Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
1-7 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 44, 45
«Biʼniʼ perdonar José ca biʼchiʼ»
«Lácaxa nuaaʼ lugar stiʼ Dios»
Ratu que si biseendaʼ José binni chiyubi ca biʼchiʼ para gabi laacabe biniti copa stiʼ. Ora bidxela ca binni que copa que ndaaniʼ sacu stiʼ Benjamín ne guniʼcaʼ guláʼnabe ni la? guirácabe biguetanécabe laabe ra lidxi José. Yanna huaxa maʼ zanda guʼyaʼ José ximódopeʼ ca biʼchiʼ. Cásipeʼ biuucabe guníʼ Judá zanda gaca guirácabe esclavu stiʼ José. Peru gudxi José laabe Benjamín si nga guiaana Egipto (Génesis 44:2-17).
Dede biaʼ qué guʼnaʼ si Judá ora guníʼ: «Maʼ laasibe [Benjamín] nga nabánibe de ca xiiñiʼ jñaabe, ne guizáʼ nadxii bixhózebe laabe». Yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ José, purtiʼ laaca xiiñiʼ Raquel laa, jñaa Benjamín. Nabé rietenalaʼdxiʼ José Raquel, ni gutiʼ ora gule Benjamín, cásica runi Jacob. Nga runi jma nadxiibe bíʼchibe Benjamín (Génesis 35:18-20; 44:20).
Biguetaʼ guníʼ Judá ne gunábabe José cadi guiaanané Benjamín casi esclavu. Dede guniʼbe guiaanabe lugar stiʼ. Últimu la? dede cayuunabe ora gúdxibe José ca diidxaʼ riʼ: «Ximodo ndiʼ guibiguetaʼ ra nuu bixhozeʼ pa cadi ziniaaʼ hombrehuiiniʼ riʼ. Qué zanda diʼ guneʼ huantar guuyaʼ modo guniná yuubaʼ riʼ bixhozeʼ» (Génesis 44:18-34). Raríʼ nga bidii José cuenta pabiáʼ maʼ bichaa Judá. Guca arrepentirbe, peru cadi ngasi, bisihuínnibe pabiáʼ riénebe binni, riuuláʼdxibe gacanebe stobi ne riabe binni.
Yanna huaxa maʼ qué ganda guni huantar José pur guiráʼ ni cayuni sentir. Ngue runi biʼniʼ mandarbe guiree ca mozo stibe ne bizulú biinabe dede cacaaláʼdxibe; cumu nabé reciu cayuunabe la? binadiaga Faraón laabe dede ndaaniʼ palaciu stiʼ. Oraqueruʼ gúdxibe laacaʼ: «Naa nga José bíʼchitu». Qué nidxela ca bíʼchibe xi ñúnicaʼ. Peru gudiidxi José laacabe ne bidii ti bixiduʼ laacabe para gusihuinni maʼ bitiidilaʼdxiʼ stóndacabe (Génesis 45:1-15). Zacá nga bilaseláʼdxibe binni cásica runi Jiobá, ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ donda (Salmo 86:5). Yanna laanu yaʼ. Ñee zanda gúninu casi bíʼnibe la?
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2 yaza 788
Guicheza xhaba
Sicaríʼ nga bisihuinni ca judíu ne xcaadxi binni de neza Oriente cayuubaʼ ladxidoʼcaʼ, ne jmaruʼ ora gánnacaʼ guti ti familia sticaʼ. Ni rúnicabe nga richézacabe xhábacabe dede rihuinni xpéchucabe, huaxiéʼ si biaje richézacabe guidubi xhábacabe dede maʼ qué randa rácucabe ni.
Primé biaje riete ni lu Biblia nga dxi gucheza Rubén, baʼduʼ primé stiʼ Jacob xhaba, ora biguetaʼ ra bizé ne biʼyaʼ maʼ qué guinni José, gucheza xhaba ne ná: «¡Maʼ qué guinni hombrehuiiniʼ ca! ¿Xi guneʼ yanna pue?». Cumu laabe nga baʼduʼ primé la? laabe nga responsable de bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ. Laaca gucheza Jacob xhaba ne gucu lari de sacu dxi gúdxicabe laa guti xiiñiʼ, neca cadi dxandíʼ ni (Gé 37:29, 30, 34). Laaca gucheza ca biʼchiʼ José xhábacaʼ dxi guníʼcabe naca Benjamín ti gubaanaʼ ndaaniʼ guidxi Egipto, zaqué bisihuínnicaʼ cayuubaʼ ladxidoʼcaʼ pur ni cazaaca que (Gé 44:13).
