Ca xpinni Dios naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ binni
«Laucaalaʼdxi gaca tu casi [Dios].» (EFE. 5:1)
1, 2. 1) Xiñee naquiiñeʼ guni respetarnu binni. 2) Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.
TI GUNAA ni láʼ Sue Fox, ni nabé nanna ximodo naquiiñeʼ guni tuuxa ora maʼ nuu nezalú xcaadxi binni, guníʼ pabiáʼ risaca nga gusihuinni binni napa respetu ne ca diidxaʼ riʼ: «Cadi ora gapa si binni gana nga naquiiñeʼ guni respetar stobi. Naquiiñeʼ gapa binni respetu guiráʼ ora ne ratiica nuu. Pa guni binni zacá la? zabeendú ni galán». Cani runi respetar binni la? qué rápadicaʼ guendanagana ne laacabe, ne pa gueeda gápacaʼ xiixa guendanagana la? nagueenda runi chaahuicaʼ ni. Peru ca binni ni feu xpiaʼcaʼ la? nabé rápacaʼ guendanagana ne ridaacaʼ xiana.
2 Laanu, cani dxandíʼ xpinni Cristu, runibiáʼ binni laanu purtiʼ runi respetarnu laacaʼ. Peru naquiiñeʼ gápanu laanu para cadi guicá xpiaʼ binni guidxilayú laanu. Lu tema riʼ zeeda caadxi conseju ni zacané laanu para cadi guicá xpiaʼ binni guidxilayú laanu ne laaca zacanécani binni para guni adorar Dios jneza. Para guiene chaahuinu ximodo naquiiñeʼ guni respetarnu binni la? guidúʼyanu ejemplu stiʼ Jiobá ne Xiiñiʼ.
Jiobá ne Xiiñiʼ nacháʼhuicaʼ ne runi respetarcaʼ binni
3. Ximodo rusihuinni Jiobá nachaʼhuiʼ ne runi respetar binni.
3 Jiobá nabé nachaʼhuiʼ ne napa respetu binni, nga runi ejemplu stibe nga ni jma jneza chinándanu. Neca nácabe Dios ni jma nandxóʼ guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú la? nadxiibe binni ne runi respetarbe laacaʼ. Casi ora gudxi Jiobá Abrahán ne Moisés gúnicaʼ xiixa la? biquiiñebe ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ «rinabaʼ lii» (Gén. 13:14; Éxo. 4:6). Jiobá naca ti Dios ni «rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ», ne rusihuínnibe zacá laabe ora guchee tuuxa xpínnibe (Sal. 86:15). ¡Guizáʼ gadxé laabe de ca binni ni nabé nagueenda ridxiichi ora qué runi tuuxa xiixa ni racaláʼdxicaʼ!
4. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ora guiniʼné xcaadxi binni laanu.
4 Jiobá laaca rusihuinni runi respetar binni pur modo rucaadiaga laacabe. Ora gunabadiidxaʼ Abrahán laabe de ca binni de Sodoma que la? laabe bicábibe laa sin nireebe gana (Gén. 18:23-32). Dios qué niníʼ íquediʼ cuniti tiempu stiʼ ora cucaadiaga ni naguu xizaa Abrahán. Laabe rucaadiágabe oración stiʼ ca xpínnibe ne stiʼ cani rusihuinni maʼ guca arrepentircaʼ (biindaʼ Salmo 51:11, 17). Ñee cadi dxandíʼ naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe ora gucaadiaga chaahuinu cani riniʼné laanu la?
