-
Guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ: nabani JesúsJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 134
Guirutiʼ Nuu Ndaaniʼ Baʼ: Nabani Jesús
MATEO 28:3-15 MARCOS 16:5-8 LUCAS 24:4-12 JUAN 20:2-18
BIASA JESÚS DE LADE GUEʼTUʼ
CA COSA NI BIZAACA RA BAʼ STIʼ JESÚS
BIHUINNI JESÚS NEZALÚ CAADXI GUNAA
Qué guirá guidxagayaa ca gunaa que ni cayuuyacaʼ: guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ que. Ne oraqueca biree guxooñeʼ María Magdalena zeʼ «ra nuu Simón Pedro ne ra nuu sti discípulo, ni nabé nadxii Jesús que», apóstol Juan (Juan 20:2). Ne xcaadxi gunaa ni biaana que biiyacaʼ ti ángel. Ne ndaaniʼ baʼ que nuu sti ángel, «nacu ti lari ziuulaʼ color blancu» (Marcos 16:5).
Para ná tobi de ca ángel que rabi laacabe: «Cadi guidxíbitu; nannaʼ cuyúbitu Jesús, ni gutiʼ lu yaga. Qué guínnibe raríʼ, purtiʼ maʼ biásabe, casi guniʼbe. Latáʼ, laguuyaʼ ra gútabe. Yanna, laché nagueendaca ne lagabi ca discípulo stibe: “Maʼ biásabe lade gueʼtuʼ, ne maʼ zanírube lutu Galilea; raqué zuuyatu laabe”» (Mateo 28:5-7). Nagueendaca biree ca gunaa que «zidxíbicaʼ peru guizáʼ ziyéchecaʼ, ne ziguxooñecaʼ zitídxicaʼ ni ca discípulo stibe» (Mateo 28:8).
Ora bizaaca ca cosa riʼ, mápeca bidxaaga María Pedro ne Juan. Dede nin qué ganda guiníʼ María tantu cadxaga, ná rabi laacabe: «¡Maʼ guleecabe Señor ndaaniʼ baʼ que, ne qué gánnadu paraa gudíxhecabe laabe!» (Juan 20:2). Para biree Pedro ne Juan ziguxooñecaʼ ra baʼ que. Cumu jma reciu ruxooñeʼ Juan la? yendá primé. Guluu lú ndaaniʼ baʼ que ne biiyaʼ nexheʼ ca venda que raqué peru qué niná ñuu.
Peru ora bedandá Pedro nagueenda guyuu ndaaniʼ baʼ que. Biiyabe ca lari de lino que ne lari ni birenda ique Jesús. Para biuu Juan ndaaniʼ baʼ que ne oraqueruʼ biʼniʼ cré ni gudxi María laa. Neca maca gudxi Jesús laacabe ziasa de lade gueʼtuʼ, nin tobi de laacaʼ cadi cudiicaʼ cuenta maʼ guca ni (Mateo 16:21). Cumu cadi cayene Pedro ne Juan ni cazaaca, biguétacaʼ ra lídxicaʼ. Peru biaana María ra baʼ que.
Laga cazaaca ndiʼ, biree xcaadxi gunaa que ziguxooñecaʼ zitídxicaʼ xcaadxi discípulo que nabani Jesús. Bidxaaga Jesús laacabe neza ne «bigapadiuxi laacabe». Para bidxiña ca gunaa que bizuxíbicaʼ xañeebe ne cusisácacaʼ laabe. Para ná Jesús rabi laacabe: «Cadi guidxíbitu. Laché, lagabi ca bicheʼ checaʼ Galilea; raqué zuuyacaʼ naa» (Mateo 28:9, 10).
Ante guizaaca ndiʼ, ora guca ti xu ne bihuinni caadxi ángel ra baʼ que, guizáʼ bidxibi ca soldadu ni cayapa raqué «gucadíticaʼ ne biaanacaʼ casi gueʼtuʼ». Biasa si ca soldadu que guyecaʼ ndaaniʼ guidxi que ne gúdxicaʼ ca sacerdote principal guiráʼ ni bizaaca. Despué de guca reunircaʼ né ca ancianu de guidxi que, gudixe ca sacerdote ca soldadu que para guiniʼcaʼ: «Beeda ca discípulo stibe huaxhinni ne guláʼnacaʼ cuerpu que laga nisiáʼsidu» (Mateo 28:3, 4, 11, 13).
