Ximodo zanda gacaneluʼ ca xiiñiluʼ gannaxhiicaʼ Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ
CA DXI riʼ, nabé nagana raca para binni guidxiña gaxha de Dios (Salmo 16:8). Lu Stiidxaʼ Dios maca cá nabáninu lu ca dxi «jma nagana» ne laaca rieeteʼ stale binni zuyubi ni chuulaʼdxiʼ si ne qué zannaxhiicaʼ Dios (2 Timoteo 3:1-5). Zacá ni, ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, huaxiéʼ si binni nga nadxii Dios de guidubi ladxidóʼ.
Pa racaláʼdxinu gannaxhii ca xiiñinu Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ la? naquiiñeʼ quixhe íquenu gacanenu laacabe. Ximodo zanda gúninu ni yaʼ.
Güínenu ca xiiñinu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno
Zanda gacanenu ca xiiñinu gannaxhiicaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ pa laapenu nadxiinu laabe de guidubi ladxidoʼno (Lucas 6:40). Biblia ruzeeteʼ zacá ni ne ca diidxaʼ riʼ: «Gunnaxhii Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ ne guidubi xhiálmaluʼ ne guiráʼ stipa stiluʼ. Ne ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ ni ndaaniʼ ladxidoʼloʼ ne naquiiñeʼ gusiidiluʼ ni xiiñiluʼ» (Deuteronomio 6:4-7).
Xi caquiiñeʼ gúninu para gacanenu ca xiiñinu gannaxhiicaʼ Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ yaʼ. Primé la? naquiiñeʼ gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ ne guiropa la? gusihuínninu ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno.
Ora bidxaaga Jesús chupa de ca discípulo stiʼ zecaʼ neza Emaús la? gunabadiidxabe laacaʼ xi runi crecaʼ ne xi naguu xizaa laacaʼ. Bicaadiaga si Jesús laacabe oraqueruʼ biquiiñeʼ caadxi relatu de lu Stiidxaʼ Dios para bisiene laacabe cadi jneza diʼ modo caníʼ íquecabe. Qué nindaa de ngue guiropaʼ discípulo riʼ guniʼcaʼ: «Ñee cadi de biniibi dxacha ladxidóʼ no ra zedané be laanu neza ziupa nu [...] la?». Ejemplu riʼ ruluiʼni laanu ximodo nga naquiiñeʼ güiʼ binni diidxaʼ de guidubi ladxidóʼ (Lucas 24:15-32). Yanna laanu, ximodo zanda gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñinu yaʼ.
Cadi xadxí diʼ gunabadiidxacabe caadxi hombre ne gunaa ni bisiniisi xiiñiʼ ni naca ejemplu ndaaniʼ xquidxi Dios, ximodo bíʼnicaʼ para guiníʼnecaʼ ca xiiñicaʼ diidxaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ. Tobi de laacabe láʼ Glen,a ni nabeza ndaaniʼ guidxi Méjicu. Laa bisiniisi tapa xiiñiʼ, ne yanna maʼ huaniisicaʼ, nabe sicaríʼ: «Para ganda guiníʼneluʼ ca xiiñiluʼ diidxaʼ jneza la? naquiiñeʼ gúniluʼ stipa pur gúniluʼ ni. Naa ne xheelaʼ gudixhe íquedu gusaanadu de gúnidu ca cosa ni huaxiéʼ risaca para ganda güínedu ca xiiñidu diidxaʼ. Dxi maʼ biniisicabe la? guyuu biaje gurínedu laacabe huaxhinni ne dede biquiiñedu stale hora para guninedu laacabe de cani riuuláʼdxicabe. Ora maʼ chidoʼdo gueta la? laaca bicaadiágadu ni guiníʼcabe ne ora guidúʼyadu cadi jneza modo caníʼ íquecabe la? gucanedu laacabe guiénecabe cadi jneza diʼ ni, ne stale biaje sin nudiicabe cuenta bíʼniduni».
Ora güínenu ca xiiñinu diidxaʼ la? laaca naquiiñeʼ gusihuínninu ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Jesús guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Pa nachaʼhui ti binni la? zuni enda nachaʼhui purti nga nga ni nuu ndaani ladxidóʼ» (Lucas 6:45). Ti hombre láʼ Toshiki napa chonna xiiñiʼ ne guiónnacaʼ rúnicaʼ xhiiñaʼ Dios guiráʼ dxi ndaaniʼ guidxi Japón. Laabe nabe: «Byueniáʼ laacabe xi gucané naa gapaʼ fe Jiobá, ne xi bicaa naa guneʼ cré dxandíʼ nuube. Laaca gudxeʼ laacabe ximodo guiráʼ ni maʼ gudideʼ biluíʼ cani naa Biblia ca nga Stiidxaʼ Dios, ne gástiruʼ sti libru ni zanda gudii conseju binni». Cindy, ti gunaa nabeza Méjicu, guníʼ sicaríʼ: «Xheelaʼ qué nusaana diʼ de ñuni orarné ca xiiñeʼ ne ora bicaadiágacaʼ laabe modo biʼniʼ orarbe bidiicaʼ cuenta naca Jiobá ti Dios ni nabani».