w04 15/8 yaza 15 párr. 15
Nanaláʼdxicabe laanu sin razón
15 ¿Xi zacané laanu para cadi gápanu xiana ca ni nanalaʼdxiʼ laanu sin razón? Cadi guiaandaʼ laanu ca ni nanalaʼdxi laanu nga Binidxabaʼ ne ca demonio (Efesios 6:12). Neca nuu stale binni laapecaʼ rizanándacaʼ laanu, stale de laacaʼ rucaalucaʼ ca xpinni Dios purtiʼ qué runibiaʼcaʼ laanu o purtiʼ rucaa binni laacaʼ gúnicaʼ ni (Daniel 6:4-16; 1 Timoteo 1:12, 13). Racalaʼdxiʼ Jehová «gulá guiráʼ xixé binni ne guiziidiʼ chaahuicaʼ ni dxandíʼ» (1 Timoteo 2:4). Stale binni ni bicaalú laanu dxiqué maʼ nácacaʼ xpinni Dios purtiʼ biiyacaʼ conducta galán stinu (1 Pedro 2:12). Ejemplu stiʼ José, xiiñiʼ Jacob, rusiidiʼ laanu ti cosa nabé galán. Neca bininá ca bíʼchibe laabe qué nidxiichinebe laacaʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ biiyabe Jehová ngue gudixhe chaahuiʼ ca cosa que para gaca ni racalaʼdxiʼ (Génesis 45:4-8). Zacaca nga laanu, neca cayuni sufrirnu sin gápanu donda, zanda iquiiñeʼ Jehová ni cazaacanu para gusisaca binni lá (1 Pedro 4:16).
8-14 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 46, 47
«Gúpacabe ni gócabe tiempu guyuu hambre»
w87 1/5 yaza 15 párr. 2
Qué ñáticabe de hambre
2 Biluxe si gadxe iza ra guyuu stale ni gó binni, bizaaca casi peʼ guníʼ Jehová, bizulú hambre que ne cadi ndaaniʼ guidxi Egipto si, laaca bigaanda ni lu «guidubi guidxilayú». Ora bindaana ca binni de Egipto bicaacaʼ ridxi Faraón gudii laacaʼ ni gocaʼ, peru Faraón gudxi laacaʼ: «Laché ra nuu José ne laguni guiráʼ ni gábibe laatu». Guizáʼ bitoo José semiá lu ca binni de Egipto dede ra birá xpuéltucaʼ. De raqué, maʼ yuze sticaʼ gudixenecaʼ laabe. Ne últimu la? gúdxicaʼ José: «Guzíʼ laadu ne guzíʼ ca layú stidu ne dané laadu ni guidoʼdo. Zácadu esclavu stiʼ Faraón ne zacaabe ca layú stidu». Ngue runi guzíʼ José guiráʼ layú stiʼ ca binni de Egipto para Faraón (Génesis 41:53-57; 47:13-20).
Runi Reinu guiráʼ ni racalaʼdxiʼ Dios lu Guidxilayú
11 Ziuu guendaró. Nabé candaana binni en sentidu espiritual tiempu riʼ, casi na Biblia: «¡Laguuyaʼ! Zadxiña dxi —na Jiobá Señor ni jma nandxóʼ—, zusindaanaʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ guidxi roʼ riʼ, peru qué zandaanadícabe purtiʼ si gastiʼ ni gócabe, ne qué záticabe nisa, purtiʼ si gastiʼ nisa guécabe, sínuque zandaanacabe ne záticabe nisa, purtiʼ maʼ qué zunadiágacabe stiidxaʼ Jiobá» (Amós 8:11). Peru, ximodo nuu ca xpinni Reinu yaʼ. Ñee laaca cayatizicaʼ la? Coʼ. Maca guníʼ Jiobá ximodo ziuu ca xpinni ne ximodo ziuu ca xhenemigu: «Ca xpinneʼ zocaʼ, peru laatu zandaanatu. ¡Laguuyaʼ! Ca xpinneʼ zeʼcaʼ, peru laatu zátitu nisa. ¡Laguuyaʼ! Ca xpinneʼ ziéchecaʼ, peru laatu zatuí lutu» (Is. 65:13). Ñee maʼ biiyuʼ ximodo cayaca cumplir ca diidxaʼ riʼ la?
12 Yanna riʼ nápanu stale guendaró espiritual: nuu publicación, grabación de audio ne videu, guendaridagulisaa, asamblea ne nápanu ti sitiu lu Internet ra nuu stale cosa ni zanda guizíʼdinu, guiráʼ cani bizéʼtenu riʼ zeeda gaca cani casi ti guiiguʼ roʼ ra daʼ ziáʼ nisa. Dxandíʼ cayatizíʼ binni guidxilayú en sentidu espiritual, peru laanu nápanu stale guendaró ni rusibani laanu (Ezeq. 47:1-12; Joel 3:18). Maca guníʼ Jiobá zudii guendaró espiritual laanu guiráʼ dxi, yanna, ñee riécheluʼ ora ruuyaluʼ modo cayúnibe ni guniʼbe la? Ñee ribeeuʼ tiempu guiráʼ dxi para goloʼ guendaró ni caguíxhebe lu mexaʼ stiuʼ la?
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2 yaza 691 párr. 16
Postura ne ademán
Quixhe náʼ ti binni lú tuuxa ni maʼ guti. Ora gudxi Jehová Jacob ca diidxaʼ: «Zaguixhená José luluʼ» (Gé 46:4). Ni cayabibe laa nga José chiguseeguʼ lú Jacob despué de gatiʼ. Dxiqué la? baʼduʼ primé que nga runi ni. Zaqué nga casi ora ñabi Jehová Jacob, José nga guicaa derechu stiʼ baʼduʼ primé (1Cr 5:2).
nwtsty nota de estudiu para Hch 7:14
Biaʼsi 75 binni: Ora bizeeteʼ Esteban cantidad riʼ zándaca cadi caníʼdibe de xiixa textu stiʼ Escrituras Hebreas. Cadi zeeda cantidad riʼ lu textu stiʼ Escrituras Hebreas ni biʼniʼ copiar ca masoreta. Casi lu Gé 46:26 ná: «Biaʼsi 66 familia stiʼ Jacob biuuné laa ndaaniʼ guidxi Egipto, sin igabaʼ xheelaʼ ca xiiñiʼ Jacob». Ne lu versículo 27 ná: «Biaʼsi 70 binni de familia stiʼ Jacob nga guyuu ndaaniʼ guidxi Egipto». Ruluíʼ si primé cantidad ca cuzeeteʼ ni de ca xiiñiʼ si ne ca xhiaga Jacob, guiropa cantidad ca cuzeeteʼ ni de guiráʼ binni guyuu Egipto. Lu Éx 1:5 ne Dt 10:22 laaca riete biaʼsi 70 binni nga familia stiʼ Jacob. Peru Esteban bizeeteʼ gadxé cantidad: 75 binni. Nuu caadxi binni ni rusiene de Biblia ná ora riete cantidad riʼ zándaca caguucabe cuenta xcaadxi familia stiʼ Jacob, zándaca ca xiiñiʼ ne xhiaga Manasés ne Efraín (ca xiiñiʼ José) ni riete lu Gén 46:20 ni zeeda lu Septuaginta griega. Xcaadxi binni ni rusiene de Biblia ná ora riete de 75 binni riʼ caguucabe cuenta ca xuaalidxi Jacob ni qué ruzeeteʼ Gé 46:26. Zándaca ni caníʼ Esteban nga ca binni yendané Jacob ndaaniʼ guidxi Egipto. Laaca zándaca caniʼbe de xiixa textu stiʼ Escrituras Hebreas ni guyuu lu primé siglu que. Stale iza guníʼ ique ca binni rusiene de Biblia lu si Septuaginta griega riete cifra de 75 binni ni zeeda lu Gé 46:27 ne Éx 1:5. Peru lade ca rollo ni bidxela gaxha de mar Muerto lu siglu veinte, bidxélacabe chupa fragmentu stiʼ Éx 1:5 lu diidxaʼ hebreu ne lúcani zeeda cantidad de 75. Nga runi zándaca ni bizeeteʼ Esteban nga ni zeeda lu ca manuscritu yooxhoʼ. Zándaca ni bizeetebe riʼ rusihuinni ni maʼ gadxé modo bigábabe ca familia stiʼ Jacob.
15-21 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 48-50
«Xi zanda gusiidiʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi laanu»
it-2 yaza 12 párr. 1
Jacob
Ante gatiʼ Jacob guluu ndaayaʼ ca nietu stiʼ, ca xiiñiʼ José. Jma guluu ndaayabe Efraín que Manasés laa ndaʼ nga huaniisi, bíʼnibe ni zacá purtiʼ ngue nga ni racalaʼdxiʼ Dios. Ne despué gúdxibe José zacaa doble de herencia ni ricaa baʼduʼ primé, gúdxibe laa: «Chigudieeʼ lii sti ndaa layú jma qué biaʼ gucuaa ca bíʼchiluʼ, ti layú ni guxhaʼ ca amorreu né espada ne arcu stinneʼ» (Gé 48:1-22; 1Cr 5:1). Qué nidinde Jacob para gucuaa layú guyuu gaxha de Siquem, sínuque guzíʼ ni lu ca xiiñiʼ Hamor (Gé 33:19, 20), zándaca biʼniʼ Jacob promesa riʼ José purtiʼ napa fe dxandíʼ zacaa ca xiiñibe layú stiʼ Canaán pur espada ne arcu stibe neca caʼruʼ gaca ni (laaca zanda gúʼyaluʼ AMORREU). Gucuaa José doble de herencia purtiʼ gucuaa guiropaʼ xiiñibe, Efraín ne Manasés herencia lu layú stiʼ Canaán.
it-2 yaza 1167
Ora mayaca guiluxe ca dxi que
Profecía ni guníʼ Jacob dxi mayaca gatiʼ. Ora gudxi Jacob ca xiiñiʼ: «Laguidagulisaa para gabeʼ laatu xi chiguizaacatu ora mayaca guiluxe ca dxi que», ni caniʼbe nga dxi guzulú gaca cumplir ni guniʼbe (Gé 49:1). Jma de chupa gayuaa iza ante, gudxi Jehová Abrán (Abrahán), bixhozebiidaʼ Jacob, zuninácabe ca xiiñiʼ tapa gayuaa iza (Gé 15:13). Nga runi ca diidxaʼ: «Ora mayaca guiluxe ca dxi que», qué zanda guzulú ni ante, napa xidé guzulú ni guiluxe si tapa gayuaa iza de cayuninácabe ca xiiñiʼ Abrahán (laaca zanda gánnaluʼ jma de capítulo 49 stiʼ Génesis pa guyúbiluʼ ra zeeda lá cada tobi de ca xiiñiʼ Jacob). Laaca zándaca zaca cumplir profecía riʼ luguiáʼ «Israel stiʼ Dios» (Gál 6:16; Ro 9:6).
Ca binni ni maʼ nagola ca nácacaʼ ti ndaayaʼ para cani nahuiiniʼ
10 Pur cani runi ca binnigola ca laaca zanda gacanecaʼ ca xpinni Cristu ni ridagulisaanecaʼ para gúnicaʼ ni jneza. Dxi maʼ nagola José, xiiñiʼ Jacob, biʼniʼ xiixa ni bisihuinni napa fe. Ni bíʼnibe riʼ la? nabé gucaneni millón de ca xpinni Jiobá ni bibani despué de laabe. José napa biaʼ 110 iza dxi «gudixhe xi guni né cabe dxita» ladi, laabe biʼniʼ mandarbe chiné ca israelita ni dxi maʼ guireecaʼ de Egipto (Hebreos 11:22; Génesis 50:25). Ni guniʼbe ca la? gucaneni ca israelita que para guni huantarcaʼ guiráʼ iza guyuucaʼ de esclavu guti si José, purtiʼ bisihuínnini ziuu ti dxi zareecabe de raqué.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Dichoso ca ni rusisaca Dios
4 Ante chúʼcabe ndaaniʼ Tierra Prometida, gunabaʼ tribu stiʼ Gad guiaana ladu este stiʼ guiiguʼ Jordán ra nabé rigaa guixi para gó maniʼ (Números 32:1-5). Peru pa guiaanacabe raqué nabé zadxaagalúcabe stale guendanagana. Cadi casi zeʼ ca enemigu riuucaʼ lu layú stiʼ ca tribu ni nuu ladu oeste purtiʼ didi valle stiʼ guiiguʼ Jordán raqué (Josué 3:13-17). Peru ca binni nabeza lu ca layú ni nuu ladu este zadxaagalucaʼ guendanagana purtiʼ —casi ná George Adam Smith lu libru ni láʼ Geografía histórica de la Tierra Santa— «gupa ca layú que parte nasoo ne parte ra planu, ne guiráʼ iza riete ca binni canandaana ni guleza lade ca dani que para guyúbicaʼ guendaró lu ca layú que purtiʼ nabé fácil para guiuucabe lúcani».
5 ¿Xi fin gapa Gad pa chindeza lu ca layú riʼ yaʼ? Maʼ raca stale iza guníʼ Jacob ti profecía dxi mayaca gatiʼ: «Gad la? zucaalú ti grupu de gubaanaʼ laa, peru zudxiilube ne zazanándabe laacaʼ» (Génesis 49:19). Neca ruluíʼ cadi galán ca diidxaʼ guníʼ Jacob chiguizaaca Gad, peru ni nabe nga caquiiñeʼ gudxiilú tribu stiʼ Gad, gudxi Jacob tribu stiʼ Gad pa gudxiilucaʼ, zadxibi ca gubaanaʼ que tíndenecaʼ laacabe ne zazanándacabe laacaʼ.
it-1 yaza 313 párr. 5
Benjamín
Lu profecía ni guníʼ Jacob dxi mayaca gatiʼ, bizeetebe guizáʼ zanna ca ni za de Benjamín tíndecaʼ. Sicaríʼ guniʼbe de xiiñibe ni nadxiibe: «Benjamín la? zuxuuxe ni guinaaze casi runi ti lobo. Siadóʼ zobe ni gunaazebe ne ora ganda huadxí zaguiizibe ni gúxhabe [ni caníʼ ni raríʼ nga zaguiizibe ca cosa gúxhabe ca enemigu stibe]» (Gé 49:27). Ca hombre ridinde de tribu stiʼ Benjamín nabé famoso gúcacaʼ purtiʼ guizáʼ gúnnacaʼ gundaacaʼ guié ne guixhe bixeendaʼ (honda), randa rundaanécabe guixhe bixeendaʼ né nácabe ladu derechu ne ladu bigaʼ, nabé nandíʼ nácabe dede zanda gucaacabe guié ti guicha ique tuuxa (Jue 20:16; 1Cr 12:2). De tribu stiʼ Benjamín nga Ehúd ni biiti rey malu láʼ Eglón ne náʼ ladu bigáʼ (Jue 3:15-21). Diidxaʼ «siadóʼ» ni caníʼ textu riʼ nga dxi guyuu primé rey biʼniʼ mandar guidxi Israel, biree rey riʼ de lade tribu stiʼ Benjamín neca beeda gaca tribu riʼ «ni jma nahuiiniʼ» lade ca tribu stiʼ Israel. Ne rey riʼ nga Saúl xiiñiʼ Quis, ti hombre ni nabé bicaalú ca filisteu (1Sa 9:15-17, 21). Ne diidxaʼ «huadxí» ni caníʼ textu riʼ nga dxi maʼ cadi cayuni mandar ca rey guidxi Israel ne maʼ imperiu stiʼ ca persa cayuni mandar laacaʼ, dxi riʼ nga bilá reina Ester ne Mardoqueo guidxi Israel de ñuuti imperiu stiʼ persa laacaʼ. Ne laaca de tribu stiʼ Benjamín za guiropaʼ binni riʼ (Est 2:5-7).
22-28 DE JUNIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 1-3
«Naa zeeda Gacaʼ ni Cueʼ Gacaʼ»
Gusisácanu lá Jiobá purtiʼ nabé nandxóʼ ni
4 Dxi napa Moisés 80 iza, gudxi Dios laabe ca diidxaʼ riʼ: «Yendee xquidxeʼ de Egipto, ca xiiñiʼ Israel» (Éx. 3:10-15). Óraque gunabadiidxaʼ Moisés laabe ti cosa nabé risaca, peru bíʼnini né stale respetu. Xi gabeʼ ca binni de Israel ora guinabadiidxacaʼ naa tu laluʼ yaʼ. Ca binni de Israel maʼ xadxí de nánnacaʼ tu lá Dios, yanna, xiñee gunabadiidxaʼ Moisés tu láʼ Dios yaʼ. Bíʼnibe ni purtiʼ racaláʼdxibe gunibiáʼ chaahuibe ximódopeʼ nga Jiobá, ti ganda gusiénebe guidxi que dxandíʼ zabee Jiobá laacaʼ de Egipto. Jneza ngue ni gunabadiidxabe, purtiʼ maʼ xadxí de nuu ca israelita de esclavu, ne zándaca maʼ huaxiéʼ runi crecaʼ pa zanda cuee Dios laacaʼ de raqué. Dede maʼ runi adorar caadxi de ca israelita que dios stiʼ ca binni de Egipto (Ezeq. 20:7, 8).
XI SIGNIFICADU NAPA LÁ DIOS
ZEEDA lá Jiobá de ti verbo hebreu ne napa ni significadu riʼ: «Gueeda gaca». Caadxi binni ni nanna gusiene diidxaʼ hebreu riniʼcaʼ zeeda gaca diidxaʼ riʼ ti verbo modo causativo. Ximodo nga yaʼ. Modo causativo riʼ la? riquiiñeʼ ni ora maʼ caníʼcabe de sujeto stiʼ ti verbo. Xi runi sujeto riʼ yaʼ. Rucaani tuuxa guni xiixa o rucaani xiixa cosa guni ni na verbo ca. Nga runi, stale binni riene napa lá Dios significadu riʼ: «Laabe nga ni runi ni gueeda gaca». Ne biaʼsi ni guninu riʼ né dxiiñaʼ runi Jiobá, purtiʼ laa bizáʼ guiráʼ ni nuu. Dios nga gudixhe gaca universu ne guiráʼ ángel ne binni nuu luni. Peru cadi ngasi: dede nagasi cayúnirube dxiiñaʼ para gaca ni racaláʼdxibe ne guiráʼ ni naguixhe íquebe.
Yanna, ximodo zanda guiénenu ni bicabi Jiobá Moisés lu Éxodo 3:13 ne 14 yaʼ. Primeru la? guidúʼyanu xi gunabadiidxaʼ Moisés: «Gudíxhepeʼ lii chindayaʼ ra nuu ca xiiñiʼ Israel ne gabeʼ laacaʼ: “Dios stiʼ ca bixhozególatu biseendaʼ naa ra nuutu”. Yanna, laga pa gábicabe naa: “Tu labe yaʼ”. Xi gabeʼ laacabe óraque». Sicaríʼ bicabi Jiobá laabe: «Naa zeeda gacaʼ ni gueeda gacaʼ».
Raríʼ ridúʼyanu cadi canabaʼ diʼ Moisés gabi Jiobá laa tu láʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maca nánnabe ni, cásica maca nanna ca israelita ni. Cumu racalaʼdxiʼ Moisés iguidxi fe stiʼ la? ngue runi, gunábabe Jiobá gusiene chaahuiʼ laabe tupeʼ nga laa, ne ni gusiene Jiobá laabe óraque, zacaneni para guiene chaahuibe significadu napa lá Dios. Ngue runi, ora bicabi Jiobá laabe: «Naa zeeda gacaʼ ni gueeda gacaʼ» la? bisihuinni ti cosa nabé risaca ni naquiiñeʼ ganna binni de laa: zanda gueeda gaca Jiobá intiica ni caquiiñeʼ para guni ni naguixhe ique. Guzéʼtenu caadxi ejemplu. Para Moisés ne ca israelita que la? beeda gaca Jiobá ti Dios ni rulá, tobi ni riguixhe ley, tobi ni rapa, ne bíʼniruʼ Jiobá xcaadxi cosa para laacabe. Racá ridúʼyanu ti cosa: laca Jiobá riguixhe gueeda gaca ni naquiiñeʼ gaca ti ganda guni cumplir ca promesa ni maʼ biʼniné xquidxi. Peru, neca zeeda ni bizéʼtenu riʼ lu significadu napa lá Jiobá, cadi caníʼsini de ni zanda gueeda gaca Jiobá, laaca caniʼni zanda iquiiñebe guiráʼ ni bizaʼbe para gueeda gaca cani intiica cosa ni caquiiñebe ti gaca ni naguixhe íquebe.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
g04 8/4 yaza 6 párr. 4
Moisés: ¿dxandíʼ bibánibe la? o ti cuentu si ni?
Peru ¿zanda xa guicaa ti princesa de Egipto ti baʼduhuiiniʼ casi laabe? Zanda purtiʼ religión stícabe rusiidiʼ pa gacanécabe tuuxa la? jma nagueenda ziécabe guibáʼ. Ti Arqueóloga ni láʼ Joyce Tyldesley guníʼ de ora guni adoptar ca binni de Egipto tuuxa, nabe: «Ngueca derechu gupa ca hombre ne ca gunaa de Egipto, biaʼca derechu gúpacabe nezalú ley, laaca gúpacabe derechu gápacabe ca cosa stícabe, zanda guininu, [...] laaca gúpacabe derechu de guni adoptarcabe tuuxa». Ti papiro yooxhoʼ de adopción ná biʼniʼ adoptar ti gunaa risaca ca esclavu stiʼ casi xiiñiʼ. Lu Biblia ná gudixe xiiñidxaapaʼ Faraón jñaa Moisés para gapa laa. Ti libru ni láʼ The Anchor Bible Dictionary ná sicaríʼ nga cusihuinni tuuxa cayuni adoptar ti baʼduhuiiniʼ dxiqué ndaaniʼ guidxi Mesopotamia.
w04 15/3 yaza 24 párr. 4
Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Éxodo
3:1 ¿Xiñee guca Jetró sacerdote? Ca dxi bibani ca patriarca, ca xaíque stiʼ ca familia que nga beeda gaca casi sacerdote ládecabe. Zándaca Jetró nga xaíque lade ca patriarca de tribu stiʼ Madián. Cumu zácabe de xiiñiʼ Abrahán ni gupané Queturá, zándaca biʼniʼ adorárcabe Jehová (Génesis 25:1, 2).
29 DE JUNIO HASTA 5 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 4, 5
«Qué zusaanaʼ diaʼ lii ora guiniʼluʼ»
Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca razón o ca pretextu ni riguixhe binni
«Qué zanda diʼ guneʼ ni.» Zándaca guni sentirluʼ qué gánnaluʼ gusiidiluʼ para chigucheecheluʼ diidxaʼ. Peru cadi naquiiñeʼ guireeluʼ gana, purtiʼ caadxi de ca xpinni Dios ni guyuu dxiqué laaca biʼniʼ sentircaʼ qué zanda gúnicaʼ ca dxiiñaʼ ni gucuaacaʼ. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Moisés. Dxi bidii Jiobá laabe ti dxiiñaʼ gúnibe, laabe bicábibe: «Bitiidilaʼdxiʼ naa Jiobá, peru cadi ti binni ni riníʼ nagueenda naa, nin neegueʼ nin dede ante nin dede dxi guníʼneluʼ siervu stiluʼ, purtiʼ nanene riniéʼ ne nanaa ludxeʼ». Neca guníʼ Jiobá zacané Moisés, laa gunábaruʼ laabe guseendabe sti binni: «Bitiidilaʼdxiʼ naa Jiobá, peru rinabaʼ lii guseendaluʼ [stiidxaluʼ] né binni ni chiguseendaluʼ ca» (Éxo. 4:10-13). Xi biʼniʼ Dios óraque yaʼ.
Ñee ridúʼyanu «Dios neca qué rihuinni» la?
5 Ante guibiguetaʼ Moisés Egipto, bisiidiʼ Dios laabe ti principiu nabé risaca ne despué bicaabe ni lu libru stiʼ Job: «Ora ridxibi binni Jiobá... rusihuinni nuu xpiaaniʼ» (Job 28:28). Para gacané Jiobá laabe guidxíbibe ne gusihuínnibe nuu xpiaanibe, biluíʼ laabe xiñee gadxé laa de binni, purtiʼ laa nga Dios ni jma nandxóʼ. Sicaríʼ gunabadiidxaʼ laabe: «Tu bizáʼ ruaa binni. Tu rudii lugar chuʼ binni mudu o binni ni qué runadiaga o chuʼ binni ciegu o binni ni ruuyaʼ chaahuiʼ. Naa Jiobá, naa nga runeʼ cani» (Éx. 4:11).
6 Xi bisiidiʼ Jiobá laabe né ni gudxi laabe riʼ yaʼ. Bisiidiʼ laabe cadi naquiiñeʼ guidxíbibe. Jiobá ngue cuseendaʼ laabe, ne laca laa nga chigudii guiráʼ ni iquiiñebe para guiniʼbe ni racalaʼdxiʼ. Ne cadi guiaandaʼ laanu gastiʼ nga faraón nezalú Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ. Ne laaca cadi deruʼ primé biaje ngue chuʼ ca xpinni Dios ra naxoo pur nuucaʼ lu náʼ ca egipciu. Zándaca bietenalaʼdxiʼ Moisés modo bilá Jiobá Abrahán, José ne dede bilá laabe lu náʼ xcaadxi faraón ni guyuu dxiqué (Gén. 12:17-19; 41:14, 39-41; Éx. 1:22–2:10). Cumu «cayuuya [Moisés] Dios neca qué rihuinni» la? qué nidxibi ora guyé nezalú faraón ne ora guníʼ dede primé ne últimu diidxaʼ gudxi Jiobá laa.
Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca razón o ca pretextu ni riguixhe binni
Qué ñaxha diʼ Dios dxiiñaʼ bidii Moisés que, sínuque gulibe Aarón para gacané laa (Éxo. 4:14-17). Ne despué de nga, guiráʼ ca iza bibánibe qué nusaana de ñacané Jiobá laabe ne bidii laabe guiráʼ ni biquiiñebe para gunda bíʼnibe xhiiñabe. Ca dxi stinu riʼ, Jiobá zanda iquiiñeʼ ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cucheeche diidxaʼ para gacané laanu gúninu ni. Ne Stiidxabe cuzeeteʼ zusiidibe laanu para ganda gúninu dxiiñaʼ bisaananebe laanu (2 Cor. 3:5; biiyaʼ cuadru ni na «Ca iza ni jma nayecheʼ bibaneʼ»).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w04 15/3 yaza 28 párr. 4
Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ
Ca diidxaʼ —«nácaluʼ novio de rini para naa»— ni guníʼ Ziporá, qué riete peʼ ni lu Stiidxaʼ Dios. ¿Ximodo rusihuinni ca diidxaʼ riʼ modo naca Ziporá? Ora biʼniʼ cumplirbe ca requisitu ni rinabaʼ pactu de circuncisión que, bisihuínnibe cayénebe nuu ti pactu entre Jehová ne guidxi Israel. Ra maʼ guʼtaʼ pactu stiʼ Ley que biene ca israelita que ti cosa, casi ñaca Jehová nga xheelacabe ne laacabe nga zeeda gácacabe gunna xheelaʼ Jehová (Jeremías 31:32). Ngue runi ora gudxi Ziporá Jehová (pur mediu de ti ángel) «novio de rini», zaqué nga cusihuínnibe cayúnibe ni ná pactu que. Casi ñaca laabe nga beeda gácabe xheelaʼ Jehová lu pactu de circuncisión. Pur bizuubabe stiidxaʼ Jehová bilabe xiiñibe.
it-2 yaza 42 párr. 5
Jehová
Diidxaʼ «gunibiáʼ», qué raca significar si ni gánnaluʼ xiixa o gunibiaʼluʼ tuuxa. Casi Nabal, ti hombre huati, neca runibiáʼ David peru gunabadiidxaʼ: «¿Tuu nga David?», casi ñaca niniʼbe: «¿Tu naca David?» (1Sa 25:9-11; bichaaga ni né 2Sa 8:13). Ngaca gudxi Faraón Moisés: «¿Tuu nga Jehová, para guzuubaʼ stiidxaʼ ne gudieeʼ lugar cheʼ Israel yaʼ? Qué lica runebiaʼyaʼ Jehová ne qué zudieeʼ lugar cheʼ Israel» (Éx 5:1, 2). Pur ca diidxaʼ ni guníʼ Faraón bisihuinni qué ruuyaʼ Jehová casi Dios ni dxandíʼ ne qué gapa Jehová derechu gabi laabe xi gúnibe. Laaca bisihuinni Faraón qué runi cré pa napa Jehová poder para guni ni maʼ gudxi Moisés ne Aarón. Peru qué nindaa bidii Faraón cuenta, guidubi guidxi Egipto ne ca israelita xi raca significar lá Jehová, Dios ni caníʼ Moisés pur laa. Binibiáʼcabe tuu nga Jehová ra biʼniʼ cumplir ni maca guníʼ guni para guidxi Israel: cuee laacabe de Egipto ne gudii laacabe Tierra Prometida, ne zacá biʼniʼ cumplir pactu ni biʼniné bixhozebiidaʼ ca israelita. Zacá nga guca ca diidxaʼ riʼ: «Ne zánnatu naa nga Jehová, Dios stitu» (Éx 6:4-8; laaca zanda gúʼyaluʼ TODOPODEROSO).