-
Lu últimu Pascua bisiidibe laacaʼ gácacaʼ humildeJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 116
Lu últimu pascua bisiidibe laacaʼ gácacaʼ humilde
MATEO 26:20 MARCOS 14:17 LUCAS 22:14-18 JUAN 13:1-17
ÚLTIMU PASCUA GUDOXHINÉ JESÚS CA APÓSTOL
GUDIIBIBE ÑEE CA APÓSTOL PARA GUSIIDIBE LAACAʼ TI COSA NABÉ RISACA
Maʼ yendá Pedro ne Juan Jerusalén para cuʼcaʼ listu ca cosa ni iquiiñeʼ lu Pascua casi biʼniʼ mandar Jesús laacaʼ gúnicaʼ. Gupa si hora, biree Jesús ne chii apóstol que zecaʼ Jerusalén. Maʼ ziyaaziʼ Gubidxa, mayaca guixhinni ne deruʼ zedayete Jesús lu dani Olivo. Maʼ qué zuuyarube guiaaziʼ Gubidxa dede ora guiásabe de lade gueʼtuʼ.
Qué nindaa, yendácabe ndaaniʼ guidxi que ne zécabe ra yoo chiguni celebrárcabe Pascua que. Ora yendácabe ra yoo que, gudxíʼbacabe lu guiropa pisu que ne raqué nuu ti cuartu naroʼbaʼ ne biiyacabe maʼ nuu guiráʼ ni listu. Guizáʼ maʼ nuu Jesús guedandá dxi que ngue runi gudxi laacabe: «Qué gánnatu pabiáʼ napaʼ gana gahuaniaʼ laatu Pascua riʼ ante guzulú guneʼ sufrir» (Lucas 22:15).
Maʼ raca stale iza de napa binni costumbre gutiidiʼ stale copa vinu lu náʼ ca ni cayuni celebrar Pascua que. Yanna, despué de gucuaa Jesús tobi de ca copa que, bidii xquixe peʼ Dios ne ná: «Cada tobi gueʼ de copa riʼ ne gutiidiʼ ni lu náʼ stobi, purtiʼ cayabeʼ laatu, de yannadxí para delante maʼ qué zeeruaʼ vinu dede ora gueeda Reinu stiʼ Dios» (Lucas 22:17, 18). Pur ni guníʼ Jesús, naquiiñeʼ nudii ca apóstol que cuenta mayaca guuticabe laabe.
Málasi ora cayoxhícabe que, bizaaca xiixa ni cadi cabézacabe. Biasa Jesús gudixhe xhaba ti ladu, gucuaa ti tualla. Despué, gudaabe nisa ndaaniʼ ti bandeja. Ora guni invitar ti binni tuuxa ra lidxi, laa nga ruuyaʼ guiaʼriʼ ñee ca invitadu stiʼ ne stale biaje la? ca sirviente que nga runi ni (Lucas 7:44). Cumu qué guinni dueñu stiʼ yoo que la? ngue runi bizulú Jesús cayuni ni. Ñanda ñuni tobi de ca apóstol que ni, peru nin tobi de laacaʼ qué ninacaʼ. ¿Ñee purtiʼ runi crécabe jma risácacabe que stobi la? Qué gánnanu ni, peru guizáʼ bituí lúcabe ora bizulú Jesús caguiibiʼ ñeecabe.
Ora guca tocar niguiibibe ñee Pedro, guníʼ: «Qué ziuu dxi quíʼbiluʼ ñeeʼ». Para bicabi Jesús laabe: «Pa qué quiibeʼ ñeeluʼ la? cadi xpinneʼ lii». Para ná Simón Pedro: «Señor, cadi ñeeʼ siaʼ quíʼbiluʼ, sínuque né nayaʼ ne iqueʼ». Óraque ná Jesús rabi laabe: «Ni maʼ guze la? ñee si naquiiñeʼ guiaʼriʼ, purtiʼ nayá nuu cuerpu stiʼ. Ne laatu nayá nuutu, peru cadi guiratu» (Juan 13:8-10).
Gudiibiʼ Jesús ñee ca 12 apóstol que, dede né ñee Judas Iscariote. «Despué, gudiibisibe ñeecaʼ ne gucusibe xhábabe, guribe ruaa mexaʼ que sti biaje ne gúdxibe laacaʼ: “¿Ñee biénetu ni bineʼ laatu riʼ la? Laatu rábitu naa Maestru ne Señor, ne jneza riniʼtu, purtiʼ nacaʼ ni. Nga runi, pa naa, neca nacaʼ Señor ne Maestru gudiibeʼ ñeetu, laatu laaca naquiiñeʼ quíʼbisaatu ñeetu. Purtiʼ maʼ bilueeʼ laatu ximodo gúnitu, cásica bineʼ laatu, zacaca naquiiñeʼ gúnitu. Dxandíʼ ni chitidxeʼ laatu riʼ, qué risaca esclavu jma que xpixuaanaʼ ne qué risaca ni rié mandadu jma que ni biseendaʼ laa. Pa nánnatu ca cosa riʼ ne gúnitu ni la? ziuutu nayecheʼ”» (Juan 13:12-17).
¡Aque galán ni bisiidiʼ Jesús riʼ! Naquiiñeʼ gaca ca xpínnibe humilde ne gácacaʼ casi esclavu stiʼ ca bíʼchicaʼ. Cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ jma risácacaʼ que xcaadxi, ne laaca cadi naquiiñeʼ cuézacaʼ guni tender stobi laacaʼ. Ni jma jneza nga chinándacabe ejemplu stiʼ Jesús, peru cadi ora chitiibisicabe ñee tuuxa, sínuque chúʼcabe dispuestu gácacabe casi esclavu ne humilde ora gacanécabe xcaadxi.
-
-
Guendaroxhi stiʼ SeñorJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 117
Guendaroxhi Stiʼ Señor
MATEO 26:21-29 MARCOS 14:18-25 LUCAS 22:19-23 JUAN 13:18-30
GUNÍʼ JESÚS ZUNI TRAICIONAR JUDAS LAA
GUDIXHE JESÚS GACA TI GUENDAROXHI PARA GUIETENALÁʼDXICABE DXI GUTIʼ
1Cadi tan xadxí bisiidiʼ Jesús ca apóstol stiʼ naquiiñeʼ gácacaʼ humilde ora gudiibibe ñeecaʼ. Yanna, zándaca despué de gudoxhícabe Pascua que, guníʼ Jesús ti profecía ni guníʼ David: «Hombre ni guyuu tobi si né naa, ni gupaʼ confianza laa, ni gudó pan stinneʼ, yanna maʼ cucaalú naa». Despué bizeetebe: «Zuni traicionar tobi de laatu naa» (Salmo 41:9; Juan 13:18, 21).
Biiyadxisaa ca discípulo que laacaʼ ne nacaʼ: «Señor, cadi naa diaʼ, ¿njaʼ?». Dede né Judas Iscariote gunabadiidxaʼ laabe. Óraque gunabaʼ Pedro Juan guinabadiidxaʼ Jesús tu de ngue caniʼbe, purtiʼ laa zuba cueʼ Jesús. Ngue runi gudixhe ique Juan xpechu Jesús ne gunabadiidxaʼ laabe: «Señor, ¿tu laabe pue?» (Mateo 26:22; Juan 13:25).
Para bicabi Jesús: «Laabe nga ni gudieeʼ ti ndaa pan ni ugadxeʼ riʼ». Ne bigádxebe ti ndaa pan ndaaniʼ bladuʼ, bidiibe ni Judas ne guniʼbe: «Maʼ cheʼ Xiiñiʼ Hombre, cásica maca bicaacabe de laa. Peru ¡gapagá si ni guni traicionar Xiiñiʼ Hombre! Jma galán para laa cadi ñale» (Juan 13:26; Mateo 26:24). Óraque guyuu Binidxabaʼ ladxidóʼ Judas. Cumu maca cayúnibe ni cadi jneza la? maʼ ni ná Binidxabaʼ rúnibe ne zaqué beeda gácabe binni ni chiguinitilú (Juan 6:64, 70; 12:4; 17:12).
Gudxi Jesús Judas: «Ni cayuʼnuʼ ca, biʼniʼ ni jma nagueenda». Peru ca apóstol que zácaxacaʼ cayabi Jesús laabe sibe ca cosa ni iquiiñeʼ lu saa que o gudiibe ti ndaa bueltu ca pobre purtiʼ laabe rizanebe caja ra nuu bueltu (Juan 13:27-30). Lugar de ngue laga zeʼ Judas para guni traicionar Jesús.
Zeʼ si Judas, biʼniʼ Jesús xiixa ni qué huayuu dxi gacaʼ. Gucuaabe ti pan, bíʼnibe ti oración para gudiibe xquixe, gundaabe pan que ne bidiibe ni ca apóstol stibe para gocaʼ ni ne rábibe laacaʼ: «Ndiʼ nga runi representar cuerpu stinneʼ, ni chigudieeʼ para gacané laatu. Cadi gusaana de gúnitu ndiʼ para guietenaláʼdxitu naa» (Lucas 22:19). Gucuaa ca apóstol que pan que gudocaʼ ni ne bitiidicaʼ ni.
De raqué gucuaa Jesús ti copa vinu bidiibe xquixe Dios, bidii ni ca apóstol stiʼ ne güeʼ guiracaʼ ruaa copa que. Ne ná Jesús rabi laacaʼ: «Copa riʼ nga runi representar pactu nacubi, ni chiguzulú ora guxhieeʼ rini stinneʼ, para gacané laatu» (Lucas 22:20).
