Qué riluxe guidxilayú ora gaca divorciar binni
«Gucadé ladxiduáʼ. Nuuca binni galán ne málasi maʼ qué gapa gastiʼ. » (MARK,a napa ti iza de guca divorciar)
«Guyuuné xheelaʼ ti gunaa biaʼca xiiñidxaapadu. Ne ora guca divorciardu dede gutadxí ladxiduáʼ purtiʼ nabé feu xpiaʼ xheelaʼ, peru laaca bineʼ sentir casi ora cayuni búrlacabe naa ne cayúnicabe menu naa.» (EMMELINE, napa diecisiete iza de guca divorciar)
Nuu binni na jma galán zabani pa gaca divorciar. Ne nuu tu ruyubi pa ñanda si qué nilaa xquendaxheelaʼ peru qué randa diʼ rucaacabe xheelacabe guiaanané laacabe. Peru stale de cani maʼ guca divorciar huayuuyacaʼ jma nagana ribani binni que biaʼ guníʼ íquecaʼ ni. Pa deruʼ guca divorciarluʼ, zándaca nga nga ni jma nagana huadxaagaluluʼ. Biiyaʼ caadxi conseju zeeda lu Biblia ni zanda gacané lii gudxiiluluʼ ca guendanagana rapa binni ora gaca divorciar.
PRIMÉ GUENDANAGANA: CANI RUNINÁ LADXIDOʼLOʼ.
Nabé riuu binni xizaa pur bueltu, modo gusiniisi xiiñiʼ ne pur nuu stubi ne nagana para cuee xaíque binni cani. Ti psicóloga ni maʼ guti ni láʼ Judith Wallerstein, bidii cuenta nuu binni neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza nanaruʼ nuucaʼ pur bicheené xheelacaʼ laacaʼ ne runi sentircaʼ maʼ guirutiʼ rulabi laacaʼ ne riníʼ íquecaʼ «lu xquendanabani binni raca stale cosa ni cadi jneza, qué rireendú ni racaláʼdxicaʼ ne runi sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ».
NI ZANDA GÚNILUʼ:
Gulee ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Zándaca zabánaluʼ binni ni nadxiiluʼ ca. Neca gúpatu guendanagana, zándaca ziuubaʼ ladxidoʼloʼ purtiʼ qué nibanineluʼ xheelaluʼ nayecheʼ casi gucaláʼdxiluʼ (Proverbios 5:18). Cadi malu diʼ nga cuee binni ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ, purtiʼ Biblia na nuu «tiempu para guʼnaʼ» binni (Eclesiastés 3:1, 4).
Cadi guixéleluʼ de binni. Neca ziuu ora naquiiñeʼ chuʼ binni stubi para cuee ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ, peru cadi jneza diʼ chuʼ binni zacá xadxí (Proverbios 18:1). Ora güíneluʼ ca xhamíguluʼ diidxaʼ, guníʼ diidxaʼ ni gacané laacabe, purtiʼ pa nisi guiniʼluʼ mal de ni guca xheelaluʼ, neca nápaluʼ razón la? maʼ qué zanadícabe guidxaagacabe lii. Pa naquiiñeʼ gúʼyaluʼ xii nga ni jma risaca gúniluʼ despué de guca divorciarluʼ, biyubi tuuxa ni zanda güíneluʼ laa ni cazaacaluʼ ne nannuʼ zanda gacané lii.
Gupa lii ti chuʼluʼ nazaaca. Pur ca guendanagana ni ridxaagalú binni ora gaca divorciar, riguiibaʼ presión sticaʼ o rápacaʼ migraña. Nga runi, gudó galán, biʼniʼ ejerciciu ne gusi biaʼ caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ xcuérpuluʼ (Efesios 5:29).
Bisaʼbiʼ cani cadi caquiiñeluʼ o ni zanda gucaa lii gápaluʼ xiana ni guca xheelaluʼ, peru gundisaʼ chaahuiʼ ca guiʼchiʼ ni risaca. Ne galán uguu chaahuiluʼ ca foto ni bireetu dxi bichaganatu para guʼyaʼ ca xiiñiluʼ cani despué.
Biʼniʼ stipa para cadi guiníʼ íqueluʼ ni guniná lii. Olga, ti gunaa ni guca divorciar purtiʼ guyuuné xheelabe stobi, guníʼ: «Nabé guníʼ iqueʼ: “Xi napa gunaa ca né que gapaʼ naa yaʼ”». Peru despué bidiibe cuenta pa gatigá guiníʼ íquebe zacá la? jma zuniná ni laabe (Proverbios 18:14).
