BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w13 15/7 yaza 27-31
  • Riuuláʼdxidu gúnidu ni na Jiobá ratiica si

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Riuuláʼdxidu gúnidu ni na Jiobá ratiica si
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • BIETEʼ GUIDXI
  • GUIRÓPADU BÍNIDU NI NA JIOBÁ
  • GÚPADU TI GUENDANAGANA NE GUCUAADU STALE NDAAYAʼ
  • NAYECHEʼ NUUDU PUR GUIRÁʼ DXIIÑAʼ BÍNIDU
  • NANNA JIOBÁ XI GUIRÁʼ CAQUIIÑEDU
  • Bisiidiʼ Jiobá naa guneʼ xhiiñaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • «Jiobá rudii stipa naa»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
w13 15/7 yaza 27-31

MODO BIBANEʼ

Riuuláʼdxidu gúnidu ni na Jiobá ratiica si

Markus ne Janny Hartlief guniʼcaʼ ni bizaacacaʼ

Qué huayuu dxi chigucheecheʼ diidxaʼ stubeʼ. Dede racaditi ñee cada biaje chigucheecheʼ diidxaʼ. Ne jmaruʼ si nagana gúcani para naa, purtiʼ qué riná ca binni que gucaadiágacaʼ. Nuu de laacaʼ guizáʼ nadúxhucaʼ ne dede gucaláʼdxicaʼ niguíñecaʼ naa. Ti folletu si bisaananiaʼ binni primé beeu gucaʼ precursor. (Markus)

GUCA nga lu iza 1949, raca jma de sesenta iza. Peru historia stinneʼ ruzuluni stale iza ante. Bixhozeʼ láʼ Hendrik, laa runi chaahuiʼ ne runi zapatu ne laaca gúcabe jardineru guidxi Donderen, ti guidxi huiiniʼ ni riaana ladu guiaʼ de Drenthe, Países Bajos. Racá nga guleʼ lu iza 1927. Bixhozeʼ ne jñaaʼ gúpacaʼ gadxe xiiñicaʼ ne naa nga ra guidapa xiiñicabe. Lu ti layú nga zuba lídxidu, ne cá ti neza yu cueʼni. Stale vecinu stidu nápacaʼ granja sticaʼ ne nabé riuuladxeʼ modo nabani ca binni que. Primé biaje gunnaʼ de Dios nga lu iza 1947, dxi napaʼ 19 iza, ora guniʼné ti vecinu stidu ni láʼ Theunis Been naa. Rietenalaʼdxeʼ dxiqué qué riuuladxeʼ modo naca Theunis, peru gudiʼdiʼ si guiropa guendaridinde ni guca lu guidubi Guidxilayú gúcabe testigu stiʼ Jiobá ne gúcabe ti binni jma nachaʼhuiʼ. Bidxagayaaʼ modo bichaabe, ngue runi bicaadiagaʼ laabe ora guníʼnebe naa naguixhe ique Dios guni ti paraísu lu Guidxilayú riʼ. Nagueendaca biziideʼ ni na Jiobá ne qué nusaana de ñaca xhamígudu.a

Bizuluáʼ bicheecheʼ diidxaʼ lu beeu mayo iza 1948 ne ti beeu despué, 20 stiʼ junio, guyuaanisaʼ lu ti guendaridagulisaa ni guca ndaaniʼ guidxi Utrecht. Gucaʼ precursor 1 stiʼ enero 1949. Biseendacabe naa Borculo, ti guidxi huiiniʼ ni riaana neza ra rindani Gubidxa stiʼ guidxi que, raqué nuu ti neza binni ridagulisaa ra rié huaxiéʼ xpinni Cristu. Para chindayaʼ raqué, napa xidé sayaʼ 130 kilómetru, ngue runi gudixhe iqueʼ chaaʼ lu bicicleta stinneʼ. Naa rabeʼ xhoopaʼ hora si nindayaʼ raqué, peru cumu cayaba nisaguié ne nadipaʼ nuu bi la? bindaaʼ doce hora, peru maʼ lu tren nga bineʼ últimu 90 kilómetru que. Maʼ huaxhinni yendayaʼ ralidxi ca Testigu ra biaanaʼ biaʼ dxi gucaʼ precursor lugar que.

