qué nusaanabe José ne gunnaxhiibe laa (Génesis 39:21). Gastiʼ zanda gucueeza Jiobá de gannaxhii ca xpinni ne nin ti cosa qué zanda guxheleʼ laabe de laacaʼ nin neca ñuucaʼ ndaaniʼ cárcel (Romanos 8:38, 39). Ñee ruxhuíʼluluʼ José cayabi Bixhoze ni nuu guibáʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ne cani cayuniná laa la? Zanda gúʼyaluʼ ximodo ricabi «Dios stinu» laabe ne riguixhedxí ladxidoʼbe la? (2 Corintios 1:3, 4; Filipenses 4:6, 7.) Peru cadi nga si nga ni biʼniʼ Jiobá pur José. Biblia cayabi laanu gucané Jiobá laabe guni ganarbe confianza stiʼ ni rapa ra cárcel que.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2 yaza 550
Onán
(Zeedani de ti diidxaʼ ni raca significar: «zanda gápa stale xiiñiʼ; napa stale stipa»).
Guiropa xiiñiʼ Judá ni gupané ti gunaa de Canaán, xiiñiʼ Súa (Gé 38:2-4; 1Cr 2:3). Biiti Jehová Er, biʼchiʼ Onán ni huaniisi, purtiʼ guizáʼ malu guca. Cumu guti Er sin ñapa xiiñiʼ la? gudxi Judá Onán guichaganáʼ Tamar, xheelaʼ Er, casi costumbre gúpacabe. Pa gápacabe ti xiiñicabe, laa nga guicaa herencia stiʼ Er; peru pa qué gápacabe nin ti xiiñicabe la? Onán nga guicaa herencia stiʼ Er. Ora gupa Onán relación sexual né Tamar «bixhiibe semen stibe layú». Peru ora riníʼ Biblia bíʼnibe ndiʼ, cadi caníʼ diʼ ni guca masturbarbe, purtiʼ relatu riʼ ruzeeteʼ bixhiibe semen stibe ora gúpabe «relación né xheelaʼ bíʼchibe». Onán peʼ biyubi modo para cadi gacaxiiñiʼ Tamar. Biiti Jehová laabe purtiʼ bicheenebe ni maca gudixhe guni ca ni maʼ bichaganáʼ, guchelube guiaananebe herencia stiʼ bíʼchibe ne purtiʼ qué nuzuubabe stiidxaʼ bixhozebe ne cadi purtiʼ guca masturbarbe. Ne guti Onán sin ñapa xiiñiʼ (Gé 38:6-10; 46:12; Nú 26:19).
w04 15/1 yaza 30 párr. 4, 5
Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ
Qué ñuni Judá ni jneza purtiʼ qué ñuni cumplir ni maʼ guníʼ de gudii xiiñiʼ Selá Tamar para guichaganáʼ. Laaca qué ñúnibe ni jneza purtiʼ gúpabe relación sexual né ti gunaa ni zácaxabe prostituta laa, cadi galán ni bíʼnibe purtiʼ Jehová maca gudixhe xheelaʼ si binni nga naquiiñeʼ gapané relación sexual (Génesis 2:24). Peru cadi ti prostituta nga gupané Judá relación sexual sínuque xuaalidxi. Sin ñanna Judá guyuu lugar stiʼ xiiñiʼ, Selá, purtiʼ laa nga nichaganáʼ Tamar. Guca xiiñiʼ Tamar ne gupa cuachi, gupa ca xiiñiʼ gunaa riʼ derechu ni gupa xcaadxi xiiñiʼ Judá.
Cadi ti gunaa ni guzá zacasi nga Tamar. Cadi xiiñiʼ sti hombre nga ca xiiñibe. Ngue runi dxi bichaganáʼ Boaz, de guidxi Belén, Rut moabita que lu guendaxheelaʼ de cuñadu la? galán ni guníʼ ca ancianu que de Pérez, xiiñiʼ Tamar. «Gueeda gaca familia stiluʼ naroʼbaʼ casi familia stiʼ Pérez xiiñiʼ Tamar ne Judá» (Rut 4:12). Ne laaca de familia stiʼ Pérez nga zeeda Jesucristu (Mateo 1:1-3; Lucas 3:23-33).
