Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Nahúm, Habacuc ne Sofonías
ASIRIA cayuni mandar lu guidubi naca Guidxilayú ne laani maʼ binitiluni Samaria, guidxi jma risaca stiʼ Israel (reinu ni napa chii tribu), ne laaca maʼ xadxí cucaalú guidxi ca Judá (reinu ni napa chupa tribu). Nahúm, ti hombre riguixhená de Judá, napa caadxi diidxaʼ para Nínive, guidxi jma risaca stiʼ Asiria. Ca diidxaʼ ni gúdxibe guidxi que zanda guidxélanu ni lu libru ni ziné labe, ni bicaabe ante de iza 632 ante de ca dxi stiʼ Jesús.
Despué de Asiria, Babilonia beeda gaca guidxi ni biʼniʼ mandar lu guidubi naca Guidxilayú ne guyuu tiru biʼniʼ mandar ca binni de Caldea ni. Sti libru zeeda lu Biblia ni gucuá lu iza 628 ante de ca dxi stiʼ Jesús nga Habacuc. Ni bicaani riʼ laaca guca ti ni riguixhená stiʼ Dios ne laa guníʼ zaquiiñeʼ Jiobá Babilonia para gusabanáʼ guidxi Asiria ne laaca guniʼbe xiruʼ zazaacani.
Guyuu sti ni riguixhená ni bizulú biʼniʼ xhiiñaʼ Dios ante de Nahúm ne Habacuc. Nga nga Sofonías. Laaca de Judá laabe, ne jma de cuarenta iza ante guinitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, guniʼbe zanitilú guidxi que ne laaca guniʼbe xi zazaaca ca binni que despué. Laaca zeeda lu libru stiʼ Sofonías xi zazaaca xcaadxi guidxi.
«¡LII, GUIDXI NI RUXHII RINI, GUPAGÁ SI LII!»
(Nahúm 1:1–3:19)
Jiobá, Dios ni «rindaa para guidxiichi ne napa stale poder» guníʼ xi zazaaca guidxi Nínive, guidxi ni chigunitilube. Peru ca binni ni guyubi Dios zeeda gácabe para laacaʼ casi «ti lugar ra naguidxi ca dxi jma nagana» (Nahúm 1:1, 3, 7).
Jiobá laaca guníʼ zusisaca Jacob sti biaje. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Asiria, ni zeeda gaca casi ti lión, cuchibi ne cuxuuxe xquidxi Dios. Nga runi Jiobá guníʼ xi zazaaca Asiria: «Zuzaaqueʼ ca carru ni riné ca binni ridinde [stiluʼ]. Ne zuuteʼ ca lión huiiniʼ stiluʼ» (Nahúm 2:2, 12, 13). Ne laaca guniʼbe: «¡Lii, [Nínive] guidxi ni ruxhii rini, gupagá si lii! [...] Guiráʼ cani gunadiaga xi gácaluʼ ziéchecaʼ dede zagapa nacaʼ» (Nahúm 3:1, 19).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
1:9. Xiñee biecheʼ Judá dxi binitilú Nínive. Purtiʼ maʼ qué ñuu dxi nucaalú guidxi Asiria laacabe. Yuubaʼ ni gúpacabe pur guiráʼ ni biʼniʼ Asiria laacabe maʼ qué zápacabe ni sti biaje. Casi ñaca maʼ binitilú Nínive, Nahúm guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «¡Biiyaʼ! Lu ca dani ca zeeda tobi ni zedané diidxaʼ nacubi ne galán, tobi ni caníʼ de guendariuudxi. Biʼniʼ ca saa stiluʼ yanna Judá» (Nahúm 1:15).