Risácapeʼ nga gúninu ni cusíʼdinu
Pa risaca nga ni guininu la? jma risaca nga ni gúninu, purtiʼ zacá zanda guʼyaʼ ca xiiñinu pabiáʼ nadxiinu Dios. Guiníʼ íquesinu ejemplu stiʼ Jesucristu. Ora biʼyaʼ binni pabiáʼ ruzuubabe stiidxaʼ Jiobá la? bidiicaʼ cuenta dxandíʼ nadxiibe Dios. Laabe guniʼbe: «Para ganna binni nadxiee Bixhozeʼ, ne rune ni gudxi naa guneʼ» (Juan 14:31).
Gareth, ti testigu nabeza ndaaniʼ guidxi Gales guníʼ: «Ca xiiñidu naquiiñeʼ gúʼyacaʼ nadxiidu Jiobá ne rúnidu stipa pur gúnidu ni nabe. Casi ora guneʼ xiixa ni cadi jneza la? rabeʼ laacabe dxandíʼ bichee, ne runeʼ ni purtiʼ Dios riuulaʼdxiʼ guiníʼ binni cadi jneza ngue. Yanna laacabe laaca rúnicabe stipa pur chinándacabe ejemplu stinneʼ ora gucheecabe».
Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ láʼ Greg ni nabeza ndaaniʼ guidxi Australia guníʼ sicaríʼ: «Racaláʼdxidu gudii ca xiiñidu cuenta ni jma risaca lu xquendanabánidu nga gúnidu ni na Jiobá. Ora quixhe íquedu gúnidu xiixa dxiiñaʼ o chichítedu la? primeru riduʼyaʼ chaahuidu pa qué zuchiiñaʼ ni laadu ora gúnidu xhiiñaʼ Jiobá. Nabé riéchedu purtiʼ dxaapahuiiniʼ stidu ni napa 19 iza zacaca runi ne maʼ naca precursora auxiliar».
Gacanenu ca xiiñinu gunibiáʼ chaahuicaʼ Dios
Pa qué runibiáʼ chaahuinu ti binni, qué zanda diʼ gannaxhiinu laa ne gábinu laa xi cayácanu. Ngue runi, ora biʼyaʼ apóstol Pablu caquiiñeruʼ gannaxhii ca xpinni Cristu de Filipos Dios la? gúdxibe laacaʼ: «Rinaba laabe acané be laatu jma rusi ganaxhii saa tu ne guiene chaahui tu xi racalaʼdxi be» (Filipenses 1:9). Falconerio, ti hombre ni cusiniisi tapa xiiñiʼ ndaaniʼ guidxi Perú, guníʼ sicaríʼ: «Ruundaniáʼ ca xiiñeʼ Biblia gatigá ne nga racané iguidxi fe stícabe. Ne ora qué guidúʼndadu ni la? rudieeʼ cuenta jma huaxiéʼ rannaxhiicabe Dios». Sti hombre láʼ Gary de Australia guníʼ: «Rueniáʼ ca xiiñeʼ xi guiráʼ rusihuinni maʼ cayaca cani bizabiruaa Dios ndaaniʼ Stiidxaʼ. Laaca ruluéʼ laacabe xi guiráʼ ribeendú binni ora rinanda ca conseju stiʼ Biblia. Ni jma huayacané laadu para iguidxi fe stidu nga cadi gusaanadu de guidúʼndadu Biblia».
Pa gusihuínniluʼ nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ ora gusiidiluʼ laacabe la? jma nagueenda zaziidicabe, ne zindani ndaaniʼ ladxidóʼcabe (Santiago 3:18). Shawn ne Pauline ti guendaxheelaʼ de Gran Bretaña ni nápacaʼ tapa xiiñicaʼ guniʼcaʼ sicaríʼ: «Ora maʼ cadúʼndanedu ca xiiñidu bínidu stipa pur cadi tindenedu laacaʼ nécapeʼ huaxiéʼ ribídxicaʼ. Laaca bichaʼdu modo bidúʼndanedu laacabe. Guyuu ora gunábadu laacabe cuícabe xi tema riuuláʼdxicabe guidúʼndadu. Laaca biquiiñedu ca videu stiʼ xquidxi Dios, ne guyuu tiru dede chupa biaje bidúʼyadu ndaa ni racaláʼdxidu o bicueezadxidu ni para guinidu de laani». Ti gunaa de Gran Bretaña láʼ Kim bisiene sicaríʼ: «Dede ante ruyubeʼ ni chiguundaniáʼ ca xiiñeʼ purtiʼ riuuladxeʼ guinabadiidxaʼ laacabe xiixa ni gucaa laacabe guiníʼ íquecabe. Ne dxandipeʼ riuuláʼdxicabe chúʼcabe para guidúʼndadu. Ne nabé ruxídxidu».