Zaqué nga gudixhe Jesús guietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ, ne cada 14 de nisán naquiiñeʼ guni ca xpínnibe ni. Zusietenalaʼdxiʼ ni laacabe xi biʼniʼ Jesús ne Bixhoze para gulá ca binni nachaʼhuiʼ de lu náʼ pecadu ne guendaguti. Jma naroʼbaʼ ni gudixhe Jesús gaca riʼ que Pascua runi ca judíu, purtiʼ ca binni ni gapa fe lu guendaguti stiʼ Jesús dxandíʼ peʼ zácacaʼ libre.
Jesús guníʼ: «Chiguixii [rini stiʼ] para gacané stale binni, para gaca perdonar pecadu sticaʼ». Lade guiráʼ ca binni ni zaca perdonar riʼ nuu ca apóstol ni qué nusaana laabe ne xcaadxi discípulo. Laacaʼ nga ni chiguni mandarné laabe lu Reinu stiʼ Bixhózebe (Mateo 26:28, 29).
-
-
Biʼniʼ discutírcabe tuu nga ni jma risaca ládecabeJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 118
Biʼniʼ discutírcabe tuu nga ni jma risaca ládecabe
MATEO 26:31-35 MARCOS 14:27-31 LUCAS 22:24-38 JUAN 13:31-38
BISIIDIʼ JESÚS CA APÓSTOL CADI GUDXIIBACAʼ LACA LAACAʼ
GUNÍʼ JESÚS ZUNI NEGAR PEDRO LAA
PUR GUENDARANNAXHII GUSIHUINNI CA XPINNI JESÚS ZUNIBIÁʼCABE LAACAʼ
Últimu gueelaʼ nuuné Jesús ca apóstol stiʼ, maʼ gudiibibe ñeecaʼ ne zacá bisiidibe laacaʼ naquiiñeʼ guni servircaʼ xcaadxi ne gácacaʼ humilde. ¿Xiñee bíʼnibe yaʼ? Purtiʼ raca nagana para laacaʼ gácacaʼ humilde ne guni servircaʼ xcaadxi. Runi ca apóstol ni ná Dios, peru riníʼ íquecaʼ tuu nga ni jma huaniisi o jma risaca ládecaʼ (Marcos 9:33, 34; 10:35-37). Ne nga peʼ nga ni bizaaca gueelaʼ que.
Qué nindaa «bizulú cayuni discutir ca discípulo que tuu nga ruuyacabe laa casi tobi ni huaniisi ládecabe» (Lucas 22:24). ¡Pabiaʼ triste biʼniʼ sentir Jesús ora biʼyaʼ cayuni discutírcabe! Peru ¿xi biʼniʼ Jesús yaʼ?
Lugar de nidíndenebe laacaʼ pur cayuni discutircaʼ, né stale paciencia bicaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ pur ti ejemplu guniʼbe: «Ca rey stiʼ ca nación runi mandarcaʼ binni modo racaláʼdxicaʼ, ne ca ni napa autoridad runibiáʼcabe laacaʼ casi binni ni runi cosa galán pur xcaadxi. Peru laatu cadi gácatu zacá. [...] ¿Tuu nga ni jma risaca? ¿Ni cayó la? o ni cayuni tender? ¿Cadi dxandíʼ ni cayó la? Peru naa nuaaʼ ládetu casi tobi ni cayuni tender» (Lucas 22:25-27).
Neca naca ca apóstol que binni ruchee, peru qué huaxelecaʼ de Jesús neca huadxagalucaʼ guendanagana. Ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Naa cayuneniaʼ laatu ti pactu para ti reinu, cásica maʼ biʼniné Bixhozeʼ naa ti pactu» (Lucas 22:29). Cumu qué huasaana ca hombre riʼ Jesús la? gúdxibe laacaʼ pur pactu bíʼninebe laacaʼ riʼ ziuucaʼ lu Reinu ne zuni mandárnecaʼ laabe.
Neca napa ca apóstol que esperanza sicarú riʼ, binni rucheeruʼ laacaʼ. Ngue runi gudxi Jesús laacabe: «Maʼ gunabaʼ Binidxabaʼ guicaa guiratu para guniibi dxacha laatu casi riguíbicabe trigu» lu tela o criba (Lucas 22:31). Ne gúdxibe laacaʼ: «Gueelaʼ riʼ, guiratu zucheetu pur naa, purtiʼ maca cá lu Stiidxaʼ Dios: “Zuneʼ herir pastor ne zareeche ndase ca dendxuʼ”» (Mateo 26:31; Zacarías 13:7).
Peru Pedro gudxi laabe: «Neca guchee guirácabe pur lii, ¡naa qué ziuu dxi gucheeʼ!» (Mateo 26:33). Peru gudxi Jesús laabe, ante guʼndaʼ ti gallu chupa biaje, zaniʼbe qué runibiaʼbe laa. Ne rábibe Pedro: «Peru maʼ bineʼ rogar Dios pur lii ti cadi gaca fe stiluʼ débil. Ne lii, ora ibiguétaluʼ la? biquidxi fe stiʼ ca bíʼchiluʼ» (Lucas 22:32). Neca zaqué ná Pedro: «Neca gateniaʼ lii, qué ziuu dxi guinieeʼ qué runebiaʼyaʼ lii» (Mateo 26:35). Ne ngueca guníʼ xcaadxi discípulo que.
Ne guniʼruʼ Jesús: «Nuaaniaʼ laatu sti tiempuhuiiniʼ si. Zuyúbitu naa, peru casi gudxeʼ ca judíu: “Qué zanda chetu ra chaaʼ”». Laaca guniʼbe: «Cudieeʼ laatu ti mandamientu nacubi: gannaxhisaatu, cásica huayannaxhieeʼ laatu, zacaca naquiiñeʼ gannaxhiisaatu. Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ: pa nadxiisaatu» (Juan 13:33-35).
Ora binadiágacabe guníʼ Jesús ziuuné laacabe sti tiempuhuiiniʼ si, gunabadiidxaʼ Pedro laabe: «Señor, ¿paraa cheluʼ yaʼ?». Para bicabi Jesús: «Ra chaa la? qué zanda chinándaluʼ naa nagasi, peru zinándaluʼ naa despué». Qué ñene Pedro ne ná rabi laabe: «Señor, ¿xiñee qué zanda chinandaʼ lii nagasi yaʼ? Zudieeʼ xquendanabaneʼ pur lii» (Juan 13:36, 37).
De raqué, bisietenalaʼdxiʼ Jesús ca apóstol riʼ dxi biseendaʼ laacabe chiguni predicárcabe guidubi Galilea ne cadi chinécabe bolsahuiiniʼ para bueltu nin bolsa de guendaró (Mateo 10:5, 9, 10). Ne gunabadiidxaʼ Jesús laacaʼ: «Qué ñaadxaʼ laatu gastiʼ, ¿njaʼ?». Para bicábicaʼ: «Coʼ». Peru ¿xi caquiiñeʼ gúnicabe dede ca yanna yaʼ? Jesús gudxi laacabe: «Yanna, ni napa bolsahuiiniʼ para bueltu, chiné ni, ne laaca chiné ti bolsa de guendaró; ne tu qué gapa espada, gutoo xhaba ne siʼ tobi. Purtiʼ cayabeʼ laatu napa xidé gaca cumplir ni maca cá lu Stiidxaʼ Dios luguiaʼyaʼ: “Biʼniʼ tratárcabe laabe casi ti binni qué iquiiñeʼ”. Ne cayaca cumplir ni luguiaʼyaʼ» (Lucas 22:35-37).
Raríʼ caníʼ Jesús dxi gucaacabe laa lu ti yaga cueʼ binni qué iquiiñeʼ. Ne gaca si nga, zazanándacabe ca xpínnibe. Ca apóstol que riníʼ íquecaʼ maʼ nuucaʼ listu para gudxiilucaʼ ca prueba ca, ngue runi nacaʼ: «Señor, biiyaʼ, raríʼ nuu chupa espada». Para rábibe laacaʼ: «Né ngasi» (Lucas 22:38). Zadúʼyanu jma delante, ximodo chiguiquiiñeʼ Jesús ca espada ni nápacabe riʼ para gusiidiʼ ti cosa nabé risaca laacabe.
-
-
Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabaniJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 119
Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
CHEʼ JESÚS CHIGUNI PREPARAR TI LUGAR PARA CA DISCÍPULO STIʼ
GÚDXIBE CA DISCÍPULO STIBE ZUDIIBE LAACAʼ TI AYUDANTE
JMA NAPA BIXHOZE JESÚS PODER QUE LAA
Nuuruʼ Jesús ne ca apóstol stiʼ ndaaniʼ cuartu que. Despué de gudoxhícabe ne gúdxibe laacaʼ guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stibe, guluube gana laacaʼ ne gúdxibe laacaʼ: «Cadi guiuubaʼ ladxidoʼto. Lagapa fe Dios, ne lagapa fe naa» (Juan 13:36; 14:1).