2:6. Ximodo bixeleʼ ca puertaʼ stiʼ guiiguʼ que. Ca puertaʼ que bixeleʼ cani dxi bisaba guiiguʼ Tigris ca lindaa stiʼ guidxi Nínive. Ximodo guca nga yaʼ. Lu iza 632 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ca binni nanda guiibaʼ stiʼ guidxi Babilonia ne ca medo guluucaʼ leʼ guidxi Nínive, peru laacaʼ qué nidxíbicaʼ. Zácaxacaʼ guirutiʼ zanda guni laacaʼ xiixa pur ca lindaa nabé nasoo ni gupa guidxi sticaʼ. Peru cumu biaba dxacha nisaguié la? biree guiiguʼ Tigris. Ti hombre ni biʼndaʼ de historia ni láʼ Diodoro de guidxi Silicia guníʼ «bilaahua guidxi que ne xiroobaʼ lindaa que biaba». Zaqué bixeleʼ ca puertaʼ stiʼ guiiguʼ que, ne casi guníʼ cani riguixhená stiʼ Dios, nin qué nudii dxiiñaʼ binitilúcabe Nínive, binitiluni casi rinitilú guixi bidxi ora guicá gui (Nahúm 1:8-10).
3:4. Xiñee bisácacabe guidxi Nínive casi ti gunaa ni riuuné stale hombre. Purtiʼ guidxi riʼ bisiguii stale guidxi roʼ, guniʼbe ziuunebe laacaʼ tobi si ne zacanebe laacaʼ, peru nin qué rindaa rucaalube ne rusabanabe laacaʼ. Ti ejemplu de laani nga ni bizaaca rey Acaz de guidxi Judá. Para ganda gudxiilú rey Acaz guidxi Israel ne Siria gunábabe gacané rey stiʼ Asiria laabe. Gucané si guidxi que laabe qué nindaa bibiguétacaʼ beeda gucaalucaʼ ne beeda guninacaʼ laacabe (2 Crónicas 28:20).
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:2-6. Ca binni ni qué runi adorar Jiobá rusabanabe laacaʼ ne reeda gácacaʼ xhenemígube. Nga rusiidiʼ laanu naquiiñeʼ guni adorarnu laasibe (Éxodo 20:5).
1:10. Neca gupa guidxi Nínive lindaa nabé nasoo ne gupa jma torre, qué ñanda ñacané ngue ca binni que para qué ninitilú xquídxicaʼ casi guníʼ Dios chigácani. Ca dxi stinu riʼ guiráʼ cani rucaalú xquidxi Jiobá guirutiʼ zanda gulá laacaʼ de lu naʼ Dios (Proverbios 2:22; Daniel 2:44).
ZABANI BINNI NI RUNI NI JNEZA
(Habacuc 1:1–3:19)
Lu primé ne guiropaʼ capítulo stiʼ libru Habacuc cá ra guniʼné ni riguixhená riʼ Jiobá. Cumu nabé guyuube xizaa de ni cayaca ndaaniʼ guidxi Judá la? gunabadiidxabe Jiobá: «Xiñee cucaaluʼ naa guuyaʼ stale guendaridinde ne ni cadi jneza». Jiobá bicabi laabe: «Zandisaʼ ca caldeu, guidxi roʼ ni riuulaʼdxiʼ tinde ne nagueenda». Ni riguixhená riʼ nabé bidxagayaa ora gunna zusabanáʼ Dios guidxi Judá ne zaquiiñebe cani rudxii deche binni (Habacuc 1:3, 6, 13). Jiobá gudxi Habacuc ribani ca binni ni runi ni jneza, peru cani rucaalú laabe ráticaʼ. Biluxe guniʼnésibe Dios guníʼ Jiobá gaayuʼ yuubaʼ, o gaayuʼ cosa ni chigaca ca binni de Caldea ni cucaalú xquidxi (Habacuc 2:4).