5. Xiñee ziuʼnu jma galán ne binni pa gácanu nachaʼhuiʼ cásica guca Jesús.
5 Guendanachaʼhuiʼ ca nga tobi de ca guenda ni biziidiʼ Jesús de Bixhoze. Neca biquiiñeʼ Jesús stale tiempu ne stale stipa ora bicheeche diidxaʼ la? gúcabe nachaʼhuiʼ ne binni ne qué nireebe gana laacaʼ. Guiráʼ ora gucanebe binni ni caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ, casi cani napa lepra, cani nacheepaʼ lú ne cani rinabaʼ guna. Neca nabé guyuu xhiiñaʼ Jesús laaca gucané binni. Stale biaje bisaanabe ni cayúnibe para gacanebe cani cayacaná. Laaca biénebe ca binni ni gupa fe laabe (Mar. 5:30-34; Luc. 18:35-41). Pa gácanu binni nachaʼhuiʼ ne gacanenu binni la? ca binnilídxinu, ca vecinu stinu ne xcaadxi binni zudiicaʼ cuenta ximodo laanu. Ne laaca zusisácanu Jiobá pur cani gúninu ne ziuʼnu jma nayecheʼ.
6. Ximodo rusihuinni Jesús nadxii binni ne nachaʼhuiʼ ne laacabe.
6 Para ca xaíque stiʼ yuʼduʼ stiʼ ca judíu que «dí nuu», o qué iquiiñeʼ, ca binni ni qué runibiáʼ ley que ne rúnicabe menu laacaʼ (Juan 7:49). Peru Jesús cadi zaqué diʼ laa; laabe biʼniʼ respetarbe binni ne bisihuínnibe ni ora guniʼbe xlacaʼ, casi Marta, María, Zaqueo ne xlá xcaadxi binni (Luc. 10:41, 42; 19:5). Neca dxandíʼ nga cada lugar maca napa binni costumbre stiʼ para guiniʼné tuuxa la? ca xpinni Jiobá qué rusaanacaʼ de gúnicaʼ stipa pur guiníʼnecaʼ binni galán.a Laacabe rusihuínnicabe nápacabe respetu ca xpinni Cristu ne xcaadxi binni neca pobre o ricu laacaʼ (biindaʼ Santiago 2:1-4).
7. Ximodo racané ca conseju stiʼ Biblia laanu para gápanu respetu binni ratiica nabézanu.
7 Dios ne Xiiñiʼ nabé nacháʼhuicaʼ ne binni de guiráʼ guidxi ne raza. Ni rúnicabe ca rusihuinni nápacabe respetu binni, ne nga rucaa binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ cani zeeda Biblia. Dxandíʼ, ca costumbre ni napa binni para gusihuinni napa respetu xcaadxi la? ruchaa cani cada lugar. Nga runi, lugar de chinándanu guiráʼ ni naguixhe binni gaca para gusihuínnicaʼ nápacaʼ respetu la? rinándanu ca conseju stiʼ Biblia, purtiʼ racanécani laanu gánnanu ximodo guinínenu binni ratiica nabézanu. Yanna, chiguidúʼyanu guiráʼ cosa galán ni zabeendunu ora gucheechenu diidxaʼ pa gápanu respetu binni.
Ugapadiúxinu binni ne guinínenu laacaʼ
8, 9. 1) Xii nga caadxi cosa ni cadi jneza gúninu. 2) Xi naquiiñeʼ gucaa Mateo 5:47 laanu gúninu ora guinínenu binni.
8 Cumu stale lugar nga nabé nuu xhiiñaʼ binni yanna la? qué ridxagayaadinu gúʼyanu maʼ qué rugapadiuxisaa binni ora guidxaagalucaʼ. Dxandíʼ, ora maʼ ziuunu ndaaniʼ ti neza ra nabé ridiʼdiʼ binni la? qué zanda ugapadiúxinu guiráʼ xixécabe. Peru stale biaje jma jneza nga ugapadiúxinu binni. Lii yaʼ, ñee maʼ biaaluʼ ugapadiúxiluʼ binni la? O qué liica ruxidxi huiiniluʼ ne binni ora maʼ zeluʼ ndaaniʼ neza ne qué liica riniʼluʼ. Nuu tiru sin gudii binni cuenta zanda guiaa guni zacá, ne nga zusihuinni qué runi respetarcaʼ binni.