Gudxi Jesús ca apóstol stiʼ cadi tan chuʼcaʼ xizaa ora maʼ chebe: «Ra lidxi Bixhozeʼ nuu stale lugar ra cuézatu. [...] Ne ora maʼ guyaaʼ ne maʼ bineʼ preparar ti lugar para laatu, zabiguetaʼ ne naa piaʼ zadxagaluáʼ laatu ra yoo, ti chuʼtu ra nuaaʼ». Peru cadi cayene ca apóstol que paraa nga caniʼbe chebe. Ngue runi gunabadiidxaʼ Tomás laabe: «Señor, qué gánnadu paraa cheluʼ. ¿Ximodo nga naluʼ nánnadu neza ca yaʼ?» (Juan 14:2-5).
Para bicabi Jesús laabe: «Naa nga neza, ni dxandíʼ ne guendanabani». Ca ni guni cré Jesús ne ca ni rusiidiʼ ne chinanda ejemplu stibe, zanda chuʼ ra nuu Bixhózebe ni nuu guibáʼ. Bisiene Jesús: «Guirutiʼ zanda cheʼ ra nuu Bixhozeʼ pa cadi pur naa» (Juan 14:6).
Cumu cucaadiaga Felipe ni caniʼbe que la? gúdxibe Jesús: «Señor, biluíʼ laadu Bixhózeluʼ, ne maʼ ngasi». Zándaca nuube guluíʼ Jesús laabe Dios lu ti visión casi biʼyaʼ Moisés, Elías ne Isaías. Peru jma galán ni napa ca apóstol riʼ que ti visión. Bisiene Jesús ni ora gudxi laacabe: «Biaa padxí nuaaniaʼ laatu, ¿nin né zacá caʼruʼ gunibiaʼluʼ naa la? Felipe. Ni maʼ biiyaʼ naa la? laaca maʼ biiyaʼ Bixhozeʼ». Cumu rusihuinni Jesús ca cualidad stiʼ Bixhoze la? casi ñaca maʼ biiyacabe Bixhózebe biaʼ tiempu maʼ bibaninécabe laabe. Peru nánnanu jma napa Bixhózebe poder que laabe, ngue runi guníʼ Jesús: «Cadi naa diaʼ riguixheʼ guiráʼ ni rabeʼ laatu, sínuque Bixhozeʼ» (Juan 14:8-10). Biiyaʼ ca apóstol que bisisaca Jesús Bixhoze purtiʼ laa nga bisiidiʼ laabe guiráʼ ni cusiidibe.
Maʼ biiyacabe biʼniʼ Jesús stale milagru ne maʼ binadiágacabe biʼniʼ predicarbe ca noticia galán stiʼ Reinu stiʼ Dios. Yanna gudxi Jesús laacabe: «Guiráʼ tu gapa fe naa laaca zuni ni cayuneʼ» (Juan 14:12). Cadi caníʼ diʼ Jesús, zúnicabe milagru jma naroʼbaʼ que ni biʼniʼ. Ni caniʼbe nga, jma stale tiempu zuni predicarcaʼ, zinecaʼ stiidxabe jma zitu ne zuni predicarcaʼ jma stale binni.
Neca maʼ cheʼ Jesús peru qué ziaana ca apóstol que stúbicaʼ purtiʼ gúdxibe laacaʼ: «Pa guinábatu xiixa lu laʼyaʼ la? zuneʼ ni». Ne dede gúdxibe laacaʼ: «Ne zanabaʼ Bixhozeʼ gudii laatu sti ayudante ni guiaanané laatu para siempre: espíritu santu ni rusihuinni ni dxandíʼ» (Juan 14:14, 16, 17). Gudxi Jesús laacabe ziuu «sti ayudante» zacané laacabe ne laani nga espíritu santu. Ne bizaaca ni lu Pentecostés.
Ne gúdxiruʼ Jesús laacabe: «Xcaadxi si maʼ qué zuuyaʼ binni naa, peru laatu zuuyatu naa, purtiʼ nabaneʼ ne laatu laaca zabánitu» (Juan 14:19). Cadi cayabi si Jesús laacabe zahuinni nezalúcabe gati si, sínuque zandisaʼ Jesús laacabe né ti cuerpu de espíritu ne zacá chuʼnécabe laabe guibáʼ.
De raqué gudxi Jesús laacabe ti cosa nabé risaca: «Guiráʼ tu guicaa ca mandamientu stinneʼ ne guni ni ná ni la? nga nga ni nadxii naa. Ne tu nadxii naa la? laaca zannaxhii Bixhozeʼ laa, ne naa laaca zannaxhieeʼ laa ne zacaniaʼ laa gunibiáʼ chaahuiʼ naa». Óraque gunabadiidxaʼ Judas Tadeo laabe: «Señor, ¿xi guca pue? ¿Xiñee laasidu chigacaneluʼ gunibiáʼ chaahuidu lii ne cadi guiráʼ binni yaʼ?». Para bicabi Jesús laabe: «Pa nadxii tuuxa naa la? zuzuubaʼ stiidxaʼ. Ne zannaxhii Bixhozeʼ laa [...]. Tu cadi nadxii naa qué zuzuubaʼ stiidxaʼ» (Juan 14:21-24). Ca ni cadi naca xpínnibe qué gánnacaʼ pa Jesús nga neza, ni dxandíʼ ne guendanabani.
Yanna cumu maʼ cheʼ Jesús, ¿ximodo guietenalaʼdxiʼ ca discípulo stibe guiráʼ ni maʼ bisiidibe laacaʼ yaʼ? Laabe bisiénebe: «Zuseendaʼ Bixhozeʼ espíritu santu lu laʼyaʼ para gacané laatu, zusiidiʼ laatu guiráʼ cosa ne zusietenalaʼdxiʼ laatu guiráʼ ni maʼ gudxeʼ laatu». Nabé gudixhedxí ca diidxaʼ riʼ ladxidóʼ ca apóstol purtiʼ maʼ biiyacaʼ poder napa espíritu santu. Ne gúdxiruʼ Jesús laacabe: «Zudieeʼ laatu paz stinneʼ ne zusaananiaʼ ni laatu. [...] Cadi guiuubaʼ ladxidoʼto ne cadi guidxíbitu» (Juan 14:26, 27). Cadi naquiiñeʼ chuʼ ca discípulo xizaa purtiʼ zapa Bixhoze Jesús laacabe ne zuni dirigir laacabe.
Ne mayaca, zahuinni modo cayapa Dios laacabe. Bisiene Jesús ni: «Maʼ zeeda ni cayuni mandar guidxilayú riʼ, ne qué zanda guni dominarbe naa» (Juan 14:30). Gunda guyuu Binidxabaʼ ndaaniʼ ladxidóʼ Judas ne biʼniʼ dominarbe laa. Peru qué zanda quiteʼ Binidxabaʼ Jesús para gucaalú Dios. Laaca qué gapa Binidxabaʼ poder para gucueeza laabe de guiásabe de lade gueʼtuʼ. ¿Xiñee yaʼ? Jesús guníʼ xiñee: «Cayuneʼ casi peʼ modo biʼniʼ mandar Bixhozeʼ naa». Nga runi nuube seguru zandisaʼ Bixhózebe laabe (Juan 14:31).
-
-
Ximodo gúninu cosa galán ne gaca xhamígunu JesúsJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 120
Ximodo gúninu cosa galán ne gaca xhamígunu Jesús
LUBÁʼ UVA NI DXANDÍʼ NE CA RAMA STINI
XI CAQUIIÑEʼ GÚNINU PARA CADI GUSAANA DE GANNAXHII JESÚS LAANU
Maʼ guniʼné Jesús ca apóstol ni qué nusaana laa ne maʼ guluube gana laacaʼ. Guizáʼ maʼ huaxhinni ngue, zándaca maʼ gudiʼdiʼ galaa gueelaʼ. Ne yanna chitíxhebe ti ejemplu ni zaguu gana laacaʼ.
Sicaríʼ bizulube ejemplu que: «Naa zeeda gacaʼ casi ti lubáʼ uva ne guirútiruʼ stobi casi naa, ne Bixhozeʼ nga rapa lubáʼ que» (Juan 15:1). Zándaca rusietenalaʼdxiʼ ejemplu riʼ laanu guníʼ ca profeta zeeda gaca guidxi Israel lubáʼ uva stiʼ Jehová (Jeremías 2:21; Oseas 10:1, 2). Peru zucaanáʼ Jehová guidxi riʼ (Mateo 23:37, 38). Ngue runi ni caníʼ Jesús raríʼ nga de xiixa nacubi. Laabe nga zeeda gácabe lubáʼ uva ni cayapa Bixhózebe dede dxi bidii espíritu santu stiʼ laabe lu iza 29 que. Laaca guníʼ Jesús cadi laa si runi representar lubáʼ uva riʼ, purtiʼ guníʼ:
«Ráxhabe [Bixhózebe] cada rama stinneʼ ni qué rudii cuananaxhi, peru guiráʼ ca rama ni cá cuananaxhi lu la? rusiabe ni ti jmaruʼ si guicá cuananaxhi luni. [...] Cásica qué zanda guicá cuananaxhi lu ti rama pa cadi guiʼdiʼ ni lu lubáʼ uva, zaqueca laatu, qué zanda gúnitu cosa galán pa cadi nuunetu naa tobi si. Naa nga lubáʼ uva, laatu nga ca rama stini. Tu chuʼné naa tobi si, naa laaca ziuaaniáʼ laa tobi si, ne zuni stale cosa galán. Purtiʼ pa guixéletu de naa qué zanda gúnitu gastiʼ» (Juan 15:2-5).