Despué biʼniʼ Habacuc ti oración ra biʼndaʼ ti canción triste ne luni gunábabe Dios guiuubalaʼdxiʼ laacabe. Laabe bizeetebe ximodo bisihuinni Jiobá poder stiʼ dxi bixheleʼ nisadóʼ Xiñáʼ, modo gupa laacabe lu desiertu ne modo binitilube Jericó ne xcaadxi lugar. Laaca guniʼbe dxi guidxiichiné Jiobá ca guidxi roʼ ca para gunitilube laacaʼ lu Armagedón. Sicaríʼ riluxe oración stibe: «Jiobá, Señor ni jma Nandxóʼ rudii stipa naa; ne rúnibe ñee casi stiʼ ti bidxiña ne rinebe naa ra nasoo ra zanda guilayaʼ» (Habacuc 3:1, 19).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
1:5, 6. Xiñee bidxagayaa ca judíu que biquiiñeʼ Dios ca caldeu para binitilucaʼ guidxi Jerusalén. Purtiʼ dxi bizulú gudixhená Habacuc, Judá nuu lu naʼ Egipto (2 Reyes 23:29, 30, 34). Ne qué huayuni ganar ca caldeu (o ca binni de Babilonia) que ca binni nanda guiibaʼ stiʼ faraón Nekó neca Babilonia ziyaca jma nadipaʼ (Jeremías 46:2). Laaca qué niníʼ íquecabe pa zunitilú Jiobá guidxi Jerusalén purtiʼ raqué guyuu yuʼduʼ stiʼ ne dede raqué biʼniʼ mandar cani zá de David. Ngue runi, para ca judíu ni bibani dxiqué nabé bidxagayaacaʼ ni biʼniʼ Jiobá que, bidiibe lugar binitilú ca binni de Babilonia guidxi Jerusalén. Lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, visión ni gupa Habacuc que gúcani (Habacuc 2:3).
2:5. Tu zeeda gaca hombre nadipaʼ ni ruzeeteʼ versículo riʼ, ne xiñee qué zanda gúnibe ni gudixhe íquebe. Hombre ca zeeda gaca guidxi Babilonia. Xiñee yaʼ. Purtiʼ guidxi riʼ gunna modo gunitilú stale guidxi roʼ. Biʼniʼ ganárcabe stale dede nin ñánnacabe xi cayaca casi raca ti binni ora maʼ naxudxi. Peru qué ñanda diʼ ñuni mandárcabe guiráʼ ca guidxi roʼ que purtiʼ Jiobá biquiiñeʼ ca medo ne ca persa para binitilú laacabe. Ca dxi stinu riʼ, hombre nadipaʼ riʼ zeeda gaca guiráʼ ca guidxi nadipaʼ ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Casi dxiqué, hombre ni nuu yanna riʼ runi crecaʼ laca laacaʼ ne racaláʼdxicaʼ guni mandarcaʼ jma guidxi. Peru laacaʼ qué zanda diʼ guni mandarcaʼ guiráʼ ca guidxi ca casi modo naguixhe íquecaʼ. Jiobá si nga zanda iquiiñeʼ Reinu stiʼ para chuʼ binni tobi si (Mateo 6:9, 10).
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:1-4; 1:12–2:1. Habacuc guníʼ xi guiráʼ cuchiiñaʼ laa ne Jiobá bicabi laabe. Ni bizaaca ca rusiidiʼ cani laanu rucaadiaga Jiobá ca oración ni runi ca binni ni ruzuubaʼ stiidxabe.
2:1. Cásica Habacuc, naquiiñeʼ gatananu ne cadi gusaananu de gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Laaca naquiiñeʼ gúninu stipa pur guchaʼnu modo riníʼ íquenu pa uguu jnézacabe laanu.
2:3; 3:16. Naquiiñeʼ guni crenu zedandá dxi stiʼ Jiobá, peru cadi gusaananu de gúninu ni nabe.
2:4. Para guilanu dxi cuidxi Dios cuenta binni la? naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ (Hebreos 10:36-38).
2:6, 7, 9, 12, 15, 19. Cani rachelú gapa bidxichi ne cani rusiguii para guni ganarcaʼ jma bidxichi, cani riuulaʼdxiʼ tinde, cani rapa xnadxii, ne cani runi adorar bidóʼ la? zadíʼdicaʼ lu stale guendanagana. Naquiiñeʼ gúninu stale stipa para cadi gácanu casi ca binni qué iquiiñeʼ ca.