Huaxiéʼ nga ca cosa ni napa binni biluxe si guerra que. Naa la? ti traje si nga napaʼ ne nabé naroʼbaʼ ni para naa ne natipi pantalón stini. Casi bizeeteʼ ra bizulunu que, nabé nagana guca para naa primé beeu guyuaaʼ ndaaniʼ guidxi Borculo, peru guluu Jiobá ndaayaʼ naa ne biindaniáʼ stale binni Biblia. Dxi bisaaʼ gaʼ beeu de nuaaʼ raqué biseendacabe naa Ámsterdam.

BIETEʼ GUIDXI

Biniiseʼ ra runi binni dxiiñaʼ lu layú, peru málasi maʼ nuaaʼ ndaaniʼ guidxi Ámsterdam, ti guidxi jma naroʼbaʼ ni nuu Países Bajos. Nabé rucaadiaga binni raqué, ngue runi lu primé beeu de nuaaʼ raqué bisaanaʼ stale libru ne revista, jma que biaʼ bisaanaʼ lu gaʼ beeu guyuaaʼ xquidxeʼ. Nin qué nindaa maʼ ruundaniáʼ xhono binni Biblia. Dxi gucaʼ siervu stiʼ ca binni ridagulisaa (yanna maʼ runibiaʼnu ni casi Binnigola ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi grupu de binnigola), bidiicabe naa gudieeʼ primé libana stinneʼ nezalú stale binni. Peru bineʼ sentir casi ora qué zanda gudieeʼ ni, ngue runi dede gutadxí ladxiduáʼ ora biseendacabe naa sti neza binni ridagulisaa ante gudieeʼ libana que. ¡Qué liica niníʼ iqueʼ pa ra nidiʼdiʼ iza nudieeʼ jma de gaayuʼ mil libana!

Cucheeche Markus diidxaʼ lu calle gaxha de guidxi Ámsterdam (1950)

Lu beeu mayo iza 1950 biseendacabe naa Haarlem. Chupa chonna iza despué, biʼniʼ invitárcabe naa chigannaʼ ca neza binni ridagulisaa, ¡dede qué ñanda ñaseʼ chonna gueelaʼ ora gúdxicabe ni naa! Gudxeʼ Robert Winkler, tobi de ca xpinni Cristu ni runi dxiiñaʼ Betel, qué zanda guneʼ dxiiñaʼ gucuaaʼ que. Óraque bicábibe naa: «Lii bichá guiʼchiʼ ca, chaahuiʼ chaahuiʼ zaziidiluʼ». Ngue runi, biaʼ ti beeu de bisiidicabe naa modo guneʼ dxiiñaʼ que bizuluáʼ yegannaʼ ca neza binni ridagulisaa (superintendente de circuito). Dxi yegannaʼ ti neza binni ridagulisaa bineʼ biaayaʼ Janny Taatgen, ti baʼdudxaapaʼ precursora ni nabé nayecheʼ, nadxiibe Jiobá ne riuuláʼdxibe gúnibe xhiiñaʼ Dios. Bichaganadu lu iza 1955. Peru ante gabeʼ laatu xiruʼ bizaacaʼ la? chigusiene Janny laatu ximodo guca precursora ne ximodo binibiaʼdu.

GUIRÓPADU BÍNIDU NI NA JIOBÁ

Janny: Guca jñaaʼ Testigu lu iza 1945, dxi napaʼ 11 iza. Dede dxi bizulú caziidibe biiyabe pabiáʼ risaca gusiidibe guionnaʼ xiiñibe cani zeeda lu Biblia. Peru rúnibe ni ora maʼ qué guinni bixhozeʼ ra yoo, purtiʼ laa qué riuulaʼdxiʼ guizíʼdidu xiná Biblia.