Maʼ biʼniʼ prometer Jesús ca discípulo ni qué gusaana laa, zuseendaʼ ti ayudante despué de cheʼ, ne laani nga espíritu santu. Cincuenta y un dxi despué, zacaa ca apóstol que ne ca discípulo espíritu riʼ, ne zacá zeeda gácacaʼ rama stiʼ lubáʼ uva que. Ne ca «rama» riʼ cadi naquiiñeʼ guiládicaʼ de Jesús. ¿Xiñee yaʼ?
Laabe bisiénebe ni: «Tu chuʼné naa tobi si, naa laaca ziuaaniáʼ laa tobi si, ne zuni stale cosa galán. Purtiʼ pa guixéletu de naa qué zanda gúnitu gastiʼ». Ca xpínnibe ni qué gusaana laabe, ca ni zeeda gaca ca rama stiʼ lubáʼ uva riʼ, zuni stale cosa galán pa gúnicaʼ stipa gápacaʼ ca cualidad stiʼ Jesús, gúnicaʼ stipa guiníʼnecaʼ binni de Reinu stiʼ Dios ne gacanecaʼ binni gaca discípulo. Peru ¿xi zazaaca pa guiladiʼ tuuxa de Jesús ne qué guni cosa galán yaʼ? Laabe guniʼbe: «Pa qué guiaanané tuuxa naa, zulaacabe laa ti ladu». Ne laaca guniʼbe: «Pa guiaananetu naa ne guiaana ca stiidxaʼ ndaaniʼ ladxidoʼto la? laguinabaʼ ni gacaláʼdxitu ne zacaatu ni» (Juan 15:5-7).
Yanna, sti biaje ca gúdxibe ca discípulo stibe naquiiñeʼ chinándacaʼ ca mandamientu stibe, neca xa maca gúdxibe ni laacaʼ chupa biaje (Juan 14:15, 21). Ne gúdxibe laacaʼ ximodo naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ zinándacaʼ ni. Bisiénebe laacaʼ: «Pa gúnitu ni ná ca mandamientu stinneʼ, qué zusaanaʼ de gannaxhieeʼ laatu, cásica qué huasaana Bixhozeʼ de gannaxhii naa purtiʼ runeʼ ni ná ca mandamientu stiʼ». Peru cadi caquiiñeʼ si gannaxhiicabe Jehová ne Xiiñiʼ, caquiiñeruʼ gúnicabe xiixa. Bisiene Jesús xii ni: «Ndiʼ nga mandamientu stinneʼ: lagannaxhiisaa cásica huayannaxhieeʼ laatu. Guirutiʼ zanda gannaxhii jma que biaʼ nadxii tobi ni gudii xpida pur ca xhamigu. Laatu nga xhamiguaʼ pa gúnitu ni runeʼ mandar laatu» (Juan 15:10-14).
Maʼ cadi candaa, zusihuinni Jesús guendarannaxhii stiʼ ra gudii xquendanabani pur ca ni gapa fe laa. Ne naquiiñeʼ gucaa ejemplu stibe ca xpínnibe gannaxhiisaacaʼ ne dede chuʼcaʼ dispuestu gudiicaʼ xquendanabánicaʼ pur stobi, cásica bíʼnibe. Zacá zunibiaʼ binni xpinni Jesús laacabe, casi maca guniʼbe ni: «Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ: pa nadxiisaatu» (Juan 13:35).
Naquiiñeʼ nudii ca apóstol que cuenta ruuyaʼ Jesús laacabe casi xhamigu. Ne bisiénebe laacaʼ xiñee: «Rabeʼ laatu xhamiguaʼ, purtiʼ maʼ gudxeʼ laatu guiráʼ ni binadiagaʼ de Bixhozeʼ». ¡Aque sicarú nga! ¿njaʼ? Nabé sicarú nga gaca xhamígucabe Jesús ne gunadiágacabe ca cosa ni gudxi Bixhózebe laabe. Peru pa nápacabe gana cadi gusaana de gaca xhamígucabe laabe la? caquiiñeruʼ gúnicabe cosa galán. Ne Jesús guníʼ pa gúnicabe ni la? «intiica ni guinábatu Bixhozeʼ lu laʼyaʼ, zudii ni laatu» (Juan 15:15, 16).
Guendarannaxhii ni gapa ca discípulo que, ca ni zeeda gaca «rama» stiʼ lubáʼ uva que, zacaneni laacaʼ guni huantarcaʼ intiica guendanagana ni gueeda. Gúdxibe laacaʼ zacananalaʼdxiʼ binni laacaʼ, peru laaca guluube gana laacaʼ né ca diidxaʼ riʼ: «Pa nanalaʼdxiʼ binni laatu la? laguietenalaʼdxiʼ naa nga guca nanaláʼdxicabe primé. Pa ñácatu parte de guidxilayú, ñannaxhii guidxilayú laatu. Peru cadi parte de guidxilayú riʼ laatu, sínuque maʼ gulieeʼ laatu de ndaaniʼ guidxilayú, nga runi nanalaʼdxiʼ guidxilayú laatu» (Juan 15:18, 19).
Despué, gúdxirube laacaʼ xiñee zacananalaʼdxiʼ binni laacaʼ: «Zúnicabe laatu guiráʼ cosa riʼ purtiʼ nácatu discípulo stinneʼ, purtiʼ qué runibiáʼcabe ni biseendaʼ naa». Gudxi Jesús laacabe ca milagru que nga cusihuinni pecadu stiʼ ca ni nanalaʼdxiʼ laabe: «Pa ñaca qué ñuneʼ guiráʼ milagru ni guirutiʼ huayuni ládecabe la? qué ñápacabe pecadu; yanna maʼ biiyacabe naa peru nanaláʼdxicabe naa ne zaqueca nanaláʼdxicabe Bixhozeʼ». Peru guca ni sicaríʼ para gaca cumplir ca diidxaʼ ni maca gucuá (Juan 15:21, 24, 25; Salmo 35:19; 69:4).
Biʼniʼ prometer Jesús laacabe zuseendaʼ ayudante para gacané laacabe, espíritu santu que. Nuu espíritu riʼ para gacané ca xpínnibe ne zanda gacaneni laacabe gúnicabe cosa galán o gudiicabe «testimonio» (Juan 15:27).
-
-
«¡Lagaca valiente!, maʼ bineʼ ganar guidxilayú»Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 121
«¡Lagaca valiente!, maʼ bineʼ ganar guidxilayú»
MAʼ CADI CANDAA, MAʼ QUÉ ZUUYAʼ CA APÓSTOL JESÚS
NECA NUU CA APÓSTOL TRISTE PERU ZIUUCAʼ NAYECHEʼ
Maʼ ziree Jesús ne ca apóstol de ndaaniʼ cuartu ra guca Pascua que. Maʼ bidiibe ca apóstol stale conseju ne yanna gúdxibe laacaʼ: «Maruʼ huayabeʼ laatu ca diidxaʼ riʼ ti cadi gusaanatu naa». ¿Xiñee gúdxibe ca apóstol ca diidxaʼ riʼ? Laaca laabe bicábibe: «Zaládxicabe laatu de ndaaniʼ sinagoga. Dede zedandá hora, ni guuti laatu zaníʼ ique cayuni xhiiñaʼ Dios» (Juan 16:1, 2).
Zándaca guyuu ca apóstol que xizaa pur ni guníʼ Jesús riʼ. Neca maca guníʼ Jesús zacananalaʼdxiʼ binni laacaʼ, qué huayábibe laacaʼ zuuti binni laacaʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nuurube ra nuucaʼ (Juan 16:4). Peru yanna, maʼ cusiabe diidxaʼ ti cadi gusaanacaʼ laabe.
Guniʼruʼ Jesús: «Peru yanna maʼ chaaʼ ra nuu ni biseendaʼ naa, peru nin tobi de laatu cadi canabadiidxaʼ naa: “¿Paraa cheluʼ pue?”». Neca gueelaʼ que maca gunabadiidxacabe laabe paraa chebe (Juan 13:36; 14:5; 16:5). Ne pur ni gudxi Jesús laacabe guyuucabe triste ne guníʼ íquecabe ximodo zazananda binni laacabe. Ngue runi maʼ qué ninácabe ninabadiidxacabe laabe de gloria stibe. De raqué gudxi Jesús laacabe: «Nuu ladxidoʼto triste purtiʼ maʼ gudxeʼ ca ndiʼ laatu» (Juan 16:6).
De raqué bisiénebe laacaʼ: «Jma galán para laatu pa chaaʼ. Purtiʼ pa qué chaaʼ la? qué zeeda ayudante que ra nuutu; peru pa chaaʼ la? zuseendaʼ ni ra nuutu» (Juan 16:7). Naquiiñeʼ gatiʼ Jesús ne cheʼ guibáʼ para ganda guicaa ca discípulo stiʼ Jesús espíritu santu, ni chiguseendabe para gacané ca xpínnibe ra tiica si nuucaʼ.
Ne ora gueeda espíritu santu «zuluíʼ guiráʼ binni xii nga pecadu, xii nga ni jneza, ne xii nga juiciu» (Juan 16:8). Zacá ni, zahuinni tuu nga ca ni qué gapa fe Xiiñiʼ Dios. Zié Jesús guibáʼ ne nga zusihuinni rúnibe ni jneza ne laaca zusihuinni ni naquiiñeʼ gaca juzgar Binidxabaʼ, «ni cayuni mandar guidxilayú riʼ» (Juan 16:11).
Despué bisiénebe: «Náparuaʼ stale cosa ni gabeʼ laatu, peru qué zanda guiénetu ni yanna». Peru ora guiaba espíritu santu luguiacaʼ ziénecaʼ «guiráʼ ni dxandíʼ» ne zúnicaʼ stipa gúnicaʼ ni «dxandíʼ» riʼ lu xquendanabánicaʼ (Juan 16:12, 13).
Cadi cayene ca apóstol que xi caníʼ Jesús ora ná: «Xcaadxi si maʼ qué zuuyatu naa, peru qué zandaa zuuyatu naa sti biaje». Ngue runi gunabadiidxasaacaʼ xii ngue nuube guiniʼbe. Bidii Jesús cuenta racaláʼdxicabe gánnacabe xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ, ngue runi gudxi laacabe: «Dxandíʼ ni chitidxeʼ laatu riʼ, ziuutu triste ne zuunatu, peru binni guidxilayú ziuu nayecheʼ; ziuubaʼ ladxidoʼto, peru zeeda gaca yuubaʼ stitu guendanayecheʼ» (Juan 16:16, 20). Ora guuticabe laabe sti dxi que, guizáʼ ziecheʼ ca líder stiʼ ca religión, peru nabé triste ziuu ca discípulo stiʼ Jesús. Peru zeeda gaca yuubaʼ stícabe guendanayecheʼ ora gúʼyacabe guiasa Jesús de lade gueʼtuʼ, ne jma ruʼ ziuucabe nayecheʼ ora gusábabe espíritu santu luguiacaʼ.
Bichaaga Jesús ni chiguni sentir ca apóstol né ni runi sentir ti gunaa ora chigapa baʼduʼ: «Nabé naná yuubaʼ runi sentir ti gunaa ora maʼ cayapa baʼduʼ purtiʼ maʼ bizaa hora stiʼ. Peru ora maʼ gule baʼduhuiiniʼ ca la? maʼ qué rietenaláʼdxibe yuubaʼ que, purtiʼ cayéchebe maʼ gule ti binni ndaaniʼ guidxilayú». Ne guluu Jesús gana ca apóstol stiʼ né ca diidxaʼ riʼ: «Zacaca laatu, naná nuu ladxidoʼto yanna, peru zuuyaʼ laatu sti biaje, ne zadxá tipa ladxidoʼto de guendanayecheʼ ne guirutiʼ zaxha laatu guendanayecheʼ stitu» (Juan 16:21, 22).
Hasta nagasi caʼruʼ guinabaʼ ca apóstol xiixa lu lá Jesús. Peru sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Dxi ca zanábatu Bixhozeʼ xiixa lu laʼyaʼ». Peru ¿xiñee caquiiñeʼ gúnicabe ni lu labe yaʼ? Cadi purtiʼ qué náʼ Bixhózebe guicabi laacabe, purtiʼ gudxi Jesús laacabe: «Purtiʼ Bixhozeʼ piaʼ nadxii laatu, purtiʼ nadxiitu naa ne maʼ biʼniʼ cretu zendaʼ casi representante stiʼ Dios» (Juan 16:26, 27).
Zándaca pur ca diidxaʼ riʼ, né stale valor guníʼ ca apóstol: «Maʼ runi credu beedaluʼ de ra nuu Dios». Peru maʼ cadi candaa zusihuínnicabe pa dxandíʼ nápacabe valor. Gudxi Jesús laacabe chigaca xiixa maʼ cadi candaa: «Zedandá hora, ne maʼ bedandá ni, cada tobi de laatu zié gadxé gadxé ladu. Cada tobi zié ra lidxi ne zusaanatu naa stubeʼ». Peru neca zacá gúdxibe laacaʼ: «Maʼ gudxeʼ laatu ca cosa riʼ, ti gatadxí ladxidoʼto pur naa. Zápatu stale sufrimientu ndaaniʼ guidxilayú. Peru ¡lagaca valiente!, maʼ bineʼ ganar guidxilayú» (Juan 16:30-33). Zacá ni, qué ziuu dxi gusaana Jesús laacabe. Ne nuu Jesús seguru zuni ganárcabe, cásica biʼniʼ ganar, neca gucaa Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ laacabe gusaanacabe de gúnicabe ni ná Dios.
-
-
Últimu oración biʼniʼ Jesús ndaaniʼ cuartu ra gudoxhicaʼJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 122
Últimu oración biʼniʼ Jesús ndaaniʼ cuartu ra gudoxhicaʼ
ZACAA BINNI NDAAYAʼ PA GUNIBIÁʼ DIOS NE XIIÑIʼ
NUU JEHOVÁ, JESÚS NE CA DISCÍPULO TOBI SI
Cumu guizáʼ nadxii Jesús ca discípulo stiʼ la? ngue runi cusiidibe laacaʼ purtiʼ mayaca chebe. Yanna gundisalú Jesús guibáʼ ne biʼniʼ orar Bixhoze: «Bisisaca Xiiñiluʼ, ti gusisaca Xiiñiluʼ lii, purtiʼ maʼ bidiiluʼ laabe autoridad luguiáʼ guiráʼ binni, para gudiibe guendanabani ni qué zaluxe guiráʼ ca ni maʼ bidiiluʼ laabe» (Juan 17:1, 2).
Nanna Jesús ni jma risaca nga gusisaca Dios. Peru laaca bizeetebe zanda gapa binni ti guendanabani ni qué zaluxe. Maʼ gucuaa Jesús «autoridad luguiáʼ guiráʼ binni», nga runi zanda gudiibe binni guidxilayú ca ndaayaʼ guedané sacrificiu chigudiibe. Peru cadi guiráʼ diʼ binni zacaa ca ndaayaʼ riʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ca binni si ni guni ca ni guníʼ Jesús riʼ zacaacaʼ ni: «Ne zacaacabe guendanabani ni qué zaluxe ra gunibiáʼcabe lii, tobi lucha Dios ni dxandíʼ, ne ra gunibiáʼcabe Jesucristu, ni biseendaluʼ» (Juan 17:3).
Nga runi, ca ni gacalaʼdxiʼ guicaa guendanabani ni qué zaluxe naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuicaʼ Jehová ne Xiiñiʼ ne gaca xhamígucaʼ laacabe. Naquiiñeʼ gúʼyacabe ca cosa ca casi ruuyaʼ Jehová ne Jesús ni. Laaca naquiiñeʼ gúnicabe stipa pur chinándacabe ca cualidad ni rusihuinni Jehová ne Jesús ora runi tratarcaʼ binni ne gánnacabe jma risaca nga gusisácabe Dios que guicaacabe guendanabani ni qué zaluxe. Biguetaʼ guníʼ Jesús de tema riʼ:
«Maʼ bisisacaʼ lii lu guidxilayú, ne maʼ binduuxeʼ dxiiñaʼ ni bidiiluʼ naa guneʼ. Nga runi, Bixhozeʼ, bisisaca naa cueʼluʼ, cásica bisacaʼ cueʼluʼ ante chaʼ binni guidxilayú» (Juan 17:4, 5). Canabaʼ Jesús guindisaʼ Bixhoze laa de lade gueʼtuʼ ti ganda guisaca sti biaje guibáʼ.
Peru caʼruʼ gusiaandaʼ Jesús guiráʼ ni maʼ guleendú biaʼ dxi huayuni xhiiñaʼ Dios. Yanna bizeetebe: «Maʼ bisiideʼ ca discípulo ni bidiiluʼ naa lu guidxilayú riʼ tu laluʼ. Stiluʼ laacabe, peru maʼ bidiiluʼ laacabe naa, ne maʼ cuzuubacabe stiidxaluʼ» (Juan 17:6). Cadi caníʼsibe de lá Jehová ora guni predicarbe. Laaca maʼ gucanebe ca apóstol stibe gunibiáʼ chaahuicaʼ lá Dios o ca cualidad galán nápabe ne modo runi tratarbe binni guidxilayú.
Maʼ nanna ca apóstol tuu nga Jehová, xi dxiiñaʼ risaca napa Jesús ne guiráʼ ca cosa maʼ bisiidibe laacaʼ. Yanna né stale humildad guníʼ Jesús: «Maʼ gudxeʼ laacabe ca diidxaʼ ni gúdxiluʼ naa, ne maʼ gucuaacabe stiidxaluʼ ne maʼ nanna dxíchicabe bendaʼ casi representante stiluʼ, ne maʼ biʼniʼ crécabe lii biseendaluʼ naa» (Juan 17:8).
De raqué guníʼ Jesús maʼ gadxé ca xpinni de xcaadxi binni: «Canabaʼ lii pur laacabe, cadi canabaʼ pur binni guidxilayú, sínuque pur ca ni bidiiluʼ naa, purtiʼ stiluʼ laacabe [...]. Padre santo, gupa laacabe pur nombre stiluʼ —ni bidiiluʼ naa— ti gácacabe tobi si, cásica nácanu tobi si. [...] Gupaʼ laacabe, ne nin tobi de laacabe qué ninitilú, sínuque binni si ni chiguinitilú», raríʼ caniʼbe de Judas Iscariote ni maʼ zeʼ para guni traicionar laabe (Juan 17:9-12).