2:11. Pa qué guininu mayaca guinitilú guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni cayaca lu guidxilayú riʼ la? ti guié zucaa ridxi. Nga runi, naquiiñeʼ gácanu nadxibalú ti cadi gusaananu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios.
3:6. Ora gunduuxeʼ Jiobá ca binni malu ca, guirutiʼ tu zucueeza laa, nin ti grupu de hombre ni naca casi dani lu guidxilayú riʼ.
3:13. Nanna dxíchinu qué zunitilú Jiobá tutiica binni ora guedané Armagedón, purtiʼ zulabe cani guzuubaʼ stiidxabe.
3:17-19. Neca nabé racananu ante guedané Dios Armagedón, nanna dxíchinu rudiibe stipa laanu para cadi gusaana de gúninu ni nabe ne guendanayecheʼ.
«MAʼ ZEEDA GUIDXIÑA DXI STIʼ JIOBÁ»
(Sofonías 1:1–3:20)
Guiráʼ ladu runi adorárcabe Baal ndaaniʼ guidxi Judá. Nga runi, Jiobá gudxi Sofonías guiníʼ: «Zusigaa nayaʼ luguiáʼ Judá ne luguiáʼ guiráʼ binni de Jerusalén». Sofonías laaca guníʼ: «Maʼ zeeda guidxiña dxi stiʼ Jiobá» (Sofonías 1:4, 7, 14). Dxi guedandá dxi ca zulá Dios cani cayuni si ni na (Sofonías 2:3).
«¡Nabé naná nga ni gueeda gaca [Jerusalén] [...], guidxi ni ruquichináʼ binni xquidxi!» «Lacueza naa, na Jiobá, ante gaxhaʼ laacabe guiráʼ ni nápacabe, purtiʼ ni gudixhe iqueʼ guneʼ nga gucaasaa guiráʼ guidxi roʼ, [...] para gunduuxeʼ laacaʼ.» Peru Dios na: «Dxi gucaasaa cani guyé de esclavu, zanna ne zusisaca guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú laacaʼ» (Sofonías 3:1, 8, 20).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
2:13, 14. Xii nga ridxi ni zunadiaga binni ndaaniʼ guidxi Nínive neca maʼ guirutiʼ nabeza ndaaniʼ ni. Cumu ora guinitilú Nínive puru maniʼ guiʼxhiʼ si ziaana ndaaniʼ ni la? ridxi ni gunadiaga binni nga stiʼ ca maniʼ ripapa ca, laaca zándaca gueeda gácani ridxi stiʼ bi ora guiuu ra ventana stiʼ ca yoo ra guirutiʼ nabeza.
3:9. Xii nga «diidxaʼ nayá», ne ximodo nga rininu ni. Laani nga cani dxandíʼ cá lu Stiidxaʼ Dios, o guiráʼ ni cusiidiʼ ni laanu. Rininu ni ora rúninu ni nani, ora rusíʼdinu stiidxaʼ Dios jneza ne ora nabáninu casi modo na Jiobá.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:8. Ca dxi stiʼ Sofonías guyuu caadxi judíu ni gucu ca lari casi ca binni de ca guidxi roʼ ni nuu gaxha de laacaʼ. Ca dxi stinu riʼ cadi jneza diʼ nga gacaláʼdxinu gúninu casi runi ca binni ni qué náʼ guni ni na Jiobá.