Primé guendaridagulisaa roʼ guyaaʼ nga ni guca ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ La Haya, lu iza 1950. Ne sti semana que guyaaʼ primé biaje ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ni nuu ndaaniʼ guidxi Assen (Drenthe). Guizáʼ bidxiichi bixhozeʼ dede gulee naa de ralídxidu. Ora gudxi jñaaʼ naa: «Maʼ nannuʼ paraa chibiʼluʼ», biénecaʼ caniʼbe de ca xpinni Cristu, ngue runi yendezaʼ ralidxi ti familia ni naca Testigu ni nabeza gaxha de ralídxidu. Peru qué nusaana bixhozeʼ de nuchiichi naa, ngue runi bidxaaʼ ndaaniʼ sti neza binni ridagulisaa ni nuu Deventer (Overijssel), ni riaana 95 kilómetru de ra nabézadu que. Óraque nga gúdxibe naa zanda guibiguetaʼ ra yoo. Xiñee maʼ bichaabe yaʼ. Cumu nahuiineʼ dxi guleebe naa de ralídxidu la? gúpabe guendanagana né gobiernu pur ni bíʼnibe. Neca qué ñuu dxi ñácabe Testigu, peru despué bidiibe lugar chaaʼ guiráʼ guendaridagulisaa ne gucheecheʼ diidxaʼ.

Dxi guca Janny precursora de vacación (1952)

Bibiguetasiáʼ ralídxidu, nabé guca huará jñaaʼ ne gupa xidé bineʼ ca dxiiñaʼ raca ndaaniʼ yoo. Neca zaqué, qué nusaanaʼ de niniiseʼ lu stiidxaʼ Dios ne guyuaanisaʼ lu iza 1951, dxi napaʼ 17 iza. Bianda si jñaaʼ lu iza 1952, gucaʼ precursora de vacación (auxiliar) chupa beeu ne bicheecheʼ diidxaʼ né chonna precursora. Gulézadu ndaaniʼ ti yoo ni zuba lu nisa ne bicheechedu diidxaʼ ndaaniʼ chupa guidxi ni nuu Drenthe. Lu iza 1953 gucaʼ precursora regular. Gudiʼdiʼ si ti iza, yeganna ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laadu. Baʼdunguiuu que nga Markus. Bichaganadu lu beeu mayo iza 1955, purtiʼ guníʼ íquedu zanda gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá casi guendaxheelaʼ (Ecl. 4:9-12).

Dxi bichaganadu (1955)

Markus: Bichaganásidu biseendacabe laadu casi precursor Veendam (Groninga). Gulézadu ndaaniʼ ti cuartu huiiniʼ ni napa 3 metru de ziuulaʼ ne 2 metru de xilaga. Neca nahuiiniʼ ni, peru nabé sicarú modo runi chaahuiʼ Janny ni. Guiráʼ gueelaʼ rucáʼnadu mexaʼ huiiniʼ stidu ne chupa banguʼ huiiniʼ guriá yoo que para ganda quíxhedu cama stidu.

Xhoopaʼ beeu despué biʼniʼ invitárcabe laadu chigánnadu ca neza binni ridagulisaa ni nuu Bélgica, ra nuu biaʼ tapa mil ni rucheeche diidxaʼ lu iza 1955. ¡Yanna riʼ, maʼ nuu jma de 24,000 binni rucheeche diidxaʼ! Flandés riaana ladu guiaʼ stiʼ Bélgica, ne laaca diidxaʼ ni riníʼcabe Países Bajos nga riníʼcabe raqué. Peru gadxé modo riníʼcabe diidxaʼ belga, ngue runi, dxi yendadu raqué nabé nagana guca para laadu guiénedu ca binni que.

Janny: Para ganda chiganna tuuxa ca neza binni ridagulisaa la? napa xidé chuulaʼdxiʼ guni ni na Dios ne gacané stobi. Ora rigánnadu cada neza binni ridagulisaa riuudu lu bicicleta ne riaanadu ralidxi ca xpinni Cristu ni nabeza ra chindadu que. Cumu qué gápadu ra guiaanadu ora guiluxe chigánnadu ti neza binni ridagulisaa la? napa xidé guiaanadu raqué dede martes siadóʼ para chigánnadu sti neza binni ridagulisaa. Neca zaqué, ridúʼyadu dxiiñaʼ ni cayúnidu que casi ti ndaayaʼ stiʼ Jiobá.