18-24 DE MAYO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 40, 41
«Bilá Jehová José»
«Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni»
Zándaca bisiaandaʼ coperu stiʼ rey que José, peru Jiobá qué nusiaandaʼ laabe. Ti gueelaʼ bicaa Jiobá Faraón gapa chupa bacaandaʼ. Lu primé que, biiyaʼ rey riʼ zedaree gadxe vaca naróʼ ne sicarú ndaaniʼ guiiguʼ Nilo, de raqué maʼ biree gadxe vaca bidxi ni huará. Málasi gubi ca vaca bidxi que ca vaca naróʼ que. Lu guiropa bacaandaʼ que biiyabe gadxe espiga naroʼbaʼ ni napa stale biidxiʼ, de raqué biiyabe xcadxe espiga nalaseʼ ne naguunduʼ, ne gubi cani naguunduʼ riʼ ca espiga roʼ que. Dede cayacaditi Faraón ora bibani siadóʼ que, ne oraqueca biseendacaabe ca binni nuu xpiaaniʼ stibe, cani runi adivinar ne ca magu para gábicaʼ laabe xi riníʼ ca bacaandaʼ gúpabe, peru nin tobi de laacaʼ qué ñanda ñuni ni (Génesis 41:1-8). Ñee qué nidxélacabe xi niníʼcabe la? Ñee guníʼcabe xiixa ni qué ñene Faraón la? Qué gánnadinu ni. Ni nánnanu nga qué ñanda diʼ nusiénecabe ca bacaandaʼ que ne qué ganda diʼ chuʼdxí Faraón purtiʼ racalaʼdxiʼ ganna xi guníʼ xcaandaʼ.
Raríʼ nga bietenalaʼdxiʼ coperu que José. Cumu cuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe la? bidxíñabe ra nuu Faraón ne gúdxibe laa nuu ti hombrehuiiniʼ ni bisiene ti bacaandaʼ gúpabe ne bacaandaʼ gupa xa panaderu que raca chupa iza. Oraqueca biʼniʼ mandar Faraón guedanécabe José (Génesis 41:9-13).
«Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni»
Nabé rusisaca Jiobá ca binni ni qué rudxiibaʼ laca laa ne cani ruzuubaʼ diidxaʼ, nga runi riénenu xiñee gucanebe José ganda gusiene ni qué ñanda nusiene ca binni nuu xpiaaniʼ ne ca sacerdote nuu Egipto. Gudxi José Faraón tobi si ni riníʼ guiropaʼ bacaandaʼ que. Ne cumu biluíʼ Jiobá ni laabe chupa biaje la? naquiiñeʼ gánnabe dxandíʼ zaca ni. Ca vaca naróʼ ne ca espiga napa stale biidxiʼ que, cusihuínnicani zudii layú stiʼ Egipto stale cosecha. Ca vaca bidxi ne ca espiga naguunduʼ que, cusihuínnicani zaca ti gubiña naroʼbaʼ gadxe iza despué. Cumu guizáʼ ziaadxaʼ ni gó binni la? dede ziaandaʼ laacaʼ pa guyuu ti tiempu bidii layú sticaʼ stale cosecha (Génesis 41:25-32).
«Cadi xa Dios nga rusiene ni riníʼ xcaandaʼ binni»
Biʼniʼ Faraón ni bidii stiidxaʼ. Oraqueca biʼniʼ mandarbe ugácucabe José lari de linu sicarú, guleebe aníu nuu nabe ni riquiiñebe para gucaabe sellu ne bidiibe ni José. Laaca bidiibe laa ti cadena de oro, ti carru casi ni riquiiñeʼ ti rey ne gúdxibe laa zanda cheʼ guidubi guidxi Egipto para guni ni naguixhe ique (Génesis 41:42-44). Ñee maʼ biiyuʼ ximodo bichaa xquendanabani José la? Cárcel nga nuube ora birá gueelaʼ, peru huadxí que maʼ nuube ndaaniʼ palaciu stiʼ rey; siadóʼ que nuseeguyoocabe laabe, peru ora biaaziʼ Gubidxa maʼ laabe nga guiropa hombre ni jma risaca guidxi Egipto. Dxi que bihuinni ti cosa nabé risaca: jneza ngue biʼniʼ José gupa fe Jiobá. Biiyaʼ Dios cadi jneza guiráʼ ni bíʼnicabe laabe stale iza, peru biʼniʼ chaahuiʼ cani órapeʼ maʼ caquiiñeʼ gaca cani ne biaʼsi modo biʼniʼ ni. Peru cadi guendanagana si stiʼ José nga cá ique Dios guni chaahuiʼ, sínuque naguixhe ique gulá Israel, ti guidxi ni chiguiasa ra tiidiʼ tiempu. Zusiénenu ximodo guca ni lu sti tema ni gueeda lu revista riʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Ñee nannuʼ ni la?
Xiñee bigá José guicha ruaʼ ante cheʼ ra nuu faraón
Relatu zeeda lu Génesis na biseendacaa faraón José, ti hebreu deguyoo, para gabi laa xi riníʼ ca bacaandaʼ ni cuchiiñaʼ laa. Ca dxi que maʼ napa José stale iza deguyoo. Nécapeʼ maʼ nuu faraón guiuba guʼyaʼ laabe, gucuaa José tiempu para ugá guicha ruaʼ (Génesis 39:20-23; 41:1, 14). Ruluíʼ si qué risaca ni bizeeteʼ hombre bicaa relatu riʼ, peru rusihuinni ni runibiáʼ chaahuibe costumbre stiʼ ca egipciu.
Stale guidxi guyuu dxiqué, dede né ca hebreu, bidiicaʼ lugar igaa guicha ruaacaʼ. Peru Comentario exegético y explicativo de la Biblia na: «Ca egipciu que si nga rugacaʼ guicha ruaacaʼ neza oriente».
Ñee guicha ruaasícabe nga rugácabe la? Revista Biblical Archaeology Review na pa cheʼ ti egipciu nezalú faraón la? napa xidé guzuchaahuiʼ casi ñaca cheʼ ndaaniʼ yuʼduʼ. Ne ngapeʼ nga biʼniʼ José biaje riʼ, bigabe guicha ruaabe ne guicha íquebe.
Ca xpinni Dios naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ binni
Ca xpinni Dios de dxiqué bisiidiʼ chaahuicaʼ xiiñicaʼ ximodo gusihuínnicaʼ nápacaʼ respetu ndaaniʼ lídxicaʼ. Casi lu Génesis 22:7 rihuinni gupasaa Abrahán ne Isaac respetu ne bisihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ. Lu ejemplu stiʼ José rihuinni bisiidiʼ bixhózebe ne jñaabe laabe gápabe respetu binni, purtiʼ dxi bitaguyoocabe laabe gúpabe respetu dede ne cani daguyoonebe (Gén. 40:8, 14). Ne modo guníʼnebe faraón que bisihuínnibe biziidibe ximodo guiníʼnebe binni risaca (Gén. 41:16, 33, 34).
25-31 DE MAYO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 42, 43
«Bicueeza José laca laa»
«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»
Peru José huaxa binibiáʼ ca biʼchiʼ. Ora bizuxíbicabe xañeebe que nga bietenaláʼdxibe ca bacaandaʼ bidii Jiobá laabe dxi nahuiinibe. Relatu que na: «Oraqueca bietenalaʼdxiʼ José ca bacaandaʼ ni gupa ora guníʼ xcaandaʼ laacabe», ra biʼyaʼ zuxibi ca biʼchiʼ xañee, cásipeʼ modo cayúnicabe nagasi (Génesis 37:2, 5-9; 42:7, 9). Xi guni José yanna yaʼ. Ñee zaree guxooñebe para quiidxibe laacaʼ la? o zuquíxebe laacaʼ ni bíʼnicaʼ laabe.
Nanna José qué zanda diʼ guquixe ni bíʼnicabe laa. Cumu maca guníʼ Jiobá zadale ca xiiñiʼ Jacob ne zácacaʼ ti guidxi nadipaʼ la? zanda guininu laabe nga cayacanebe José ganna xi naquiiñeʼ guni (Génesis 35:11, 12). Napa xidé gúʼyabe pa dxandíʼ maʼ bichaa ca bíʼchibe, purtiʼ pa de yanna rúnirucaʼ guendaquéiquiiñeʼ ne riníʼ íquecaʼ puru si para laacaʼ la? Qué zanda diʼ gaca cumplir ni maca guníʼ Dios. Ne pa guquixe José laacabe ni bíʼnicabe laa oraqueca la? jmaruʼ si zaguube xquendanabani Benjamín ne xquendanabani bixhózebe ra naxoo. Ne laaca qué gánnabe pa nabánirucaʼ. Qué niná diʼ José ñabi laacabe pa laa ngue, sínuque gudixhe ique guni xiixa para guʼyaʼ pa maʼ bichaacabe. Zaqué nga zudiibe cuenta pa cayúnibe ni racalaʼdxiʼ Jiobá gúnibe.
«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»
Zándaca qué zazaacanu módopeʼ bizaaca José. Peru ca dxi nabáninu riʼ, cadi guendaridxagayaa nga tinde ca familia ca o guibiacaʼ. Ora ridiʼdiʼ tuuxa lu guendanagana riʼ primeca ni reeda ndaaniʼ ique nga guquixe ni bíʼnicabe laa. Pa chuʼ dxi guizaacanu zacá, ni jma jneza gúninu nga chinándanu ejemplu stiʼ José ne guidúʼyanu xi racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu (Proverbios 14:12). Dxandíʼ risaca chuʼnu galán né familia stinu, peru jma risaca chuʼnu galán né Jiobá ne chuʼnu galán né Xiiñibe, Jesús (Mateo 10:37).
«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»
Oraqueca guníʼ José chiguni xiixa para guʼyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca biʼchiʼ. Primeca ni gúdxibe laacaʼ nga zeeda gundaachicaʼ ximodo nuu guidxi que, ne biquiiñebe ti binni ni riníʼ stiidxacaʼ para gudindenebe laacaʼ. Gucaláʼdxicabe nusihuínnicabe cadi dxandíʼ ni guníʼ José, guníʼcabe nápacabe familia ne biaana sti bíʼchicabe ni jma nahuiiniʼ ra lídxicabe. ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ José ora gunna nabani biʼchiʼ yaʼ! Gucané ndiʼ laabe gúnibe sti cosa. Gúdxibe ca bíʼchibe: «Raríʼ guuyaʼ pa dxandíʼ ni caniʼtu. [...] Qué zareetu de raríʼ pa qué gueeda bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ». Gudiʼdiʼ si dxi bidiibe lugar guibiguétacaʼ ra lídxicaʼ para chicaacaʼ Benjamín, peru gunábabe guiaana tobi de laacaʼ ti guni crebe dxandíʼ zabiguétacaʼ (Génesis 42:9-20).
it-2 yaza 125 párr. 1
José
Pur ni cazaaca que, biiyaʼ ca biʼchiʼ José casi ora cuquixe Dios laacaʼ ni bíʼnicaʼ dxi bitoocaʼ bíʼchicaʼ casi esclavu, ne guníʼcabe nápacabe donda pur ni bizaaca bíʼchicabe, neca qué gánnacabe pa laa ngue zuhuaa nezalúcabe. Ora binadiaga José ni caníʼcabe bidii cuenta dxandíʼ maʼ guca arrepentírcabe, biuubaʼ ladxidóʼ ne biree yeguuna ti ladu. Ne ora biguétabe, biʼniʼ mandarbe gundiibicabe Simeón dede ora guedanécabe bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ (Gé 42:21-24).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2 yaza 873 párr. 5
Rubén
Bisihuinni Rubén cualidad galán ora gunabaʼ ca biʼchiʼ cadi guuticaʼ José ne gulaacaʼ laabe ndaaniʼ ti bizé ni maʼ bibidxi, ne despué guibiguétabe nagaʼchiʼ ne cueebe laa (Gé 37:18-30). Gudiʼdiʼ si gande iza guyé ca biʼchiʼ José ndaaniʼ guidxi Egipto, bizulú bigaanicabe donda íquecaʼ zigundaachicaʼ guidxi que, ngue bicaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ caguíxecaʼ stóndacaʼ pur ni bíʼnicaʼ José. Peru bisietenalaʼdxiʼ Rubén laacaʼ cadi né laa guníʼ guuticabe José (Gé 42:9-14, 21, 22). Dxi qué naʼ Jacob chiné Benjamín ca biʼchiʼ Egipto sti biaje, gudxi Rubén Jacob: «Pa qué guibiguetaniaʼ laabe [Benjamín], zanda guutiluʼ guiropaʼ xiiñeʼ» (Gé 42:37).
w04 15/1 yaza 29 párr. 1
Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (guiropa ndaa)
43:32. ¿Xiñee bibixhilaʼdxiʼ ca egipciu gónecaʼ ca hebreu gueta? Zándaca purtiʼ nabé bíʼnicabe menu raza ne religión sticaʼ. Nabé bibixhilaʼdxiʼ ca egipciu ca ni rapa dendxuʼ (Génesis 46:34). ¿Xiñee yaʼ? Zándaca purtiʼ dxiqué ndaaniʼ guidxi Egipto huaxiéʼ risaca dxiiñaʼ runi ca pastor o purtiʼ qué riuulaʼdxiʼ ca egipciu chinabaʼ ca pastor laacaʼ guixi para gó ca dendxuʼ sticaʼ.