Watchtower INTERNET MÜLEYECHI LIFRU
Watchtower
INTERNET MÜLEYECHI LIFRU
mapudungun
ü
  • ñ
  • Ñ
  • ü
  • Ü
  • BIBLIA
  • FILLQUE PUBLICACION
  • FILLQUE TRAHUN
  • bt cap. 8 pag. 60-67
  • “Tüngcületui ti trahunche”

Ngelai video tüfachi troquiñ meu.

Müna huesa, pepi pengelngelai ti video.

  • “Tüngcületui ti trahunche”
  • Cüme huldunguingün Dios ñi ngünenietual mapu
  • Fillque subtitulo
  • Ca femngechi dungu
  • “¿Chumngelu caiñetumequeen?” (Hechos 9:1-5)
  • ‘Peñi Saulo, Ñidol Jesús huercüeneu’ (Hechos 9:6-17)
  • “Eluhui ñi quimeltuafiel pu che” (Hechos 9:18-30)
  • “Fentren che feyentuingün ta Ñidol Jesús meu” (Hechos 9:31-43)
  • Rüpü amuley ta Damasku
    Tañi Lifru Biblia Nütram Nielu
  • David ca Saúl
    Falinque rupan ca quimeltun entungelu Biblia mu
  • Saul wünen rey Israel mew
    Tañi Lifru Biblia Nütram Nielu
  • Israel ñi hunen lonco ülmen
    Falinque rupan ca quimeltun entungelu Biblia mu
Cüme huldunguingün Dios ñi ngünenietual mapu
bt cap. 8 pag. 60-67

CAPITULO 8

“Tüngcületui ti trahunche”

Saulo caiñetuquefui pu cristiano, huelu cristianongetui

Hechos 9:1-43 mu entungei

1, 2. Saulo, ¿chem ayüfui ñi femal Damasco huaria mu?

QUIÑEQUE huentru amui ta Damasco huaria mu ñi caiñetumeafiel pu discipulo. Ayüfuingün ñi contuafiel tañi ruca mu engün, huingüdentuafiel, fei ñi presuyeafiel Jerusalén mu ñi juiciantucuaeteu ti Sanedrín.

2 ¿Inei am loncolei tüfachi huesaque huentru mu? Saulo tati.a Tüfachi huentru deu pefi ñi langümngen Esteban tañi inaniefiel mu ta Jesús ca cümelu troquifi, feimu culpaconi (Hech. 7:57–8:1). Cafei caiñetufi pu discipulo Jerusalén mu, eluucülefui ñi inantucuafiel pu cristiano huall püle, ayüfui ñi apümafiel feitachi troquiñche “Chau Dios ñi rüpü” pingequelu (Hech. 9:1, 2; Inaduamnge ti huichulechi dungu: “Saulo elungei autoridad”).

3, 4. 1) Saulo, ¿chem dungu mu rupai? 2) ¿Chem ramtun inaduamafiyiñ?

3 Amulelu ta Damasco Saulo ca tañi pu compañ, alofrumei quiñe pelon huenu mu. Pefiel mu, Saulo traumalehuei, fei tranapui ca tañi pu compañ llicaingün, chem pilaingün rume. Fei Saulo allcüi quiñe dungun huenu mu cüpalu, feipieyu: “Saulo, Saulo, ¿chumngelu caiñetumequeen?”. Quimlafui chem ñi rupamequen, feimu ramtufi: “¿Inei am ta eimi Ñidol?”. Afmatulehuei feipingelu: “Iñche ta Jesús, feiti tami caiñetufiel” (Hech. 9:3-5; 22:9).

4 Jesús feipi: “¿Chumngelu caiñetumequeen?”, ¿chem raquiduameleiñmu tañi ramtun? Saulo cristianongerpui, inaduamfiliyiñ tañi rupan, ¿chumngechi quelluaiñmu? Tati trahunche tüngcületui, fei ¿chem chumingün ca chem quimeltuqueiñmu tañi femün engün?

SAULO ELUNGEI AUTORIDAD

Cuifi mu, ti Sanedrín ca tati hunen lonco sacerdote feipiquefui chem tañi femafel pu judio huall mapu mu. Tüfa niepelafui autoridad ñi presuyengemeal pu judio huesa femlu, fei ñi juiciantucungeal Jerusalén mu. Ti hunen lonco sacerdote elufi autoridad ta Saulo ñi presuntucuafiel pu judio cristiano camapulelu ca feipifi pu judio loncolelu, Damasco mu, ñi quelluafiel ta Saulo (Hech. 9:1, 2).