Stale binni haudii cuenta ora gucaa lu guiʼchiʼ ni riníʼ ique racaneni laa gucueeza laca laa ne guiníʼ ique jneza. Pa gúniluʼ zacá la? biʼniʼ stipa pur gucaaluʼ ni zanda gacané lii ti maʼ cadi guiníʼ íqueluʼ cani guniná lii (Efesios 4:23). Guidúʼyanu chupa ejemplu:
Ni zuniná lii: «Runi naa guyuuné xheelaʼ sti gunaa».
Ni zacané lii: «Qué gapa diʼ xheelaʼ razón para chuʼné stobi purtiʼ si rucheeʼ».
Ni zuniná lii: «Binitesiáʼ tiempu stinneʼ né ti binni ni qué nusisaca naa».
Ni zacané lii: «Jma nayecheʼ ziuaaʼ pa guiníʼ iqueʼ ximodo guibaneʼ yanna lugar de guiníʼ iqueʼ ni bizaacaʼ».
Cadi gulábiluʼ ca diidxaʼ ni guniná lii. Nuu xhamíguluʼ ne binnilídxiluʼ ni racalaʼdxiʼ gacané lii peru sin gudiicaʼ cuenta zándaca gábicaʼ lii diidxaʼ naná ne ni cadi jneza. Casi nuu tu laa riníʼ: «Cadi para lii diʼ laabe» o «Dios nanalaʼdxiʼ gaca divorciar binni».b Nga runi Biblia rudii conseju riʼ: «Cadi guni creluʼ guiráʼ diidxaʼ guiníʼ binni» (Eclesiastés 7:21). Martina, ti gunaa ni maʼ napa chupa iza de guca divorciar guníʼ: «Lugar de gulabeʼ ca diidxaʼ ni guniná naa la? ruyubeʼ guuyaʼ ca cosa ca casi ruuyaʼ Dios cani. Jma jneza modo riníʼ íquebe que laanu» (Isaías 55:8, 9).
Biʼniʼ orar Dios. Laabe rábibe cani runi adorar laabe gusaanacaʼ lu nabe guiráʼ ni riguu xizaa laacaʼ, ne jmaruʼ si cani jma ruchiiñaʼ laacaʼ (1 Pedro 5:7).
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Bicaa ca versículo ni jma racané lii lu caadxi guiʼchiʼ ne bicaa cani ra zanda gúʼyaluʼ cani gatigá. Ca textu ni maʼ bizéʼtenu ca ne xcaadxi casi Salmo 27:10; Salmo 34:18; Isaías 41:10 ne Romanos 8:38, 39 huayacané cani stale binni ni maʼ guca divorciar.
Bidii lugar gacané Biblia lii lu ca dxi nagana cadíʼdiluʼ riʼ
GUIROPA GUENDANAGANA: ORA GÚʼYALUʼ BINNI NI GUCA XHEELALUʼ.
Juliana, ti gunaa ni gulezané xheelaʼ once iza, guníʼ: «Dede biinaʼ lu xheelaʼ ora gunabaʼ laa cadi gusaana naa. Peru dxi bisaanabe naa, guizáʼ bidxiicheniáʼ laabe ne laaca bidxiicheniáʼ gunaa biasanebe que». Stale binni ni guca divorciar né xheelaʼ neca tiidiʼ stale iza ridaacaʼ xiana né binni ni guca xheelacaʼ. Peru nuu binni napa xidé guʼyaʼ binni ni guca xheelaʼ, jmaruʼ si pa nápacabe xiiñicabe.
NI ZANDA GÚNILUʼ:
Ora naquiiñeʼ gúʼyaluʼ ni guca xheelaluʼ ca, byuiʼné laabe diidxaʼ jneza. Gudixhe ique guiniʼluʼ ni zeluʼ, cadi gutáleluʼ diidxaʼ ne cadi guindaaluʼ. Stale tu huayuni zacá huayacaneni laacaʼ cadi tíndecaʼ (Romanos 12:18).
Cadi guiniʼluʼ diidxaʼ ni guniná. Ora guni sentirluʼ cucaalube lii, galán chinándaluʼ conseju riʼ: «Ni nanna gucueeza ruaa la? nuu xpiaaniʼ» (Proverbios 17:27). Yanna, pa neca cayúniluʼ stipa pur güiluʼ diidxaʼ jneza ne málasi maʼ cadi galán modo cayuiʼtu diidxaʼ la? zanda gábiluʼ laabe: «Guleza naa guiníʼ iqueʼ ni ti guininu sti ora».
Biyubi ximodo cueechuluʼ cani nápaluʼ lade cani nápabe, casi guiʼchiʼ stiʼ seguru médicu ne xcaadxi guiʼchiʼ ni risaca ti zacá maʼ qué zuuyaluʼ laabe gatigá.
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Ora güíneluʼ binni ni guca xheelaluʼ ca diidxaʼ sti biaje ne gudiiluʼ cuenta tobi de laatu maʼ nuu tinde o racalaʼdxiʼ gaca ni na la? gudxi laabe sti ora güitu diidxaʼ o biaanané laabe maʼ lu correu güitu diidxaʼ (Proverbios 17:14).
GUIONNA GUENDANAGANA: GUCANÉ CA XIIÑILUʼ.
María na despué de guca divorciar né xheelaʼ nabé biinaʼ dxaapahuiiniʼ stiʼ ne dede bibiguetaʼ gunesa lu cama. Ne sti xiiñidxaapabe neca biyubi gucaachiʼ ni runi sentir la? biiyabe bichaa modo laa. Peru zándaca yanna peʼ ra caquiiñeʼ ca xiiñiluʼ gacaneluʼ laacaʼ qué gápaluʼ stipa ne tiempu para gacaneluʼ laacabe.
NI ZANDA GÚNILUʼ:
Gucané ca xiiñiluʼ guiniʼcaʼ ni runi sentircaʼ, neca nin jneza ni guiníʼcabe (Job 6:2, 3).
Cadi uguaʼluʼ ca xiiñiluʼ ca guendanagana stiluʼ. Zándaca caquiiñeluʼ tu quixhedxí ladxidoʼloʼ ne zándaca gacalaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ gacanecaʼ lii, peru cadi jneza diʼ gucaaluluʼ ca xiiñiluʼ guni chaahuicaʼ ca guendanagana stiluʼ (1 Corintios 13:11). Cadi naquiiñeʼ diʼ gábiluʼ ca xiiñiluʼ cani runi sentirluʼ o guseendaneluʼ laacabe xiixa razón ra nuu bixhózecabe.
Cadi guchaaluʼ stale cosa lu xquendanabani ca xiiñiluʼ. Jma galán guiaanatu ra maca nabézatu ne cadi guchaatu cani maca rúnitu. Ni jma jneza gúnitu nga cadi gusaanatu de chuʼtu gaxha de Dios, casi gúʼndatu Biblia ne guni adorartu Jiobá juntu (Deuteronomio 6:6-9).
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Nagueendaca gudxi ca xiiñiluʼ pabiáʼ nadxiiluʼ laacaʼ ne gudxi laacabe cadi laadícabe nápacabe donda pur ni guca ca. Bicabi cani guinabadiidxacabe lii, ne cadi guiniʼluʼ xheelaluʼ napa donda purtiʼ guca divorciartu.
Melissa, ti gunaa ni gulezané xheelaʼ dieciséis iza guníʼ: «Gucaʼ divorciar, neca cadi ngue diʼ nga gucalaʼdxeʼ. Peru jma galán bineʼ sentir ora bidieeʼ cuenta qué zanda diʼ guchaaʼ ni maʼ guca». Nga rusihuinni qué riluxe diʼ guidxilayú ora gaca divorciar binni.
a Bidxaa lácabe.
b Nanalaʼdxiʼ Dios guyubi binni modo gaca divorciar né xheelaʼ para guichaganáʼ sti binni. Peru pa chuʼné binni stobi la? Dios na zanda gaca divorciar xheelabe pa racalaʼdxiʼ (Malaquías 2:16; Mateo 19:9). Biindaʼ tema ni láʼ «El punto de vista bíblico: ¿Qué tipo de divorcio es el que Dios odia?», ni zeeda lu ¡Despertad! 8 stiʼ febrero 1994, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ
Ñee maʼ guleeʼ tiempu para cueeʼ ni cuchiiñaʼ naa pur guca divorciar la?
Xi zacané naa para maʼ cadi guidaaʼ xiana ne binni ni guca xheelaʼ