Markus: Dxi bizuludu huaxiéʼ runibiaʼdu ca xpinni Cristu nuu raqué, peru nabé gúcacabe nachaʼhuiʼ né laadu ne rudiicabe ni caquiiñedu (Heb. 13:2). Ca iza gucaʼ superintendente, nabé stale biaje yegánnadu guiráʼ ca neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe holandés ni nuu Bélgica, ne gucuaadu stale ndaayaʼ. Tobi de laacani nga binibiaʼdu stale de ca xpinni Cristu ni nuu lu distritu ra riníʼcabe holandés ne guizáʼ gunnaxhiidu laacaʼ. Maʼ bíʼyadu biniisi stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ne laaca bidúʼyadu pabiáʼ maʼ biniisicabe lu stiidxaʼ Dios, bidiicabe laacabe Jiobá ne cayúnicabe xhiiñaʼ Reinu primeru. Nabé riéchedu ora ridúʼyadu cayuni stale de laacabe ni na Dios ne nácacaʼ precursor (3 Juan 4). Biblia na «[r]acané saa nu pur fe stinu», nga runi ora chigánnadu ca xpinni Cristu que riguuni gana laadu para gúnidu biaʼ gándatiʼ lu xhiiñadu (Rom. 1:12).

GÚPADU TI GUENDANAGANA NE GUCUAADU STALE NDAAYAʼ

Markus: Dede dxi bichaganadu, nabé gucuá íquedu chuudu Scuela stiʼ Galaad. Ngue runi, ribeedu biaʼ ti hora guiráʼ dxi para guizíʼdidu inglés, peru cumu nagana guizíʼdidu ni né ca libru si ni nápadu la? riuudu de vacación Inglaterra ne rucheechedu diidxaʼ raqué para guni practicardu diidxaʼ que. Lu iza 1963 gucuaadu chupa carta ni biseendaʼ Betel ni nuu Brooklyn, tobi para naa ne stobi para Janny. Lu carta stinneʼ que cayuni invitárcabe naa chaaʼ ti cursu Galaad ni zandaa chii beeu. Lu cursu riʼ riziidiʼ ca xpinni Cristu ximodo quixhe chaahuicaʼ ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ xquidxi Dios. Ngue runi, lade ti gayuaa binni ni guca invitar cursu que, nuu 82 hombre.

Janny: Lu carta gucuaaʼ dxi que canábacabe naa guinieniáʼ Jiobá ne guuyaʼ pa zanda guiaanaʼ Bélgica laga cheʼ Markus Galaad. Dxandíʼ, nabé guyuaaʼ triste. Bineʼ sentir casi ora cadi caguu Jiobá ndaayaʼ ca stipa cayuneʼ lu xhiiñaʼ. Óraque nga bietenaladxeʼ rié binni Scuela stiʼ Galaad para gusiidicabe laa ximodo gucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu jma neza lu guidubi Guidxilayú. Ngue runi guniéʼ zanda gacaniáʼ xheelaʼ. Biaanaʼ casi precursora especial ndaaniʼ guidxi Gante né Anna ne Maria Colpaert, chupa precursora especial ni maʼ xadxí cayuni xhiiñaʼ Dios.

Markus: Cumu caquiiñeʼ guiziideʼ chaahueʼ inglés la? gúdxicabe naa chaaʼ Brooklyn gaayuʼ beeu ante guzulú cursu que. Bineʼ dxiiñaʼ ra Departamento de Envíos ne Servicio. Biaʼ tiempu bineʼ dxiiñaʼ ra redandá ca pedidu stiʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu Asia, Europa ne Sudamérica raqué bidieeʼ cuenta nuu xpinni Cristu guiráʼ guidxi. Jma nga rietenalaʼdxeʼ ti xpinni Cristu ni láʼ Alexander H. Macmillan, laa guca peregrinu (binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa) ca dxi bibani Russell. Neca maʼ nagólabe ne huaxiéʼ runadiágabe, peru riebe guiráʼ ca guendaridagulisaa. Guizáʼ bidxagayaaʼ laabe ne biziideʼ cadi naquiiñeʼ gusaana de guidxaagaʼ xcaadxi xpinni Cristu (Heb. 10:24, 25).

Janny: Chupa chonna biaje rucaaʼ carta ra nuu Markus guiráʼ semana, ne laaca rucaabe ra nuaaʼ. ¡Nabé ribanaʼ laabe ne laabe laaca ribánabe naa! Peru xheelaʼ nabé nayecheʼ nuu pur cursu que, ne naa laaca nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ cucheecheʼ diidxaʼ; ne ora bibiguétabe de Estados Unidos, maʼ cayuundaniáʼ 17 binni de Biblia. Nabé nagana guca para laadu chuʼdu stúbidu quince beeu, peru biiyaʼ modo guluu Jiobá ndaayaʼ laadu pur ca stipa bínidu. Stale hora bindaa para bedandá avión ra zeeda Markus que, ngue runi ora biiyaʼ laabe gudiidxeʼ laabe ne bidúʼnadu. Dede dxiqué maʼ qué huaxéledu.