Roma elufi pu judio ñi quisutu ngüneniehual. Feimu cristianongetulu Saulo, pu judio niefuingün autoridad ñi hulelcayafiel “cüla mari ailla” rupa (2 Cor. 11:24). Ti hunen lifru Macabeos pingelu, capitulo 15, parrafo 21 pengeli chem ñi rupan 138 tripantu petu ñi mülepanon Jesús. Quiñe Roma soltau huercüfi quiñe carta tati rey Egipto mu, Tolomeo octavo. Feipifi: “Puule tamün mapu mu huesaque [Judea] huentru, huercülelafimi tati hunen lonco sacerdote Simón, fei ñi juiciantucuafiel pu judio tañi ley mu”. Cafei 47 tripantu petu ñi mülepanon Jesús, Julio César ca huiño feipi ti hunen lonco sacerdote ñi autoridadcülen. Juzgayafui chem dungu rume ñi huimtuqueel pu judio.

“¿Chumngelu caiñetumequeen?” (Hechos 9:1-5)

5, 6. ¿Chem raquiduameleiñmu Jesús ñi ramtufiel ta Saulo?

5 Jesús ramtulafi ta Saulo ‘¿chumngelu caiñetumequefimi tañi pu discipulo?’. Doi mai ramtui: “¿Chumngelu caiñetumequeen?” (Hech. 9:4). ¿Chem raquiduameleiñmu tañi ramtun? Cutrancaulu tañi pu discipulo, Jesús ca cutrancauquei (Mat. 25:34-40, 45).

6 Cutrancauliyiñ, Chau Jehová ca Jesús quimnieingu taiñ chem rupamequen (Mat. 10:22, 28-31). Huelu Chau Jehová catrütulayafui taiñ rupanoal huesaque dungu. Por ejemplo, Esteban langümngei ca Saulo contuyahulfi ca huingüdentufi pu discipulo Jerusalén mu. Jesús pefi ñi femün, huelu catrütufemlafi (Hech. 8:3). Doi mai, Chau Jehová ca Jesús quellufingu ta Esteban ca caquelu discipulo ñi nehuencüleal rupan mu huesaque dungu.

7. Caiñetungeliyiñ, ¿chem mülei taiñ femal?

7 ¿Chem femafuiñ caiñetungeliyiñ? Quiñe: chem rume rupale, nor piuqueyenieafiyiñ ta Jehová. Epu: llellipunieafiyiñ (Filip. 4:6, 7). Cüla: maneluucüleaiñ Chau Jehová mai huiñoleltuafi ñi huesa femün taiñ pu caiñetueteu (Rom. 12:17-21). Meli: maneluucüleaiñ Chau Jehová taiñ nehuentucuaeteu afle hula ti huesaque dungu (Filip. 4:12, 13).

‘Peñi Saulo, Ñidol Jesús huercüeneu’ (Hechos 9:6-17)

8, 9. ¿Chum duami Ananías elungelu falin cüdau?

8 Jesús feipifi ta Saulo ñi ineingen, fei hula feipifi: “Huitrapürange, huaria mu conpunge. Üyeu feipingeaimi tami chumal” (Hech. 9:6). Saulo pelohuelai, feimu quellungei tañi amual cheu ñi umañpual. Üyeu, cüla antü ilai, pütocolai rume ca llellipufi ta Chau Dios. Petu ñi rupan tüfa, Jesús nütramcamefi ta Ananías Saulo mu. Ananías cüme discipulongefui, femngechi feipiquefui com pu judio Damasco mu (Hech. 22:12).

9 Raquiduamnge ñi rupan Ananías: Jesucristo, tati huiñomongetulu ca loncolelu ti trahunche meu, dungupaeyu fei elueyu quiñe falin cüdau. ¿Rume ayüucülepelai Ananías? Huelu quimlu chem tañi femafel, ¿llicapelai? Mülefui ñi dungumeafiel ta Saulo, ¡llicafali! Feimu feipi: “Ñidol, allcüquefiñ fentren che ñi nütram tüfachi huentru ñi femün, cafei fente ñi caiñetufiel tami pu inanieteu Jerusalén huaria mu. Pu loncolechi sacerdote huercüeyu tüfa mu ñi presuafiel com tati maneluulu tami üi meu” (Hech. 9:13, 14).

10. Ñi rupan Ananías, ¿chem raquiduameleiñmu Jesús mu?

10 Ananías feipifi ta Jesús chem tañi raquiduamcülen, fei Jesús illculai. Huelu cüme feipieyu chem tañi femafel ca quimeleyu chumngelu mülefui ñi dungumeafiel ta Saulo. Jesús feipieyu: “Iñche ta dullifiñ tüfachi huentru, fei ñi huldungual iñche meu pu catripanche, pu lonco ülmen ca pu Israel che. Iñche pengelelafiñ com tati huesaque dungu ñi cutrancahual iñche tañi üi meu” (Hech. 9:15, 16). Ananías femi Jesús tañi feipieteu, amufemi cheu ñi mülen feichi huentru caiñetuquefulu pu cristiano. Puulu, Ananías feipi: “Peñi Saulo, cüpalelu eimi rüpü meu peimi ñi peufaluhun ta Ñidol Jesús. Fei huercüeneu tami huiño pelotual. Cafei Chau Ngünechen eluaimu ñi nehuen” (Hech. 9:17).