Ora guyúbinu tu guidxaaga ca xiiñinu
Jma nagueenda zannaxhii ca xiiñinu Jiobá ne jma ziuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ lade ca xpinni Cristu pa gaca xhamígucaʼ cani dxandíʼ xhamigu Dios. Nécapeʼ gudii dxiiñaʼ guyúbinu tu guiniʼné ca xiiñinu ne quítenecaʼ la? zabeendunu ni galán pa gúninu ni. Laaca nabé jneza guyúbinu ximodo guidxaagacabe cani runi xhiiñaʼ Dios guiráʼ dxi. Stale ni nahuiiniʼ ni huadxaaga ca xpinni Dios ca huaguuni gana laacaʼ gúnicaʼ ca dxiiñaʼ cayúnicabe. Ti xpinni Cristu ni guca misionera guníʼ sicaríʼ: «Bixhozeʼ ne jñaa nabé biʼniʼ invitarcaʼ ca precursor chitó ra lídxidu. Naa biiyaʼ nabé biéchecabe purtiʼ cayúnicabe xhiiñaʼ Dios ne naa laaca guyuuladxeʼ guneʼ ni cayúnicabe».
Peru laanu nánnanu pa guidxaagacabe cani cadi naquiiñeʼ la? zanda guicá guendaquéiquiiñeʼ laacabe. Nga runi, laanu, cani nápanu xiiñinu la? naquiiñeʼ gápanu laacabe para cadi guidxaagacabe cani cadi naquiiñeʼ, peru naganahuiiniʼ para gúninu ni (1 Corintios 15:33). Naquiiñeʼ gánnanu ximodo gusíʼdinu ca xiiñinu ti cadi guidxaagacaʼ cani cadi nadxii Jiobá ne cani qué runibiáʼ laabe (Proverbios 13:20). Shawn, hombre ni maʼ bizéʼtenu lu tema riʼ guníʼ: «Bisíʼdidu ca xiiñidu guiníʼnecaʼ guiráʼ cani rinecaʼ scuela, peru ra scuela si. Ca xiiñidu biénecaʼ xiñee cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ xiixa ne ca xcompañérucaʼ despué de clase nin quítecaʼ xiixa para guni ganarcaʼ ra scuela».
Pabiáʼ risaca nga gusíʼdinu jneza
Pa gusíʼdinu ca xiiñinu guiniʼcaʼ de cani runi crecaʼ la? ziuuláʼdxicaʼ gusihuínnicaʼ pabiáʼ nadxiicaʼ Dios. Ti hombre láʼ Mark, ni nabeza Estados Unidos guníʼ: «Rápadu gana guʼyaʼ ca xiiñidu ximodo zanda chuʼ binni nayecheʼ, ora guiníʼ de cani runi cré ora tiisi ne cadi ora maʼ canagucheechesicaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo. Nga runi, ora maʼ ziuudu ra parque, ruaa nisadóʼ o zizadu ndaaniʼ guiʼxhiʼ la? rinedu libru ne revista ne rinínedu binni ni guidxaagadu de cani runi credu. Ca xiiñidu nabé riuuláʼdxicaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ ora maʼ ziuudu ca lugar ca. Ne laacabe laaca riuuláʼdxicabe guiníʼcabe de ni runi crécabe ora maʼ cayüíʼnedu binni diidxaʼ».
Apóstol Juan gucané stale binni gannaxhii Dios de guidubi ladxidóʼ. Dxi mayaca gátibe bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Gasti ru ni rusieche naa jma que ganna zinanda ca[ni zeeda gaca casi] xiiñe ni dxandíʼ» (3 Juan 4). Pa laanu gacanenu ca xiiñinu gannaxhiicaʼ Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ la? ziuʼnu nayecheʼ.
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
❖ Naquiiñeʼ gúninu stipa pur guinínenu ca xiiñinu de Stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidoʼloʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]
❖ Bisiidiʼ ca xiiñiluʼ gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ Dios
[Credit Line 14]
Ni bidii Green Chimneys Farm