Ndaaniʼ guidxi Nínive guyuu monumentu ne edificiu naroʼbaʼ.
¿Ñee nannuʼ ni la?
¿Xi bizaaca guidxi Nínive despué de ca dxi stiʼ Jonás?
BIAʼ lu iza 670 ante de ca dxi stiʼ Jesús, guca Asiria imperiu jma nadipaʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Casi ná sitiu de Internet stiʼ museo Británico: «Imperiu stícabe yendani dede ladu oeste stiʼ Chipre hasta ladu este stiʼ Irán, ne pur caadxi iza la? dede né Egipto». Nínive nga capital, stini ne laani nga guidxi ni jma naroʼbaʼ ni guyuu lu guidubi naca Guidxilayú. Gúpani monumentu naroʼbaʼ, jardín ne palaciu nabé sicarú ne biblioteca naroʼbaʼ. Ndaaniʼ guidxi Nínive ni guyuu dxiqué, bidxélacabe lu ca pader que caadxi letra ni rusihuinni guníʼ rey Asurbanipal ne xcaadxi rey asiriu laacaʼ nga «rey stiʼ guidubi naca Guidxilayú». Tiempu que, ruluíʼ guirutiʼ zuni ganar guidxi Asiria ne Nínive.
Imperiu stiʼ Asiria nga ni jma nadipaʼ guyuu lu guidubi naca Guidxilayú tiempu que.
Neca Asiria nga ni jma napa poder tiempu que, profeta Sofonías guníʼ xi chiguni Jehová: «Zunitilube Asiria. Zusaanabe Nínive stubi; zusaanabe laa nabidxi casi ti desiertu». Sti profeta stiʼ Jehová ni láʼ Nahúm, laaca guníʼ: «¡Lacuee plata! ¡Lacuee oro! [...] ¡Gastiʼ nuu ndaaniʼ guidxi ca, guirutiʼ nabeza ndaaniʼ ni ne maʼ binitiluni! [...] Tutiica guʼyaʼ lii zaree guxooñeʼ ne zaníʼ: “¡Maʼ binitilú Nínive!”» (Sof. 2:13; Nah. 2:9, 10; 3:7). Ra binadiaga ca binni que ca profecía que, zándaca guníʼ íquecaʼ: «¿Ñee dxandíʼ zaca ndiʼ la? ¿Zándaxa chuʼ tuuxa gunitilú Asiria?». Nabé bidxagayaacabe ni.
Guca Nínive ti desiertu ne maʼ guirutiʼ nibeza ndaaniʼ.
Peru bizaaca ti cosa ni ruluíʼ qué zanda guizaaca. Ra mayaca ugaanda iza 600 ante de ca dxi stiʼ Jesús, binitilú ca babilonio ne ca medo guidxi Asiria. Ra gudiʼdiʼ tiempu, maʼ guirutiʼ nibeza ndaaniʼ guidxi Nínive dede maʼ nin tu ñanna pa nuuni. Ti publicación stiʼ ti museo de Nueva York guníʼ: «Maʼ qué lica nibézacabe ndaaniʼ guidxi Nínive ne biaanani ndaaniʼ yú, ne bietenaláʼdxicabe guidxi riʼ ora si riete ni ndaaniʼ Biblia». Según Sociedad de Arqueología Bíblica ná, ra bizulú siglu diecinueve que, «guirutiʼ tu ganna pa dxandíʼ guyuu capital stiʼ Asiria». Peru iza 1845, bizulú gudaañe arqueólogo Austen Henry Layard ne bidxélabe guidxi riʼ. Né ca ni bidxélacabe riʼ bihuinni guca guidxi Nínive ti guidxi nabé risaca.
Ra guca cumplir profecía ni caníʼ de Nínive ruquídxini confianza stinu ra gánnanu zuni cumplir Jehová ca profecía ni maca cá ndaaniʼ Biblia de gunduuxeʼ ca gobiernu nadipaʼ ni nuu yanna riʼ (Dan. 2:44; Apoc. 19:15, 19-21).