Ne guniʼruʼ Jesús: «Nanalaʼdxiʼ guidxilayú laacabe». Ne laaca guniʼbe: «Cadi canabaʼ lii cueeluʼ laacabe de ndaaniʼ guidxilayú, sínuque gápaluʼ laacabe de Binidxabaʼ. Cadi nácacabe parte de guidxilayú, cásica naa cadi nacaʼ parte de guidxilayú» (Juan 17:14-16). Neca nuu ca apóstol ne ca discípulo que ndaaniʼ guidxilayú —lade ca binni ni cayuni mandar Binidxabaʼ—, naquiiñeʼ guixélecabe de ca binni riʼ ne cadi gúnicabe ca cosa malu rúnicaʼ. ¿Ximodo zanda gúnicabe ni yaʼ?
Ra chúʼcabe nayá nezalú Dios ti ganda gúnicabe xhiiñaʼ Dios. Zanda gúnicabe ni ra chinándacabe ni cá lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu ne chinándacabe ni bisiidiʼ Jesús laacabe. De raqué gunabaʼ Jesús Bixhoze: «Biʼniʼ santificar laacabe pur mediu de ni dxandíʼ; stiidxaluʼ nga ni dxandíʼ» (Juan 17:17). Ra tidiʼ tiempu zacané Dios caadxi apóstol para gucaacaʼ libru ni zeeda gaca parte de Stiidxaʼ Dios o ni «dxandíʼ» ni zacané binni chuʼ nayá nezalú Dios.
Peru laaca ziuu xcaadxi binni ni guni ni ná Stiidxaʼ Dios o ni «dxandíʼ». Ngue runi guníʼ Jesús: «Cadi pur laasicabe nga canabaʼ [ca 11 apóstol que], sínuque laaca canabaʼ pur ca ni gapa fe naa ra gunadiaga ni gusiidicabe». ¿Xi gunabaʼ Jesús yaʼ? «Gaca guirácabe tobi si. Cásica lii, Bixhozeʼ, nuuneluʼ naa tobi si ne naa nuaaniaʼ lii tobi si, laacabe laaca chuʼnécabe laanu tobi si» (Juan 17:20, 21). Cadi ngueca si nga Jesús ne Bixhoze. Nácacabe tobi si purtiʼ tobi si modo riníʼ íquecabe. Ne cayuni orar Jesús para chuʼ ca xpinni tobi si.
Cadi tan xadxí gudxi Jesús Pedro ne xcaadxi apóstol que cheʼ chiguni preparar ti lugar para laacabe guibáʼ (Juan 14:2, 3). Ne biguetaʼ guníʼ Jesús de laani ora gunabaʼ Bixhoze: «Racalaʼdxeʼ chuʼ ca ni bidiiluʼ naa ra chuaaʼ para gúʼyacabe gloria ni maʼ bidiiluʼ naa, purtiʼ gunnaxhiiluʼ naa ante gale binni lu guidxilayú» (Juan 17:24). Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani, dede ante gapa Adán ne Eva xiiñicaʼ, maca nadxii Dios tobi lucha Xiiñiʼ, ni beeda gaca Jesucristu.
Ne ora mayaca guiluxe guiníʼ Jesús, biguetaʼ guniʼbe de lá Bixhózebe ne pabiáʼ nadxii Bixhózebe ca apóstol stibe ne ca ni guni ni ná stiidxabe o ni «dxandíʼ» despué, guniʼbe: «Maʼ bisiideʼ laacabe tu laluʼ, ne zusiideruaʼ ni, para gusihuínnicabe nadxiicabe xcaadxi binni cásica rusihuínniluʼ nadxiiluʼ naa, ti zacá chuaaniaʼ laacabe tobi si» (Juan 17:26).
-
-
Biʼniʼ orar Jesús Bixhoze ora cadiʼdiʼ lu guendanaganaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 123
Biʼniʼ orar Jesús bixhoze ora cadiʼdiʼ lu guendanagana
Mateo 26:30, 36-46 Marcos 14:26, 32-42 Lucas 22:39-46 Juan 18:1
Nuu Jesús Ndaaniʼ Jardín De Getsemaní
Guca Nisaluna Stibe Casi Gota Rini
Biluxe biʼniʼ orar Jesús ne ca discípulo ne despué de «biindasícabe para gusisácabe Dios, zécabe lu dani Olivo» (Marcos 14:26). Zécabe ladu este, ti lugar ni maca biaa Jesús cheʼ, ra jardín de Getsemaní.
Ora yendácabe lugar sicarú riʼ, ra nuu yaga olivo, bisaanabe xhono apóstol stibe raqué. Zándaca gaxha de ra nuu entrada stiʼ jardín riʼ, ne gúdxibe laacaʼ: «Lacuigá raríʼ, chaaʼ chericaʼ chiguneʼ orar». Ne zinebe chonna apóstol stibe, Pedro, Santiago ne Juan ndaaniʼ jardín que. Cumu nabé nuu Jesús xizaa, ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Nabé naná yuubaʼ nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ riʼ, zuluáʼ maʼ chiguuti ni naa. Laguiaana raríʼ ne lagataná né naa» (Mateo 26:36-38).
Para bixelehuiiniʼ Jesús de laacabe, bizuxibi ne biʼniʼ orar. Nánnanu nagana ni chitiidiʼ Jesús, ¿xi gunábabe lu oración stibe yaʼ? Gúdxibe Dios: «Bixhozeʼ, zanda gúniluʼ guiráʼ cosa; gulee copa riʼ de naa. Peru cadi gaca ni racalaʼdxeʼ, sínuque ni racaláʼdxiluʼ» (Marcos 14:35, 36). ¿Xidé ngue caníʼ Jesús? ¿Ñee maʼ qué náʼ Jesús gatiʼ para guilá binni la? ¡Coʼ, xa!
Dxi nuu Jesús guibáʼ, biiyaʼ pabiáʼ feu modo biiti ca romanu binni. Yanna cumu nácabe ti binni la? runi sentirbe yuubaʼ casi xcaadxi binni. Racá ridúʼyanu qué nabe tiidibe yuubaʼ ni chiguidxaagalube. Peru nuu sti cosa ni jma naguu xizaa laabe. Nanna Jesús zuuticabe laa casi ti binni qué iquiiñeʼ, ne zándaca pur ngue zaníʼcabe mal de lá Bixhózebe. Maʼ cadi candaa, zucaacabe Jesús lu ti yaga ne zuuticabe laa casi ruuticabe ti binni ni riníʼ mal de Dios.
Gupa si ratu de cayuni orar Jesús, biguetaʼ ra nuu guionnaʼ apóstol que ne biiyabe laacaʼ nisiaasicaʼ. Óraque gúdxibe Pedro: «¿Ñee qué ñanda ñatanatu né naa neca ti hora la? Lagataná ne cadi gusaana de guni orartu para cadi guiábatu lu tentación». Nanna Jesús guizáʼ nuu ca apóstol que estresadu ne maʼ huaxhinni ngue. Ngue runi, gúdxibe laacaʼ: «Neca racalaʼdxiʼ binni guni ni jneza, peru débil cuerpu stiʼ» (Mateo 26:40, 41).
De raqué biguetaʼ Jesús ziguni orar, ne gunábabe Dios cuee «copa» que de laabe. Ne ora biguétabe sti biaje yendabe laacaʼ nisiaasicaʼ, lugar de ñuni orarcaʼ para cadi guiábacaʼ lu tentación. Gudxi Jesús ni laacabe ne qué nidxélacaʼ xi nicábicaʼ (Marcos 14:40). De raqué biguetaʼ Jesús guionna biaje, bizuxibi ne biʼniʼ orar.
Guizáʼ nuu Jesús xizaa purtiʼ zuuticabe laa casi binni qué iquiiñeʼ ne pur ngue zaníʼcabe mal de lá Bixhózebe. Peru cucaadiaga Jehová oración stiʼ Xiiñiʼ, ne biseendaʼ ti ángel ra nuube para gudii stipa laabe. Neca zaqué, qué nusaanaʼ Jesús de ñuni orar ne «guníʼnebe Dios biaʼ gúndatiʼ». ¡Guizáʼ ngue nuu Jesús xizaa ne guizáʼ naroʼbaʼ responsabilidad napa! Purtiʼ pa qué gácabe fiel, zándaca maʼ qué zápabe guendanabani ni qué zaluxe ne zaqueca ca binni ni guni adorar Dios. Ngue runi, «guca nisaluna stibe casi gota rini ni cayaba layú» (Lucas 22:44).
Ne ra guionna biaje biguétabe ra nuu ca apóstol stibe, yendabe laacaʼ nisiaasicaʼ sti biaje. Ne gúdxibe laacaʼ: «¡Yanna peʼ nga nisiaasitu ne caziiláʼdxitu! Laguuyaʼ, maʼ bedandá hora guni entregárcabe Xiiñiʼ Hombre lu náʼ ca pecador. Laguiasa, chuu. Laguuyaʼ, maʼ zedadxiña ni chiguni traicionar naa» (Mateo 26:45, 46).
-
-
Traición stiʼ Judas ne gunaazecabe JesúsJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 124
Traición stiʼ Judas ne gunaazecabe Jesús
MATEO 26:47-56 MARCOS 14:43-52 LUCAS 22:47-53 JUAN 18:2-12
BIʼNIʼ TRAICIONAR JUDAS JESÚS NDAANIʼ JARDÍN
BIGÁ PEDRO DIAGA TI HOMBRE
GUNAAZECABE JESÚS
Maʼ gudiʼdiʼ galaa gueelaʼ. Ne maʼ guníʼ ca sacerdote que zudiicaʼ Judas 30 moneda de plata para guni entregarbe laacaʼ Jesús. Ngue runi ziné Judas ti grupu naroʼbaʼ de sacerdote principal ne fariseu, para guinaazecaʼ Jesús. Zinécabe stale soldadu romanu ne ti comandante militar.