Cumu zanda guuticabe ti soldadu pa gasiʼ laga cayuni guardia. Ngue runi rabi ca sacerdote que laacabe gusiguiicabe, ne nacaʼ: «Ne pa gueeda ganna gobernador ni la? [gucuá bacaandaʼ laacabe] laadu gusiénedu ni laa. Cadi chuʼtu xizaa» (Mateo 28:14). Gucuaa ca soldadu que bueltu bidii ca sacerdote que laacaʼ ne bíʼnicaʼ guiráʼ ni nácabe. Ne zaqué bireeche guendarusiguii riʼ lade ca judíu.
Peru cayuunaruʼ María Magdalena cueʼ baʼ que. Ora gutagudaabe para gúʼyabe ndaaniʼ baʼ que biiyabe chupa ángel zúbacaʼ ra gutaʼ cuerpu stiʼ Jesús, tobi neza ra gutaʼ íquebe ne stobi neza ra gutaʼ ñeebe. Para gunabadiidxacabe laa: «Gunaa, ¿xiñee cayuunaluʼ pue?». Para rábibe laacaʼ: «Purtiʼ zinécabe Señor stinneʼ ne qué gannaʼ paraa gudíxhecabe laa». Guníʼ si María ndiʼ, bidxiguetalú ne biiyabe sti binni. Para gunabadiidxaʼ binni que laabe laaca ni gunabadiidxaʼ ca ángel que laabe ne ná: «¿Tu cuyúbiluʼ?». Zácaxa María jardineru que ngue, ná rabi laabe: «Señor, pa lii yeneluʼ laabe, gudxi naa paraa gudíxheluʼ laabe ti chicaaʼ laabe» (Juan 20:13-15).
Jesús nga caniʼné María, peru cadi cayunibiáʼ María laabe. Peru ora gudxi Jesús laabe: «¡María!», óraque bidiibe cuenta Jesús ngue caniʼné laabe, purtiʼ binibiaʼbe stidxi. Guizáʼ cayecheʼ María bicaa ridxi: «¡Rabbóni!» (ni raca significar «maestru»). Peru cumu cadxíbibe cheʼ Jesús guibáʼ la? ngue runi gunaazebe Jesús. Para ná Jesús rabi laabe: «Bindaa naa, purtiʼ caʼruʼ quibaʼ ra nuu Bixhozeʼ. Guyé ra nuu ca bicheʼ ne gudxi laacaʼ: “Chichibaʼ ra nuu Bixhozeʼ ne Bixhózetu, ra nuu Dios stinneʼ ne Dios stitu”» (Juan 20:16, 17).
Bizuubaʼ María diidxaʼ ne ziguxooñeʼ ra nuu ca apóstol ne ca discípulo. Maʼ gudxi xcaadxi gunaa que laacabe xi bíʼyacaʼ. Ne yanna gudxi María laacabe: «¡Maʼ biiyaʼ Señor!». Ne gúdxibe laacaʼ ni gudxi Jesús laabe (Juan 20:18). Peru para laacaʼ ruluíʼ guendahuati si ngue ni caníʼcabe (Lucas 24:11).
-
-
Biasa si Jesús, bihuinni nezalú stale binniJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 135
Biasa si Jesús, bihuinni nezalú stale binni
BIHUÍNNIBE NEZALÚ CHUPA DISCÍPULO STIBE ORA ZECAʼ EMAÚS
BISIÉNEBE NI CÁ LU STIIDXAʼ DIOS
MAʼ BIʼNIʼ CRÉ TOMÁS
Nuurúcabe domingu 16 de nisán, ne nabé nuu ca discípulo que triste. Cadi cayénecaʼ xiñee guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ ra guluucabe Jesús (Mateo 28:9, 10; Lucas 24:11). Dxi queca peru jma maʼ huadxí, biree Cleopas ne sti discípulo de Jerusalén zecaʼ Emaús, ni riaana 11 kilómetru de Jerusalén.
Neza zecaʼ ziyuiʼcaʼ de guiráʼ ni maʼ bizaaca. De raqué beeda ti hombre ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Xii nga cayuni discutirtu neza zeedatu pue?». Para bicabi Cleopas laabe: «¿Ñee lii si nga binni de sti guidxi ni nabeza Jerusalén ni qué ganna xi guiráʼ maʼ bizaaca ca dxi riʼ la?». Óraque gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Xi laa yaʼ?» (Lucas 24:17-19).
Para bicábicaʼ laabe nacaʼ: «Ni bizaaca Jesús de Nazaret [...]. Laandadu cabézadu laabe para gúnibe binni Israel libre» (Lucas 24:19-21).
Gudxi Cleopas ne xcompañeru laabe guiráʼ ni maʼ bizaaca dxi que. Gúdxicabe hombre que guyé caadxi gunaa ra baʼ stiʼ Jesús, ne ora yendacaʼ guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ que. Ne biiyaʼ ca gunaa que caadxi ángel ni gudxi laacabe nabani Jesús. Laaca gúdxicabe hombre que guyé xcaadxi binni ra baʼ que «ne biiyacaʼ nuu ni casi peʼ modo guníʼ ca gunaa que» (Lucas 24:24).
Cadi cayene guiropaʼ discípulo que xii ngue ni cazaaca. De raqué guluu jneza hombre que laacabe purtiʼ cadi cayénecabe maʼ biasa Jesús de lade gueʼtuʼ. Gúdxibe laacaʼ: «¡Aque huaxiéʼ riénetu ne rindaa para guni cretu guiráʼ ni maʼ guníʼ ca profeta! ¿Cadi dxandíʼ naquiiñeʼ guizaaca Cristu guiráʼ ca cosa riʼ ne guiuu lu gloria stiʼ la?» (Lucas 24:25, 26). De raqué bisiénebe laacaʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios ni caníʼ de Cristu.
De raqué, maʼ bidxíñacabe gaxha de Emaús. Cumu nuuruʼ ca discípulo riʼ guiziidicaʼ jma la? gunábacabe hombre que: «Biaanané laadu, purtiʼ mayaca guixhinni ne mayaca guiluxe dxi riʼ». Para biaana hombre que ne gudoxhiné laacaʼ. Despué de biʼniʼ orarbe, gundaabe pan que ne bidiibe ni laacaʼ. Óraque bidiicaʼ cuenta Jesús ngue. Peru maʼ qué ñuuyacaʼ laabe (Lucas 24:29-31). Yanna huaxa maʼ biʼniʼ crécabe nabani Jesús.
Guizáʼ cayecheʼ guiropaʼ discípulo riʼ pur ni bizaacacaʼ, ngue runi nacaʼ: «¿Ñee cadi dxandíʼ yendá ca stiidxabe ndaaniʼ ladxidoʼno ora zedaníʼnebe laanu neza, ne ora bisiene chaahuibe laanu Stiidxaʼ Dios la?» (Lucas 24:32). Oraqueca bibiguétacaʼ Jerusalén ne bidxaagacaʼ ca apóstol que ne xcaadxi discípulo. Ante guiníʼ Cleopas ne xcompañeru xiixa, xcaadxi que guniʼcaʼ: «¡Dxandíʼ maʼ biasa Señor ne maʼ biiyaʼ Simón laabe!» (Lucas 24:34). Ne óraque guníʼ guiropaʼ discípulo que ni gúcacaʼ. Laaca biiyacabe Jesús.
Málasi bihuinni Jesús ndaaniʼ cuartu ra nuucabe que. Ora biʼyaʼ ca discípulo que laabe, nabé bidxagayaacaʼ, purtiʼ nuteeguʼ dxiichicaʼ puertaʼ que né llave purtiʼ cadxíbicaʼ ca judíu. Neca zaqué bihuinni Jesús galahuiʼ de laacabe ne ná rabi laacabe: «Gatadxí ladxidoʼto». Peru guizáʼ de cadxíbicaʼ. Zácaxacaʼ «cayuuyacaʼ ti espíritu», casi bíʼyacaʼ ti biaje (Lucas 24:36, 37; Mateo 14:25-27).
Ne para gusihuinni Jesús cadi ti espíritu laa nin cadi cuxuiʼlúsicabe laa, sínuque naca ti binni, ngue runi biluiʼbe laacaʼ nabe ne ñeebe ne rábibe laacaʼ: «¿Xiñee cadxíbitu pue? ¿Xiñee nuu duda ndaaniʼ ladxidoʼto? Laguuyaʼ nayaʼ ne ñeeʼ: laca naa ndiʼ. Lacaʼnaʼ naa ne laguuyaʼ, ti espíritu la? qué gapa dxita ladi ne beela ladi casi cayuuyatu napaʼ riʼ» (Lucas 24:36-39). Neca cadxagayaacaʼ ne cayéchecaʼ peru qué guirá guni crecaʼ cayuuyacaʼ Jesús.
Ne biʼniʼ Jesús sti cosa para bisihuinni dxandíʼ nuu ládecabe. Gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Ñee nápatu xiixa gahuaʼ la?». Para gucuaabe ti pedazu benda gutaʼ lu buu ne gudobe ni. De raqué bisiénebe laacaʼ: «Ndiʼ nga ca diidxaʼ ni gudxeʼ laatu dxi guyuaaʼ ládetu [ante gátibe], napa xidé gaca cumplir guiráʼ ni gucuá de naa lu Ley stiʼ Moisés ne ni bicaa ca Profeta ne ni gucuá lu ca Salmo» (Lucas 24:41-44).
Maʼ gucané Jesús Cleopas ne xcompañeru guiénecaʼ ni ná Stiidxaʼ Dios, ne ngaca nga chigúnibe né ca ni nuu raqué. Gúdxibe laacaʼ: «Ndiʼ nga ni maca gucuá: zuni sufrir Cristu, ne lu guionna gubidxa ziasa de lade gueʼtuʼ ne zaquiiñeʼ labe para gaca predicar ndaaniʼ guiráʼ guidxi —ne zuzulú ni Jerusalén— ti ganna binni naquiiñeʼ gaca arrepentir para gaca perdonar pecadu stiʼ. Ne zácatu testigu de ca cosa riʼ» (Lucas 24:46-48).
Qué gánnanu xiñee peru qué guinni apóstol Tomás raqué. Ngue runi gudiʼdiʼ si caadxi dxi gudxi ca discípulo que laabe: «¡Maʼ bidúʼyadu Señor!». Peru rábibe laacaʼ: «Qué ziuu dxi guneʼ cré dede qué guuyaʼ ra bidaabi ca clavu que ndaaniʼ batanabe ne dede qué cuaaʼ bicuininayaʼ ra gucuá ca clavu que, ne uguaaʼ batanayaʼ cueʼ tíʼxhibe» (Juan 20:25).
Xhono gubidxa despué, guca reunir ca discípulo que sti biaje ne naguucaʼ llave puertaʼ que, biaje riʼ maʼ nuu Tomás raqué. Málasi bihuinni Jesús ládecabe ne bigapadiuxi laacabe ne ná: «Gatadxí ladxidoʼto». Óraque gúdxibe Tomás: «Guluu bicuininaluʼ raríʼ ne biiyaʼ ca batanayaʼ; gudaʼ ne guluu naluʼ cueʼ tixheʼ. Cadi guni dudarluʼ ne biʼniʼ cré». Para bicabi Tomás laabe: «¡Señor stinneʼ ne Dios stinneʼ!» (Juan 20:26-28). Yanna huaxa maʼ runi cré Tomás nabani Jesús, nácabe ti espíritu ni napa stale poder ne nácabe ti representante stiʼ Dios.
Ne últimu ná Jesús rabi laabe: «¿Ñee purtiʼ si maʼ biiyaluʼ naa nga biʼniʼ creluʼ la? Dichoso nga ca ni runi cré neca qué gúʼyacaʼ» (Juan 20:29).
-