Ñee zudxiiluluʼ guendanagana casi biʼniʼ Finehás la?
NABÉ risaca dxiiñaʼ runi ca binnigola. Peru Stiidxaʼ Dios na zadxagalúcabe stale guendanagana lu dxiiñaʼ ca. Tobi de laani nga dxiiñaʼ ni maʼ bidii Jiobá laacabe de guni juzgárcabe ti xpinni Cristu ni biʼniʼ xiixa cosa malu (2 Cró. 19:6). Sti guendanagana ni ridxaagalúcabe nga ora riníʼ íquecabe qué gánnacabe ximodo gúnicabe ti dxiiñaʼ ni gucuaacabe. Ti hombre ni bizaaca zacá nga Moisés. Ora bidii Dios laabe ti dxiiñaʼ guniʼbe sicaríʼ: «Tu nacaʼ para chaaʼ nezalú Faraón [yaʼ]» (Éxo. 3:11).
Casi maca nánnanu, Dios biquiiñeʼ espíritu santu para gucané cani bicaa Biblia, ne laaca laani nga riquiiñebe ora ribibe cani raca binnigola. Lu Stiidxaʼ Dios zeeda stale ejemplu stiʼ stale binnigola ni bidxiilucaʼ ca guendanagana bidxaagalucaʼ. Nga nga ni bizaaca Finehás. Cumu xiiñiʼ Eleazar laabe ne xhiaga Aarón laabe la? laabe nga chigácabe xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ora maʼ guiree ni nuu que. Dxi bibánibe bidxaagalube chonna guendanagana ra bisihuínnibe nabé nadxibalube, riníʼ íquebe ante gúnibe xiixa ne nápabe fe. Ne galán guni guiráʼ ca binnigola chinándacaʼ ejemplu stibe.
«Nagueendaca biásabe»
Guidúʼyanu ni biʼniʼ Finehás ora bidxaagalú ti guendanagana dxi nácaruʼ ti hombrehuiiniʼ, dxi nuu ca israelita lu layú stiʼ Moab. Sicaríʼ na Biblia bizaaca: «Bizulú guidxi que guyuuné ca gunaa xiiñiʼ ca binni de Moab» ne «gudocaʼ ne bizuxíbicaʼ xañee ca dios stícabe» (Núm. 25:1, 2). Pur ni guca que biiti Jiobá guiráʼ cani bichee que. Ñee riníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir Finehás ora gúnnabe cosa malu cayuni guidxi que ne modo zanda gunitilú Dios laacabe la?
Relatu ca caníʼ xi bizaaca: «Ti hombre de ca xiiñiʼ Israel beeda, ne bichíñabe ti madianita nezalú ca bíʼchibe, nezalú Moisés ne nezalú guiráʼ ca xiiñiʼ Israel, laga cayuunacaʼ ra puertaʼ yoo ra raca adorar Dios» (Núm. 25:6). Xi guni Finehás yaʼ. Nabé nagana ngue ni naquiiñeʼ gúnibe. Nahuiinirube, ne hombre ni cayuni cosa malu que naca ti xaíque ni cayacané guidxi que guni adorarcaʼ Dios (Núm. 25:14).
Peru Finehás ridxibi Jiobá ne qué ridxibidibe binni. Casi biiyabe hombre que ne gunaa que nagueendaca yenándabe laacaʼ, guyuube ndaaniʼ yoo de lari que ne biitibe laacaʼ ne lanza ni naazebe que. Ximodo biiyaʼ Jiobá ni bíʼnibe que yaʼ. Guluu Jiobá ndaayaʼ laabe purtiʼ gúcabe nadxibalú ne biʼniʼ ti pactu ne laabe ne guníʼ zaca cani za de laabe ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ. Ne cadi ngue si nga guleendube, sínuque pur ni bíʼnibe que bicueeza Jiobá xiana stiʼ (Núm. 25:7-13).
Nécapeʼ qué zuni ca binnigola de yanna casi bíʼnibe, peru rácacabe nadxibalú casi guca Finehás. Zacá biʼniʼ Guilherme dxi deruʼ napa chupa chonna beeu de naca binnigola. Gunábacabe laabe chuʼbe lu ti Comité Judicial ne ni chiguni tendércabe que nga ti binnigola ni bichee ne hombre que nga gucané laabe ante. Sicaríʼ guníʼ Guilherme: «Nabé triste bineʼ sentir, dede que ñanda ñaseʼ. Nabé guníʼ iqueʼ ni stale purtiʼ qué rapaʼ gana gucheeniáʼ Jiobá ora guneʼ juzgar laabe purtiʼ si cayaʼyaʼ laabe. Bineʼ orar Jiobá stale dxi ne biindaʼ chaahueʼ ca libru ne revista ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ». Ngue gucané laabe para gúcabe nadxibalú ne gunda bidxiilube guendanagana que ne zaqué gunda gucanebe xpinni Cristu que (1 Tim. 4:11, 12).
Ora runi ca binnigola casi biʼniʼ hombre ca ne rácacaʼ nadxibalú rácacaʼ ejemplu ni naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu pur fe sticaʼ ne purtiʼ ruzuubacaʼ stiidxaʼ Dios. Peru guiráʼ ca xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ gácacaʼ nadxibalú ne guiniʼcaʼ ora gánnacaʼ de tuuxa ni biʼniʼ xiixa cosa malu. Ne laacaʼ naquiiñeʼ gusihuínnicabe ruzuubacabe stiidxaʼ Dios ora guixélecabe de cani maʼ biree de ndaaniʼ xquidxi Dios, neca nabé xhamígucabe laacaʼ o binnilídxicabe laacaʼ (1 Cor. 5:11-13).
Bicueezabe de ñati stale binni purtiʼ nuu xpiaanibe
Peru qué ñuni diʼ Finehás zaqué purtiʼ qué liica raxha ique casi runi cani nahuiiniʼ, sínuque purtiʼ riníʼ íquebe ante gúnibe xiixa, nuu xpiaanibe, casi bisihuínnibe ni ora bíʼnibe sti cosa. Ora gunna ca israelita maʼ bicuí tribu stiʼ Rubén, Gad ne galaa tribu stiʼ Manasés ti altar gaxha de guiiguʼ Jordán la? stale de laacabe guníʼ ique maʼ bidxiideche ca binni que Jiobá ne guyuucabe listu para guuticabe laacaʼ (Jos. 22:11, 12).
Xi biʼniʼ Finehás ora gunna ni cayaca que yaʼ. Bisihuínnibe nuu xpiaanibe ne bidagulisaanebe ca xaíque stiʼ Israel ne gunabadiidxabe ca xaíque stiʼ ca tribu que xiñee bicuicaʼ altar que. Laacaʼ bisiénecaʼ bíʼnicaʼ ni casi ti seña ni gusihuinni qué huasaana de gúnicaʼ ni na Jiobá. Pur ni biʼniʼ Finehás que bicueeza ti guendaridinde ra ñati stale binni (Jos. 22:13-34).
Yanna laanu yaʼ. Xi rúninu ora riníʼcabe mal de tuuxa xpinni Cristu o caníʼcabe cadi cayúnibe ni jneza yaʼ. Jma jneza chinándanu ejemplu stiʼ Finehás, purtiʼ nga zacané laanu cadi guidxiichinu nagueenda ne cadi guininu mal de laabe (Pro. 19:11).
Ximodo zanda gusihuinni ca binnigola nuu xpiaanicaʼ cásica Finehás yaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jaime, laa maʼ ziné jma de chii iza de naca binnigola: «Ora guidxiña tuuxa naa ne gabi naa xiixa guendanagana napané sti xpinni Cristu, ni runeʼ primeru nga rinabaʼ Jiobá gacané naa cadi chuaaʼ pur tobi de laacabe ne gudieeʼ conseju de lu Biblia xpinni cristu ca. Ti biaje bidxiña ti gunaa ni rucheeche diidxaʼ ra nuaaʼ ne gudxi naa ni biʼniʼ ti binnigola de sti neza binni ridagulisaa laa. Lugar de ninieniáʼ binnigola que, ne cadi nagana ñuneʼ ngue purtiʼ xhamiguaʼ laabe la? ni binesiáʼ nga biindaniáʼ gunaa riʼ caadxi conseju zeeda lu Biblia. Biluéʼ laabe lu Biblia ra na naquiiñeʼ guníʼnebe binnigola que (Mat. 5:23, 24). Laabe bíʼnibe ni gudxeʼ laabe que, peru qué ñanda diʼ ñaca chaahuiʼ guendanagana que, ngue runi gudxeʼ laabe chinándabe xcaadxi conseju zeeda lu Biblia. Bibiguetaʼ biʼniʼ orarbe Jiobá ne bíʼnibe stipa pur gutiidiláʼdxibe stonda binnigola que».
Ximodo biluxe guendanagana gupa ca xpinni Cristu que yaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jaime: «Gudiʼdiʼ si beeu guniʼné gunaa xpinni Cristu que naa ne gúdxibe naa gunabaʼ binnigola que laabe gutiidiláʼdxibe stonda. Ne gunabaʼ laabe gucheechenebe laa diidxaʼ ne gudxi laabe nabé rusisaca laabe. Gunda biʼniʼ chaahuicabe guendanagana que. Pa ñuaaʼ lu guendanagana stícabe la? qué ñuaasiáʼ pur tobi de laacabe, sínuque zándaca qué ñaca chaahuiʼ diʼ guendanagana que jneza». Nga runi, biáʼsipeʼ nga ni ruzeeteʼ Biblia ora na: «Cadi nagueendaca chineluʼ tuuxa lu ti juiciu» (Pro. 25:8). Ca binnigola ni riníʼ ique ante guni xiixa la? primeru racanecaʼ ca xpinni Cristu ni napa xiixa guendanagana para guyúbicaʼ chuʼcaʼ tobi si ne chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia.
Gunabadiidxabe Jiobá
Gudiʼdiʼ si iza beeda gaca Finehás xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ndaaniʼ guidxi ni gulí Dios. Cumu nabé nuu xpiaanibe ne gúcabe nadxibalú dede nahuiinibe la? gunda bidxiilube ca guendanagana gúpabe. Peru gunda biree guiráʼ ni bíʼnibe que jneza purtiʼ biʼniʼ crebe racané Jiobá laabe.
Ti biaje gulaxoo ca hombre de guidxi Guibeah —ti guidxi stiʼ tribu stiʼ Benjamín—, tobi de ca gunaa stiʼ ti levita ne nabé naná modo biiticabe laa. Ngue runi xcaadxi tribu que bireecaʼ ne bicaalucaʼ tribu stiʼ Benjamín (Jue. 20:1-11). Nécapeʼ biʼniʼ orárcabe Jiobá ante chitíndecabe la? biníticabe chupa biaje ne guti stale xpínnicabe (Jue. 20:14-25). Ñee bicaa ngue laacabe guiníʼ íquecabe qué risaca ca oración stícabe ne qué racalaʼdxiʼ Jiobá guiabanáʼ cani biʼniʼ cosa malu que la?
Qué nusaana diʼ Finehás, xaíque ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que de ñuni cré zacané Jiobá laacaʼ ne biyúbibe ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana que. Laabe gunabadiidxabe Jiobá: «Ñee zareeʼ chitindeniáʼ ca xiiñiʼ Benjamín bicheʼ sti biaje la? o zusaanaʼ de guneʼ ni». Jiobá bicabi oración stibe ne gucané laabe para guni ganárcabe tribu stiʼ Benjamín ne gucaaguícabe guidxi Guibeah (Jue. 20:27-48).
Xi zanda guiziidiʼ ca binnigola de ni bizaaca riʼ yaʼ. Nuu de ca guendanagana ni rapa ca binni ridagulisaa qué raca chaahuiʼ cani nagueenda neca guni orar ca binnigola Dios ne gúnicaʼ stipa pur gacanecaʼ ca xpinni Cristu. Ora guizaaca nga, galán guietenalaʼdxiʼ ca binnigola ca diidxaʼ guníʼ Jesús: «Lainaba lu Dios [lu oración], zudii laatu. Lauyubi, zadxela tu. Lauxhidxi náʼ, zaxele chuʼ tu» (Luc. 11:9). Zándaca guni sentírcabe nabé candaa Jiobá para guicabi oración stícabe, peru zacabi Jiobá ni ora guʼyaʼ jma jneza guni ni.
Guidúʼyanu ni bizaaca ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa de Irlanda. Ca xpinni Cristu que nápacaʼ gana gucuicaʼ ti Yoo stiʼ Reinu nagueenda, peru qué naʼ diʼ ti xpinni gobiernu gudii permisu laacabe para gucuícabe yoo que. Ngue runi, cada biaje chécabe ra nuu hombre que para guinábacabe laabe permisu para cuí Yoo stiʼ Reinu que la? qué riná diʼ hombre que gudii permisu laacabe. Ngue runi guyécabe sti lugar ni nuu jma luguiáʼ de xpinni gobiernu ni guniʼnécabe que, ra oficina ra nuu ca binni ni riníʼ pa zanda cuí ti yoo. Ante chécabe raqué biʼniʼ orárcabe Jiobá. Yanna, ñee zacabi Jiobá oración stícabe cásica biʼniʼ né Finehás que la?
Sicaríʼ guníʼ ti binnigola de neza binni ridagulisaa que: «Despué de bínidu stale oración ne gunábadu Jiobá gacané laadu la? guyuudu ra oficina que. Nécapeʼ guyuu tu gudxi naa zándaca tiidiʼ stale semana para ganda guinieniáʼ binni ni jma risaca raqué la? gunda guninedu laabe biaʼ gaayuʼ minutu dxi que ca. Biiyasibe ca planu zinedu que nagueendaca bidiibe laadu permisu para gucuidu Yoo stiʼ Reinu que, ne dede dxi que maʼ bizulú gucané hombre ni qué naʼ gudii permisu laadu que. Jma gucané ngue laadu guni credu ricabi Jiobá oración stiʼ ca xpinni». Nga runi, guiráʼ ca binnigola ni guyubi gacané Jiobá laacaʼ la? zanda guni crecaʼ zacabi Jiobá ca oración ni gúnicaʼ laabe de guidubi ladxidoʼcaʼ.
Nabé nadipaʼ dxiiñaʼ ngue ni gupa Finehás, purtiʼ gúpabe guidxi Israel. Gunda bidxiilube ca guendanagana gúpabe purtiʼ gúcabe nadxibalú, guníʼ íquebe ante gúnibe xiixa ne gúpabe fe Dios. Cumu bíʼnibe xhiiñabe jneza la? guyuulaʼdxiʼ Jiobá ni bíʼnibe. Ngue runi, gudiʼdiʼ si ti mil iza gucané espíritu santu Esdras para gucaa ca diidxaʼ riʼ de laabe: «Finehás xiiñiʼ Eleazar nga naca xaíque ládecabe dxiqué. Guyuu Jiobá né laabe» (1 Cró. 9:20). ¡Cadi dxandíʼ ñuulaʼdxiʼ guiráʼ ca binnigola ne ca xpinni Cristu niníʼcabe ca diidxaʼ ca de laacaʼ la?!