9 Sicaríʼ gunabadiidxaʼ Jesús: «Ne pa gulabi tu cani ridxaaga si laatu la? xi caguu tu lú ni yaʼ. Cadi xa laca nga ca runi cani qué runibiáʼ Dios» (Mat. 5:47). Donald Weiss, ti hombre ni rudii conseju para ganna binni xi guni ora maʼ nuu nezalú xcaadxi binni, guníʼ sicaríʼ: «Guirutiʼ nga riuulaʼdxiʼ tiidiʼ tuuxa nezalú sin guyadxí laa. Ne gastiʼ diʼ nin ti razón para cadi guinínenu binni. Ni jma jneza gúninu nga ugapadiúxinu binni ne guinínenu laacaʼ». Dxandíʼ nga zabeendunu ni galán pa chuʼnu cuidadu laanu para cadi gusihuínninu qué riuuláʼdxinu guinínenu binni o qué racaláʼdxinu guidxaagalunu laacaʼ galán.
10. Pa gápanu respetu binni, ximodo zacané nga laanu ora gucheechenu diidxaʼ. (Biiyaʼ cuadru «Bixidxi huiiniʼ ora guzulú guiniʼluʼ».)
10 Guidúʼyanu xi biʼniʼ Tom ne Carol, ti guendaxheelaʼ ni nabeza ndaaniʼ ti guidxi roʼ stiʼ Estados Unidos. Laacabe rúnicabe stipa pur guiniʼnécabe ca xpesínucabe galán ti gucaadiágacaʼ laacabe ora chigucheechecabe diidxaʼ. Ora guníʼ Tom ca diidxaʼ riʼ caníʼ íquebe ni na Santiago 3:18: «Rúnidu stipa pur gácadu nachaʼhuiʼ ne binni. Ridxíñadu ca binni ni canazá ra puertaʼ lídxidu ne cani runi dxiiñaʼ ra nabézadu. Ruxidxinedu laacabe, rugapadíuxidu laacabe ne rinínedu laacabe de xiixa ni riuuláʼdxicabe: de ca xiiñicabe, ca xpíʼcucabe, lídxicabe, ne dxiiñaʼ rúnicabe... Despué maʼ raca xhamígucabe laadu». Carol guníʼ: «Ne ora guidúʼyadu laacabe sti biaje rábidu laacabe tu ladu ne rinabadiidxadu laacabe tu lácabe. Ne rábidu laacabe xiñee canagánnadu laacabe peru qué rindáʼdidu ra nuucabe. Despué maʼ rinínedu laacabe jma de ca diidxaʼ nacubi ne galán ca». Pur nga la? maʼ riná binni gucaadiaga Tom ne Carol. Stale de ca binni ca huacaacaʼ libru ne revista, ne rusihuínnicaʼ dxandíʼ riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios.
Ora raca nagana para laanu gápanu respetu binni
11, 12. Xiñee qué ridxagayaanu ora chuʼ tu gabi laanu diidxaʼ feu ora cucheechenu diidxaʼ, ne ximodo zanda guicábinu binni ora guni laanu zacá.
11 Nuu biaje nabé feu modo ridxaagalú binni laanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Ne qué ridxagayaadinu nga, purtiʼ Jesús maca gudxi ca discípulo stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Pa huazabi nanda cabe naa, laca zazabi nanda cabe laatu» (Juan 15:20). Peru pa laaca feu modo guicábinu binni la? jmaruʼ si naduxhuʼ zaniʼnécabe laanu. Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu ora guni binni laanu zacá yaʼ. Sicaríʼ bicaa apóstol Pedru: «Lausisaca Cristu ndaani ladxidóʼ to. Laguietenalaʼdxi laa nga Señor stitu. Ne lagataná para icabi tu cani racalaʼdxi ganna xii nga runi cre tu, peru laicabi laaca ne diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Ped. 3:15). Nga runi, ora guicábinu binni ne diidxaʼ nadóʼ ne respetu la? zanda ucuudxini ladxidóʼ cani rucaalú laanu (Tito 2:7, 8).