Zándaca ora gudxi Jesús Judas guiree de ra cuartu ra cayúnicabe Pascua que, guyé ra nuu ca sacerdote principal (Juan 13:27). Maʼ laacaʼ biʼniʼ reunircaʼ ca guardia sticaʼ ne ti grupu de soldadu. Zándaca yené Judas laacabe ra cuartu gudoxhicaʼ que primeru. Peru cumu qué nidxélacabe Jesús la? ngue runi zécabe ra jardín que ne maʼ gudíʼdicabe valle stiʼ Cedrón. Zinécabe guiibaʼ, lámpara, antorcha, para guinaazecabe Jesús.
Ziné Judas ca binni riʼ lu dani Olivo purtiʼ nanna raqué zadxela Jesús. Semana gudiʼdiʼ que, nabé gudiʼdiʼ ca apóstol que neza ni zeʼ de Betania hasta Jerusalén ne stale biaje gulezadxícabe ndaaniʼ jardín de Getsemaní. Peru maʼ huaxhinni ngue ne qué rihuinni Jesús lade ca yaga olivo ni zuhuaa ndaaniʼ jardín que. Yanna ¿ximodo gunibiaʼ ca soldadu que laabe pa qué huayuuyacaʼ laabe yaʼ? Ngue runi, para gunibiáʼcabe laabe la? biaananécabe Judas gudii laacabe ti señal: «Ni gudieeʼ ti bixiduʼ, ngue nga laabe. Laguinaazeʼ laabe, lachiné laabe ne laguuyaʼ cadi guxooñebe» (Marcos 14:44).
Ne ora yendácabe ra jardín que, biiyaʼ Judas Jesús ne ca apóstol stiʼ, ne derechu ra nuucaʼ guyebe. Ne gúdxibe Jesús: «¡Buenas noche, Rabí!» ne bidiibe ti bixiduʼ laa. Para gunabadiidxaʼ Jesús laabe: «Xhamiguaʼ, ¿xi zeeda gúniluʼ raríʼ pue?» (Mateo 26:49, 50). Peru laaca Jesús bicabi: «Judas, ¿ñee né ti bixiduʼ nga cayuni traicionarluʼ Xiiñiʼ Hombre la?» (Lucas 22:48). ¡Zacá nga biʼniʼ traicionar Judas Maestru stiʼ!
Ne óraque bidii Jesús ti pasu delante ne bizuhuaa ra cuzaaniʼ ca antorcha ne ca lámpara que ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Tu cuyúbitu?». Para biree ti ridxi lade ca binni que ná: «Jesús de Nazaret». Óraque né stale valor gúdxibe laacaʼ: «Naa nga Jesús» (Juan 18:4, 5). Cumu cadi cabézacaʼ guicabi Jesús laacaʼ la? gurisacaʼ ne biábacaʼ layú.
Lugar de nuxooñeʼ Jesús purtiʼ nacahui raqué, biguetaʼ gunabadiidxaʼ Jesús laacabe tu cuyúbicabe. Laacaʼ bicábicaʼ sti biaje: «Jesús de Nazaret». Peru né diidxaʼ nadóʼ bicabi Jesús laacabe: «Cayabeʼ laatu naa nga Jesús. Ne pa naa nga cuyúbitu, lagudii lugar cheʼ ca hombre riʼ». Neca cadíʼdibe lu ti guendanagana guizáʼ naroʼbaʼ, bietenaláʼdxibe guniʼbe qué zunítibe nin ti apóstol fiel stibe (Juan 6:39; 17:12). Ne dxandíʼ, qué nunítibe nin tobi de laacaʼ, sínuque Judas, «binni si ni chiguinitilú» (Juan 18:7-9). Yanna canábabe gudiicaʼ lugar cheʼ ca xpínnibe.
Ora biʼyaʼ ca apóstol que biasa ca soldadu que ne zidxíñacaʼ Jesús, bidiicaʼ cuenta xii ngue cazaaca ne gunabadiidxacaʼ Jesús: «Señor, ¿zaa gucáʼludu né espada la?» (Lucas 22:49). Ante guicabi Jesús laacabe, gulee Pedro tobi de ca espada ni ziné ca apóstol que ne bicaalú Malco, esclavu stiʼ sumo sacerdote, ne bigabe diaga ladu derechu.
Peru gudaʼnaʼ Jesús diaga Malco ne bisiándabe laa. De raqué bisiidibe ti cosa nabé risaca ora gúdxibe Pedro: «Bidxiguetaʼ espada stiluʼ ra guleeluʼ laa, purtiʼ guiráʼ ni cuʼ náʼ espada, zatiné espada». Nuu Jesús dispuestu guinaazecabe laa, purtiʼ guniʼbe: «Peru pa guneʼ zacá, ¿ximodo gaca cumplir ni cá lu Stiidxaʼ Dios ra ná naquiiñeʼ gaca ni sicaríʼ yaʼ?» (Mateo 26:52, 54) Ne nabe: «¿Ñee cadi naquiiñeʼ gueeʼ copa ni maʼ bidii Bixhozeʼ naa la?» (Juan 18:11). Nuu Jesús guni ni ná Dios, neca naquiiñeʼ gatiʼ.
De raqué gunabadiidxaʼ Jesús ca binni que: «¿Zeedanetu espada ne palu para guinaazetu naa casi rinaazecabe ti gubaanaʼ la? Guiráʼ dxi gurieeʼ ndaaniʼ templu maʼ cusiideʼ, ne qué ninaazetu naa. Peru guca guiráʼ ndiʼ para gaca cumplir ni bicaa ca profeta» (Mateo 26:55, 56).
Óraque gunaazeʼ ca soldadu, comandante militar ne ca oficial stiʼ ca judíu Jesús ne bindiibicaʼ laabe. Ora biʼyaʼ ca apóstol que maʼ gunaazecabe Jesús bixooñecaʼ. Peru «ti joven», zándaca Marcos, ti discípulo stiʼ Jesús, biaana lade ca binni que para guʼyaʼ xi gúnicabe Jesús (Marcos 14:51). Peru binibiáʼ binni laabe ne guyuucaʼ ninaazecaʼ laabe, ngue runi bisaanabe lari de lino stibe para gunda bixooñebe.
-
-
Yenécabe Jesús nezalú Anás ne despué ra nuu CaifásJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 125
Yenécabe Jesús nezalú Anás ne despué ra nuu Caifás
MATEO 26:57-68 MARCOS 14:53-65 LUCAS 22:54, 63-65 JUAN 18:13, 14, 19-24
YENÉCABE JESÚS RA NUU ANÁS, NI GUCA SUMO SACERDOTE
BIʼNIʼ JUZGAR SANEDRÍN QUE JESÚS DXI CADI NAQUIIÑEʼ GACA JUZGAR TUUXA
Bindiibisicabe Jesús casi riliibi ti binni qué iquiiñeʼ, yenécabe laa ra nuu Anás, ni naca sumo sacerdote dxi guyé Jesús ndaaniʼ templu dxi nahuiiniʼ, dxi bidxagayaa ca maestru pabiáʼ riene ne biaʼsi ricabi (Lucas 2:42, 47). Laaca guca caadxi de ca xiiñiʼ Anás sumo sacerdote despué, peru yanna xpigudxibe ni láʼ Caifás nga naca sumo sacerdote.
Laga cuyubi Anás modo gusiníʼ Jesús la? biyubi Caifás modo guseendacaa Sanedrín que. Laani nga tribunal ni jma risaca stiʼ ca judíu ne nuu 71 binni lu tribunal riʼ, nuu sumo sacerdote que luni ne xcaadxi binni ni guca sumo sacerdote dxiqué.
De raqué gunabadiidxaʼ Anás Jesús «de ca discípulo stiʼ ne de ni rusiidiʼ». Peru sicaríʼ bicabi Jesús laabe: «Maʼ gunieeʼ nezalú guiráʼ binni. Ne siempre bisiideʼ ndaaniʼ sinagoga ne ndaaniʼ templu ra rié stale judíu, ne gastiʼ qué ninieeʼ nagaʼchiʼ. ¿Xiñee canabadiidxaluʼ naa pue? Gunabadiidxaʼ ca ni binadiaga ni gudxeʼ laacaʼ. Laacaʼ nánnacaʼ xi gunieeʼ» (Juan 18:19-21).
Óraque gudapa ti oficial ni zuhuaa gaxha de raqué ruaa Jesús ne ná rabi laabe: «¿Zacá nga ricábiluʼ sacerdote principal la?». Peru nanna Jesús cadi cayuni xiixa ni cadi jneza, ngue runi gudxi laabe: «Pa cadi jneza ni gunieeʼ, guníʼ xi laani; peru pa jneza ni gunieeʼ, ¿xiñee cagápaluʼ naa?» (Juan 18:22, 23). De raqué biʼniʼ mandar Anás chinécabe Jesús ra nuu Caifás, xpigudxi.
Laga zinécabe Jesús ra lidxi Caifás, maʼ nuu guiráʼ ni nuu lu Sanedrín que raqué, ni naca sumo sacerdote iza que, ca ancianu de guidxi que ne ca escriba. Ley que ná cadi naquiiñeʼ gaca juzgar tuuxa dxi Pascua, ngue runi maʼ cucheenécabe Ley que pa guni juzgárcabe Jesús, peru nin ne zaqué cá íquecabe gúnicabe ni.