NAYECHEʼ NUUDU PUR GUIRÁʼ DXIIÑAʼ BÍNIDU

Markus: Biʼniʼ invitárcabe laadu chigúnidu dxiiñaʼ Betel dxi bibiguetaʼ de Galaad lu diciembre iza 1964. Biaʼ chonna beeu si bínidu dxiiñaʼ raqué ne despué biseendacabe laadu casi superintendente de distrito ndaaniʼ guidxi Flandes. Despué biseendacabe chupa misioneru Bélgica, Aalzen ne Els Wiegersma. Bedandasícabe guca Aalzen superintendente de distrito, óraque maʼ biʼniʼ invitárcabe laadu Betel sti biaje, raqué bineʼ dxiiñaʼ ra Departamento de Servicio. Dede 1968 hasta 1980 bínidu dxiiñaʼ Betel ne laaca yegánnadu ca neza binni ridagulisaa. Ne dede 1980 hasta 2005 gucaʼ superintendente de distrito sti biaje.

Neca gadxé gadxé dxiiñaʼ bínidu ndaaniʼ xquidxi Jiobá, qué liica ñaandaʼ laadu bidiʼdu laadu Jiobá para gúnidu ni na né stale gana. Nabé guyuʼdu nayecheʼ né ca dxiiñaʼ bínidu, purtiʼ nannaʼ dxiicheʼ guca cani para guiroobaʼ xhiiñaʼ Reinu.

Janny: Nabé galán runeʼ sentir ora rietenalaʼdxeʼ dxi yeniáʼ Markus Brooklyn lu iza 1977 ne dxi guyuudu Patterson lu iza 1997, ora guyebe Scuela para grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel.

NANNA JIOBÁ XI GUIRÁʼ CAQUIIÑEDU

Markus: Guca operar Janny lu iza 1982 ne guizáʼ nagueenda biándabe. Chonna iza despué, bidii neza binni ridagulisaa ni nuu Lovaina laadu ti cuartu huiiniʼ ni nuu ique Yoo stiʼ Reinu. Deruʼ ngue nga primé biaje nápadu ti lugar huiiniʼ para laasidu lu treinta iza. Dxiqué, ora maʼ chigánnadu ti neza binni ridagulisaa cada martes la? napa xidé quibaʼ ne guieteʼ 54 escalón para guindeteʼ ca maleta stidu, ne bineʼ ni stale biaje. Nabé biéchedu ora bidiicabe laadu ti cuartu ni nuu lu primé pisu para cuézadu lu iza 2002. Dxi napaʼ 78 iza, biseendacabe laadu casi precursor especial ndaaniʼ guidxi Lokeren. Nabé nayecheʼ nuudu purtiʼ cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá casi precursor ne purtiʼ cayándaruʼ cucheechedu diidxaʼ guiráʼ dxi.

«Para laadu qué risaca paraa cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá nin xi puestu nápadu, ni jma risaca nga tu stiʼ dxiiñaʼ cayúnidu»

Janny: Pa nuchaagadu ca iza ni maʼ zinedu de cayúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá la? nudiini jma de ti gayuaa gande. Maʼ bidúʼyadu runi Jiobá ni riníʼ ne nánnadu qué zusaanabe laadu ne gastiʼ qué ziaadxaʼ laadu pa qué gusaana de gúnidu ni nabe (Heb. 13:5; Deut. 2:7).

Markus: Dede nahuiinidu bidiʼdu xquendanabánidu Jiobá ne qué ñuu dxi ñacheludu ñápadu stale cosa risaca para laadu. Né stale guendanayecheʼ bínidu ca dxiiñaʼ bidiicabe laadu, purtiʼ para laadu qué risaca paraa cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá nin xi puestu nápadu, ni jma risaca nga tu stiʼ dxiiñaʼ cayúnidu.

a Ra gudiʼdiʼ iza, bixhozeʼ ne jñaaʼ, ti bizanaʼ ni jma huaniisi ne chupa bicheʼ laaca gúcacaʼ Testigu.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir