¿CHUMLERPUAI TAIÑ MAPU?
CÜRÜF
DUAMNIEIÑ cürüf, huelu taiñ neyüleam müten no. Tüfachi cürüf quiñe escudo reque cuñiutucuquefi chi mapu taiñ müte huesalcanoaeteu ti rayos ultravioleta. Ngenole tüfachi cürüf rume hutrengeafui, com huall mapu püle chocoleafuiñ.
¿Chem rupamequei taiñ cürüf mu?
Ñi podümngen mu ti cürüf, com mongen aftuafui mapu meu. Ti Organización Mundial de la Salud feipi rume pichiquen che müten mapu meu neyüquei lif cürüf.
Feiti pod cürüf mu fillque cutran contuqueyu pu che tañi piuque mu ca tañi ponon meu, por ejemplo, ponon cancer cutran. Cafei siete millon che laquei fill tripantu feiti pod cürüf mu.
Taiñ mapu deumangei tañi afnoal
Taiñ mapu cüme elngei tañi hulal lif cürüf com fill mongen mülelu mapu meu. Com tüfa feleafui ti huentru müte podümnole ti mapu. Peaiñ quiñeque ejemplo:
Quimfalngei tati mahuidantu lümüafui reque tati dioxido de carbono mülelu cürüf mu. Huelu fotrangechi mapu püllelelu lafquen mu cheu tremquelu tati pu manglar doi cüme rulmequefi tati dioxido de carbono. Rume falin-ngei tañi femqueel tati pu manglar, fei doi apümafui dioxido de carbono tañi femqueel pu mahuidantu arengechi mapu meu mülelu.
Hue ngüneduamngeel quiñeque fütraque alga, tati quelpo cam kelp reque, nüquefingün ca rüngalquefingün tati dioxido de carbono. Ti quelpo ñi tapül quechilelu reque niei pichique carpa apocürüfcülelu, tüfa ta eluñmaqueyu ñi quenaicülen amuquen huente co alüquentu camapu. Camapulelu inaltu lafquen tüfachi pichique carpa trofquei, fei ti quelpo apolelu dioxido de carbono mu llangnagquei ponhuitu lafquen. Feiti mu peno fentren siglo mu rüngalcülequei.
Rucaluucülelu com che COVID-19 mu, pengelcünui tati atmosfera quisutu cümelcautuafui. Feichi 2020 tripantu mu, pichin auto miyaulu rüpü meu ca fentren industria epe com femcünui ñi cüdau, fei pürüm liftui ti cürüf. Ñi feipin ti Informe Mundial sobre la Calidad del Aire 2020, epe com troquiñ mapu inaduamngelu, doi liftui ti cürüf deu ñi tripahuenon che tañi ruca mu engün.
¿Chem chummequei tati pu che?
Cicletatuyauliyiñ, müte podümlayafiyiñ ti cürüf.
Tati pu autoridad feipiquefi tati pu industria fente podümnoafiel tati cürüf. Ca pu cientifico amul quintunieingün chumngechi fente podümngehuenoal tati cürüf. Por ejemplo, pünengeafui pu microbio ñi lipümcünutuafiel funalechi pod. Cafei feitichi pu quimche ngülamtuquefi pu che tañi fente miyaunoal auto mu, doi mai namuntu trecayal cam miyahual cicleta mu. Ca feipiquei ñi fente pünengenoal electricidad ruca mu.
Quiñeque gobierno elufi hueque cocina tañi pu che ñi müte podümnoafiel cürüf, huelu tüfa femngequelafui caquelu pais mu.
Huelu feica müten no, ca mülei ñi femngeal caquelu dungu. Femngechi pengeli ñi huirintucuel fillque organizacion 2022 tripantu mu, por ejemplo, ti Organización Mundial de la Salud ca ti Banco Mundial.
Tüfachi huirintucun feipi 2020 tripantu mu fentren che com mapu mu podümfingün ti cürüf tañi deuman mu ñi iyael. Fillque püle rume fentren che pepi ngillaquelai hueque cocina cam pepi pünequelai combustible fei ñi podümnoal ti cürüf.
¿Chem maneluhun elueiñmu ti Biblia?
“Tüfa ñi feipin tati rüfngechi Ngünechen, Jehová. Tati deumafilu ti fütra huenu ca [...] ti mapu ca com ñi hulqueel. Ca feiti mülelu mapu mu, quisu eluquefi neyen” (Isaías 42:5).
Chau Ngünechen deumafi tati cürüf ca chumngechi quisu liftuhual. Cafei afquelai tañi nehuen ca rume piuqueyequefi tati pu che. Feimu maneluucüleafuiñ Chau Ngünechen ñi liftuafiel tati podcülechi cürüf. Inaduamnge ti troquiñ “Chau Dios feipicünui ñi montuluhual taiñ mapu”.