Nagana nga guni juzgar ca binni riʼ Jesús jneza. Gundisaʼ si Jesús Lázaro, guiracaʼ guníʼ stiidxacaʼ guuticaʼ laabe (Juan 11:47-53). Ne caadxi dxi ante, guníʼ stiidxaʼ ca sacerdote principal ne ca ancianu stiʼ guidxi que quíxhecaʼ ti trampa Jesús ne guuticaʼ laabe (Mateo 26:3, 4). Nánnanu maca cá íquecabe guuticabe Jesús ante gaca juzgar.
Aparte de cucheenécabe Ley pur nuucabe reunidu para guni juzgárcabe Jesús, cuyubi ca sacerdote principal ne ca ni nuu lu Sanedrín que binni gudii testimonio falsu contra Jesús. Neca bidxélacabe stale binni, peru gadxé gadxé ni caniʼcaʼ. Últimu bidxélacabe chupa testigu ni ná: «Binadiágadu guniʼbe: “Zusabaʼ templu ni bicuí binni riʼ ne lu chonna si gubidxa zuneʼ stobi peru qué zaquiiñeʼ binni para gucuí ni”» (Marcos 14:58) Peru dede nin laacaʼ cadi ngueca testimonio cudiicaʼ.
Óraque gunabadiidxaʼ Caifás Jesús: «¿Qué zaniʼluʼ xiixa la? ¿Xii ndiʼ cugaaniʼ ca hombre riʼ luguialuʼ pue?» (Marcos 14:60). Peru nin ti diidxaʼ qué niníʼ Jesús ne qué nicabi testimonio falsu ni gundísacabe luguiáʼ. Ngue runi biʼniʼ Caifás sti cosa.
Nanna Caifás ridxiichi ca judíu guiníʼ tuuxa naca Xiiñiʼ Dios. Ca biaje guníʼ Jesús Dios nga Bixhoze, biasa ca judíu que ne guyuucaʼ ñuuticaʼ laabe, purtiʼ naca «rúnibe laabe cásica Dios» (Juan 5:17, 18; 10:31-39). Cumu nanna Caifás xi riníʼ ique ca judíu la? ngue runi gudxi Jesús: «¡Cayabeʼ lii guni jurarluʼ nezalú Dios ni nabani ne gaʼbuʼ laadu pa lii nga Cristu, Xiiñiʼ Dios!» (Mateo 26:63). Maca riníʼ Jesús Bixhoze nga Dios (Juan 3:18; 5:25; 11:4). Ne pa qué guicábibe ni gunabadiidxacabe laabe la? zándaca nusihuínnibe cayuni negarbe laabe nga Cristu ne Xiiñiʼ Dios. Ngue runi bicábibe: «Naa. Ne zuuyatu Xiiñiʼ Hombre zuba ladu derechu stiʼ Dios ni napa poder ne zeeda lu za» (Marcos 14:62).
Ora binadiaga Caifás ni guniʼbe riʼ, dede gucheza xhaba ne ná: «¡Maʼ guniʼbe contra Dios! ¿Ñee caquiiñerunu jma testigu la? ¡Laguuyaʼ, maʼ binadiágatu ni guniʼbe contra Dios! ¿Xi rábitu yaʼ?». Peru neca cadi jneza sentencia que, guníʼ Sanedrín que: «¡Naquiiñeʼ gátibe!» (Mateo 26:65, 66).
Bizulú cayuni búrlacabe Jesús ne guluucabe puñete laa. Nuu tu laa bichá xhinni lube ne gudapa ruaabe. De raqué bichiicabe lube ne gudápacabe ruaabe sti biaje ne rábicabe laabe: «Pa profeta lii, gudxi laadu, ¿tu gudapa lii?» (Lucas 22:64). ¡Nabé feu modo cayuni tratárcabe Xiiñiʼ Dios ne cayuni juzgárcabe laa ti dxi ni cadi naquiiñeʼ gaca juzgar binni!
-
-
Biʼniʼ negar Pedro JesúsJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 126
Biʼniʼ negar Pedro Jesús
MATEO 26:69-75 MARCOS 14:66-72 LUCAS 22:54-62 JUAN 18:15-18, 25-27
BIʼNIʼ NEGAR PEDRO JESÚS, RA LIDXI CAIFÁS
Despué de gunaazecabe Jesús ndaaniʼ jardín de Getsemaní que, bisaana ca apóstol stibe laabe stúbibe purtiʼ bidxíbicaʼ. Peru chupa de laacaʼ yenándacaʼ laabe de zitu. Pedro ne sti «discípulo», zándaca apóstol Juan (Juan 18:15; 19:35; 21:24). Zándaca bigaandacabe Jesús ora zinécabe laa ra nuu Anás. Ne ora biseendaʼ Anás Jesús ra lidxi sumo sacerdote Caifás, de zitu zinanda ca apóstol riʼ laabe. Zándaca stale cosa nga cadiʼdiʼ ndaaniʼ ique ca apóstol riʼ, zándaca cadxíbicabe guuti binni laacabe ne laaca nuucabe xizaa pur Maestru stícabe.
Cumu runibiáʼ Juan sumo sacerdote que la? ngue runi gunda guyuu lu patiu stibe. Peru biaana Pedro fuera zuhuaa ra puertaʼ que cabeza, para beeda Juan ne guniʼné gunaa ni cayapa ra puertaʼ que ne guluube Pedro dentru que.
Cumu nananda gueelaʼ que la? bíʼnicabe ti guí lu patiu que, ne bidxiña Pedro para guidxaa laga cabeza. Para ganna xi guizaaca Jesús (Mateo 26:58). Yanna, ora maʼ zuhuaa Pedro gaxha de guí que, biiyadxí gunaa ni bidii lugar chuʼbe que laabe ne gunabadiidxaʼ: «Laaca tobi de ca discípulo stiʼ hombre riʼ lii, ¿njaʼ?» (Juan 18:17). Ne cadi gunaa que si binibiáʼ Pedro, laaca binibiáʼ xcaadxi binni laabe (Mateo 26:69, 71-73; Marcos 14:70).
Nabé bidxiichi Pedro, purtiʼ cadi nuu guʼyaʼ guirutiʼ laa, ne bireebe zebe neza ra entrada que. Dede guniʼbe qué ñuu dxi nizánebe Jesús, ne guniʼbe: «Qué runebiaʼyaʼ laabe ne qué lica gannaʼ xii nga caniʼluʼ» (Marcos 14:67, 68). Ne bizulú cayuni «maldecir ne cayuni jurar» dxandíʼ ni caníʼ. Né ni guniʼbe riʼ bisihuínnibe nuube dispuestu guiaba ti maldición luguiabe pa cadi dxandíʼ ni caniʼbe (Mateo 26:74).
Laga cayuni juzgárcabe Jesús, zándaca ti parte nasoo de ra lidxi Caifás. Zándaca biiyaʼ Pedro ne xcaadxi binni nuu xagueteʼ que cayuu ne caree testigu ra cayaca juiciu que.
Nagueendaca bidiicabe cuenta cusiguii Pedro pur modo riníʼ, purtiʼ de Galilea laa. Ne lade ca binni que nuu ti pariente stiʼ Malco, hombre bigá Pedro diaga que. Ngue runi sti biaje ca gúdxicabe Pedro: «Biiyaʼ né lii nuuluʼ ndaaniʼ leʼ ra nuube que, ¿cadi dxandíʼ la?». Né ndiʼ nga guionna biaje guni negar Pedro Jesús, ne óraqueca biindaʼ ti gallu, guca ni casi guníʼ Jesús (Juan 13:38; 18:26, 27).
Zándaca zuhuaa Jesús cayuuyadxí lu patiu que. Óraque bidxiguetalú Señor ne biiyadxí Pedro. ¡Nanna pabiáʼ biuubaʼ ladxidóʼ apóstol riʼ yaʼ! Bietenaláʼdxibe ni guníʼ Jesús cadi tan xadxí ante goxhicabe Pascua que. ¡Bixuiʼlú ximodo biʼniʼ sentir Pedro! Aque naná nuu ladxidóʼ Pedro pur ni biʼniʼ riʼ. Bireebe de raqué ne bizulú cayuunabe dede guyuu yuubaʼ ladxidoʼbe (Lucas 22:61, 62).
Peru ¿xiñee bizaaca Pedro ndiʼ yaʼ? Guizáʼ ndaʼ nuube seguru qué zaxélebe de Jesús ne guizáʼ naguidxi nuu fe stibe. Yanna peʼ nga naquiiñeʼ ñuni defenderbe Jesús purtiʼ candísacabe falsu luguiáʼ ne caníʼcabe naca ti binni qué iquiiñeʼ. Lugar de ñuni defenderbe ti hombre ni qué gapa donda, laga bidxiidéchebe hombre ni riníʼ diidxaʼ ni rudii «guendanabani ni qué zaluxe» (Juan 6:68).
Rizíʼdinu ti cosa nabé risaca pur ni bizaaca Pedro riʼ: dede ti binni guizáʼ napa fe ne runi adorar Dios zanda guirá stipa stiʼ ora guidxaagalú xiixa prueba ni cadi cabeza. Guiráʼ ca xpinni Dios naquiiñeʼ guiziidiʼ de ni bizaaca Pedro riʼ.
-