12 Ñee zanda chuʼnu listu para guicábinu binni casi modo riuulaʼdxiʼ Dios ora gábicaʼ laanu diidxaʼ feu la? Zanda pue. Pablu cudii conseju riʼ laanu: «Lagüíʼ diidxa jneza, ni guiaba binni. Lauyubi ganna tu modo icabi tu laacaʼ» (Col. 4:6). Pa guiaʼnu gápanu respetu binnilídxinu ne cani runinenu dxiiñaʼ, cani rinenu scuela, ca xpinni Cristu ne ca xpesínunu la? zánnanu ximodo guicábinu binni ora guni búrlacaʼ laanu ne gábicaʼ laanu diidxaʼ feu (biindaʼ Romanos 12:17-21).
13. Xi ejemplu rusihuinni zanda ucuudxinu ladxidóʼ ca binni ni rucaalú laanu ora guinínenu laacaʼ ne respetu.
13 Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni ribeendú binni ni galán ora gapa respetu tuuxa ni cayabi laa diidxaʼ feu. Ndaaniʼ guidxi Japón, ti vecinu ne ti señor ni yeganna laa biʼniʼ búrlacaʼ ti Testigu ni bixhidxináʼ ra puertaʼ lidxi vecinu ca. Lugar de nidxiichi xpinni Cristu que la? guniʼné laacabe ne respetu ne biree zeʼ. Bicheecherube diidxaʼ neza que, peru bidiibe cuenta cayuuyadxí señor ni yeganna vecinu que laabe de ra zuhuaa. Ora bidxiña Testigu que laabe la? señor que gudxi laabe: «Rinabaʼ lii gutiidiláʼdxiluʼ stondaʼ. Neca gúdxidu lii diidxaʼ feu, qué nidxiichiluʼ ne bixidxi huiiniluʼ. Xi naquiiñeʼ guneʼ para gacaʼ ti binni casi lii pue». Señor ni bicabi laabe feu ca nabé triste modo nuube purtiʼ binítibe xhiiñabe, ne nacubi guti jñaabe. Testigu que gudxi laabe pa zusiidiʼ laabe de Biblia ne laabe guniʼbe zaziidibe. Qué nindaa maʼ ruundanécabe laabe Biblia chupa biaje lu ti semana.
Modo jma jneza guizíʼdinu gápanu respetu binni
14, 15. Ximodo bisiidiʼ ca xpinni Dios de dxiqué ca xiiñicaʼ gápacaʼ respetu binni.
14 Ca xpinni Dios de dxiqué bisiidiʼ chaahuicaʼ xiiñicaʼ ximodo gusihuínnicaʼ nápacaʼ respetu ndaaniʼ lídxicaʼ. Casi lu Génesis 22:7 rihuinni gupasaa Abrahán ne Isaac respetu ne bisihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ. Lu ejemplu stiʼ José rihuinni bisiidiʼ bixhózebe ne jñaabe laabe gápabe respetu binni, purtiʼ dxi bitaguyoocabe laabe gúpabe respetu dede ne cani daguyoonebe (Gén. 40:8, 14). Ne modo guníʼnebe faraón que bisihuínnibe biziidibe ximodo guiníʼnebe binni risaca (Gén. 41:16, 33, 34).
15 Tobi de ca Chii Mandamientu ni bidii Jiobá guidxi Israel que na sicaríʼ: «Bizuubaʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ para guibániluʼ xadxí lu layú ni cudii Jiobá, Dios stiluʼ lii» (Éxo. 20:12). Ti modo zanda guzúʼbanu stiidxaʼ bixhózenu ne jñaanu nga gápanu respetu laacaʼ. Casi xiiñiʼ Jefté que bisihuinni gupa respetu bixhoze ora bíʼnibe ni bidii stiidxaʼ bixhózebe Dios, neca pur ngue maʼ qué ñúnibe stale cosa ni ñuuláʼdxibe (Jue. 11:35-40).
16-18. 1) Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ para ganna xi guiníʼ ne guni nezalú xcaadxi binni. 2) Bizeeteʼ xi zabeendú binni pa gusiidiʼ xiiñiʼ gapa respetu binni.
16 Nabé naquiiñeʼ nga gusiidiʼ binni xiiñiʼ ximodo guiníʼ ne gapa respetu binni. Para gánnacabe guiníʼnecabe binni jneza ora maʼ guiniisicabe la? dede nahuiinicabe naquiiñeʼ gánnacabe ximodo guicábicabe teléfono, ugapadiúxicabe binni ni chiganna laacabe ne gánnacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe ora maʼ zúbacabe ruaa mexaʼ. Naquiiñeʼ gusíʼdinu laacabe guiénecabe xiñee naquiiñeʼ guinaazecabe puertaʼ ora chitiidiʼ tuuxa, gácacabe nachaʼhuiʼ ne tuuxa binni huaniisi o tuuxa ni huará ne gacanécabe cani nuáʼ xiixa ni nanaa. Naquiiñeʼ guiénecabe xiñee risaca nga guinábacabe xiixa ne respetu, gudiicabe xquíxepeʼ binni, guinábacabe gutiidilaʼdxiʼ binni stóndacabe ne ximodo gúnicabe xcaadxi cosa casi cani maʼ bizéʼtenu ca.
17 Cadi naquiiñeʼ diʼ gaca nagana para binni gusiidiʼ xiiñiʼ ximodo naquiiñeʼ guiníʼ ne guni nezalú xcaadxi binni. Ne ni jma jneza nga quíxhecabe ejemplu ca laacabe. Kurt, ti hombre de 25 iza, cusiene ximodo bisiidicabe laa ne xhonna biʼchiʼ modo gápacaʼ respetu binni: «Bidúʼyadu riníʼ bixhozeʼ ne jñaa ne diidxaʼ nadóʼ, ne qué ridxiichinecaʼ binni nagueenda ne riénecaʼ laacabe. Ante ne despué de ca guendaridagulisaa riniʼné bixhozeʼ ca binni ni maʼ nagola ne laaca yenebe naa ra nuucaʼ. Biiyaʼ ximodo rugapadiúxibe laacaʼ ne pabiáʼ nápabe respetu laacaʼ». Kurt laaca guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Despué laaca biaaʼ guneʼ zacaca, ne gapaʼ respetu binni. Maʼ qué ñúnediaʼ ni purtiʼ si naquiiñeʼ guneʼ ni, sínuque purtiʼ maʼ riale de ndaaniʼ ladxiduáʼ guneʼ ni».
18 Xi zabeendú binni pa gusiidiʼ xiiñiʼ ximodo naquiiñeʼ guiníʼ ne guni nezalú xcaadxi binni yaʼ. Pa gusiidicabe xiiñicabe guni zacá la? zápacaʼ xhamígucaʼ ne ziuucaʼ galán ne xcaadxi binni. Ne ora maʼ huaniisicabe jma zánnacabe gúnicabe dxiiñaʼ ne patrón stícabe ne xcaadxi binni ni runinécabe dxiiñaʼ. Ne ora gusihuinni xiiñiʼ binni napa respetu xcaadxi binni la? rusiéchecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ (biindaʼ Proverbios 23:24, 25).
Rihuinni gadxé laanu de binni guidxilayú purtiʼ runi respetarnu binni
19, 20. Xiñee naquiiñeʼ quixhe íquenu chinándanu ejemplu stiʼ Dios ne stiʼ Xiiñiʼ.
19 Sicaríʼ bicaa Pablu: «Ma xiiñi Dios laatu [...]. Yanna laucaalaʼdxi gaca tu casi laa» (Efe. 5:1). Pa racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ne Xiiñiʼ la? naquiiñeʼ gúninu ni na conseju stiʼ Biblia casi cani maʼ bieeteʼ lu tema riʼ. Pa gúninu zacá la? qué zusihuínninu nápanu respetu binni purtiʼ si racaláʼdxinu xiixa o purtiʼ nuunu chuʼnu galán ne patrón stinu (Jud. 16).