1:12; 3:5, 16. Jiobá biquiiñeʼ cani riguixhená stiʼ para gabi ca binni de guidxi stiʼ xi chiguizaacacaʼ. Stale biaje bíʼnibe ni, neca stale de laacaʼ qué ninacaʼ nuchaacaʼ modo laacaʼ. Beeda gácacabe casi vinu ora ribí xia. Xiñee yaʼ. Purtiʼ bisihuínnicabe modo bibánicabe qué nizaaláʼdxicabe ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá. Ca dxi stinu riʼ stale binni laaca qué riuulaʼdxiʼ gucaadiaga stiidxaʼ Dios. Peru naquiiñeʼ gánnanu maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Jiobá. Nga runi, cadi purtiʼ qué naʼ binni gucaadiaga laanu gusaananu de gúninu xhiiñaʼ Jiobá, sínuque naquiiñeʼ gúninu ni ne stale gana.
2:3. Dios si nga zanda gulá laanu dxi guidxiichi. Nga runi, primé ni naquiiñeʼ gúninu nga guyúbinu Jiobá ne guyúbinu modo chuuláʼdxibe laanu. Ximodo zanda gúninu nga yaʼ. Primé la? naquiiñeʼ gúʼndanu Biblia, guinábanu gacanebe laanu ora guni orarnu ne gúninu stipa pur chuʼnu jma gaxha de laabe. Guiropa, guyúbinu gúninu ni jneza ra gaca xquendanabáninu nayá. Ne últimu la? naquiiñeʼ guyúbinu gácanu nachaʼhuiʼ, gácanu nadóʼ ne guzúʼbanu diidxaʼ.
2:4-15; 3:1-5. Ca religión ni na zinanda Cristu ne guiráʼ ca guidxi ca huayuninacaʼ xquidxi Dios. Nga runi, dxi guedané Jiobá juiciu stiʼ zusabanáʼ laacabe, casi bíʼnibe ne Jerusalén ne xcaadxi guidxi guyuu gaxha de laacaʼ (Apocalipsis 16:14, 16; 18:4-8). Laanu la? naquiiñeʼ gácanu nadxibalú ra cadi gusaananu de guininu cani chiguni Jiobá.
3:8, 9. Laga cabézanu dxi stiʼ Jiobá, naquiiñeʼ chuʼnu listu para guilanu. Ximodo yaʼ. Naquiiñeʼ guizíʼdinu modo guininu diidxaʼ nayá ne iquiiñenu lá Dios para guinábanu gacané laanu. Guiráʼ xpinni Dios riuucaʼ tobi si para gúnicaʼ ti dxiiñaʼ nabé risaca, ne rusisácacaʼ laabe (Hebreos 13:15).
Dxi stiʼ Jiobá nabé nagueenda zeeda guidxiña ni
Sicaríʼ guníʼ hombre bicaa salmo riʼ: «Maʼ xcaadxi si tiempu cayaadxaʼ, ne binni malu maʼ qué ziuu; neca guyúbiluʼ laacaʼ maʼ qué zadxeʼluʼ laacaʼ» (Salmo 37:10). Ñee dxandíʼ zaca ca diidxaʼ ni guníʼ hombre ni bicaa salmo riʼ la? Dxandíʼ pue. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cásica guca guiráʼ ni guníʼ Nahúm chiguizaaca Nínive ne guca guiráʼ ni guníʼ Habacuc chiguizaaca Babilonia ne Judá ni bidxiideche Dios que, zacaca nánnanu dxandíʼ zaca ca diidxaʼ ni cá lu salmo ca. Yanna, padxí nga naquiiñeʼ gaca cani yaʼ.
Sofonías 1:14 na: «Maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá. Gaxha nuuni, ne nagueenda zeeda guidxíñani». Libru stiʼ Sofonías laaca culuiʼni laanu xi naquiiñeʼ gúninu para gulá Jiobá laanu ne ximodo chuʼnu listu para guilanu dxi guidxiichibe. Dxandipeʼ, «stiidxaʼ Dios nabani [...] ne nandxóʼ ni» (Hebreos 4:12).
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Neca gupa guidxi Nínive lindaa nabé nasoo qué ñanda ñacané ngue laacabe para cadi ñaca ni guníʼ Nahúm
[Credit Line 8]
Randy Olson/National Geographic Image Collection