20 Lu ca últimu dxi ra cayuni mandar Binidxabaʼ riʼ, racaláʼdxibe pa ñanda si guirutiʼ tu ninanda ca ley ni gudixhe Jiobá guni binni, casi guni respetarnu xcaadxi binni. Peru qué ziuu dxi gucaabe cani dxandíʼ xpinni Cristu gusaanacaʼ de gápacaʼ respetu binni. Nga runi, naquiiñeʼ quixhe íquenu chinándanu ejemplu stiʼ Dios ne Xiiñiʼ purtiʼ laacaʼ nacháʼhuicaʼ. Zacá zahuinni gadxé modo rininu ne gadxé modo laanu de ca binni ni feu xpiaʼcaʼ. Ne pur cani gúninu zusisácanu lá Jiobá ne zacanenu xcaadxi binni guidxiña ndaaniʼ xquídxibe para guni adorarcaʼ laabe jneza.
[Cani cá ñee yaza]
a Nuu lugar ora guzulú guiniʼnécabe tuuxa binni ni maʼ huaniisi la? cadi jneza diʼ nga guiníʼcabe lásibe pa caʼruʼ gábibe laacaʼ zanda guiniʼcaʼ ni. Ca xpinni Cristu runi respetarcaʼ costumbre ca.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Ximodo rusihuinni Jiobá ne Xiiñiʼ nacháʼhuicaʼ ne runi respetarcaʼ binni.
• Xi zabeendú ca xpinni Cristu pa ugapadiúxicaʼ binni ne respetu.
• Xiñee jneza nga gápanu respetu binni ti gucaadiágacaʼ laanu ora gucheechenu diidxaʼ.
• Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ para ganna xi guiníʼ ne guni nezalú xcaadxi binni.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 27]
Bixidxi huiiniʼ ora guzulú guiniʼluʼ
Nuu binni qué rinacaʼ guiníʼnecaʼ binni ni qué runibiaʼcaʼ. Peru cumu ca testigu stiʼ Jiobá nadxiicaʼ Dios ne binni la? rúnicaʼ stipa pur guiníʼnecaʼ laacabe de Biblia, purtiʼ racaláʼdxicabe gusiidicabe binni ni nani. Xi zanda gacané laanu gúninu ni jma jneza yaʼ.
Conseju ni zeeda lu Filipenses 2:4 ca nabé risaca ni, purtiʼ cayábini laanu sicaríʼ: «Cadi sti si tu ma cá ique tu, sínuque laucaa ique ni caquiiñe stobi». Quíxhenu ti ejemplu: Pa primeruʼ biaje nga chiguiníʼneluʼ ti binni, cadi dxandíʼ zuuyabe lii casi tuuxa ni qué runibiaʼbe la? Yanna, xi zanda gúniluʼ para guiníʼneluʼ laabe yaʼ. Ni zacané lii nga guxidxineluʼ laabe ne ugapadiúxiluʼ laabe galán, peru cadi nga si nga ni naquiiñeʼ gúniluʼ.
Ora gacaláʼdxinu guinínenu tuuxa binni la? zándaca guchíʼñanu binni lu ni caníʼ ique. Pa qué guizaaláʼdxinu ni naguu xizaa binni ne gacaláʼdxinu gucaadiágabe de tema ni riuuláʼdxinu la? zándaca qué zanabe gucaadiágabe laanu. Nga runi, pa gudiiluʼ cuenta xii nga caníʼ ique binni ca la? guniʼné laabe de laani. Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ Jesús ora guniʼné ti gunaa ruaa ti bizé ni nuu Samaria (Juan 4:7-26). Gunaa que caníʼ ique cuee nisa ndaaniʼ bizé que, ngue runi guniʼné Jesús laabe de laani ne nagueendaca guniʼné laabe de stiidxaʼ Dios.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]
Pa guinínenu binni galán la? zándaca zanácabe gucaadiágacabe laanu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]
Guiráʼ ora naquiiñeʼ gusihuínninu nápanu respetu binni