11, 12. Saulo tañi rupan mu, ¿chem quimeltueiñmu ñi femün Jesús ca Ananías?

11 Fentren dungu quimeltuqueiñmu Saulo ñi rupan, quiñe tüfa Jesús ñi adcünumequen ti amuldungun cüdau chumngechi ñi feipicünuel (Mat. 28:20). Famülque mu, Jesús dungunagpaquelafi inei no rume. Huelu elfalcünufi tati quim manelfal cüdaufe ñi adnieafiel ti amuldungun cüdau (Mat. 24:45-47). Fei ti cüdaufe fei tati Troquiñ Adniechequelu, Cuerpo Gobernante ca pingequelu. Tüfa engün adniefi pu amuldunguquelu ñi quintuafiel pu che ayünielu ñi quimafiel ta Jesucristo. Chumngechi inaduamiyiñ rupachi capitulo mu, fentren che llellipufi ta Chau Dios ñi quelluaeteu, fei pu testigo pemeyu engün (Hech. 9:11).

12 Ananías inafi ñi feipieteu Jesús, cüme llohui ti cüdau. ¿Iñchiñ cai? ¿Inaquefiyiñ taiñ huercüeteu Jesús? Llicayafuiñ amuldunguafiel quimnofielchi che ca amuldungual negocio mu, rüpü püle, telefono mu ca huirincutual carta. Llicalcaeliyiñmu tüfa, inayentuafiyiñ ta Ananías. Fei llicafui, huelu anücünuulai, quellufi ta Saulo ñi llohual Chau Dios tañi nehuen.b Ananías maneluhui Jesús mu ca Saulo ñi cristianongerpual, feimu “peñi” pifi. Tañi femngechi maneluucülen mu, cüme enturpui tañi falin cüdau. Ca femngechi femaiñ iñchiñ, taiñ llicalenoal maneluhuaiñ Jesús ñi cüme adniefiel ti amuldungun, cutranpiuqueyeafiyiñ pu che ca maneluhuaiñ taiñ pu caiñe cütu peñi ca lamngen-ngerpuafuingün (Mat. 9:36).

“Eluhui ñi quimeltuafiel pu che” (Hechos 9:18-30)

13, 14. Petu fautizaunolmi, ¿chumngechi inayentuafuimi Saulo ñi femün?

13 Huiño pelotulu müten Saulo, cümecünutui ñi mongen chumngechi ñi quimeltungeel, fautizahui ca eluhui ñi trahuluhual pu peñi ca lamngen engün Damasco huaria mu. Doi mai “müchai müten fillque ngillatuhue ruca püle eluhui ñi quimeltuafiel pu che. Feipiquei Chau Ngünechen ñi Fotümngen ta Jesús” (Hech. 9:20).

14 Eimi petu fautizaunolmi, ¿chumngechi quelluafeimu Saulo ñi femün? Mülei tami cümecünutual tami mongen chumngechi tami quimeltungeel. “Huelu Saulo pei quiñe afmatun dungu, feimu fautizahui” piafuimi. Rüfngei, huelu caquelu che inanielafi ta Jesús pefilu rume afmatun dungu ñi femün. Quiñeque tüfa, pu fariseo, peingün Jesús ñi tremoltufiel quiñe huentru lañmalelu ñi cuhu. Ca fentren judio quimniefuingün Lázaro ñi huiñomongetun, huelu cümecünutulaingün tañi mongen ca chaftufingün ta Jesús cütu (Mar. 3:1-6; Juan 12:9, 10). Doi cümei ñi femün Saulo, cümecünutui tañi raquiduam, doi ayüniefui ñi ayühuelafiel ta Chau Dios pu che mu. Cafei rume mañumcülefui tañi cutranpiuqueyeteu Jesús (Filip. 3:8). Saulo reque femülmi, fentecünulayaimi tami amuldungual ca pepicahuaimi tami fautizahual.

15, 16. ¿Chumi Saulo fill ngillatuhue ruca püle? Fei, ¿chumingün pu judio Damasco huaria mu?

15 Saulo amuldunguyahui fill ngillatuhue ruca püle, fei ¿chum duamingün pu judio cristianongenolu? ¿Afmatulehuepelaingün? Ca, ¿illculepelaingün? Feimu peno feipingün ‘tüfachi huentru rume caiñetufi pu maneluulu Jesús ñi üi mu Jerusalén huaria meu, ¿felei no am?’ (Hech. 9:21). Saulo mülefui ñi pengelcünual chumngelu tañi cristianongetun, feimu ‘cüme pengelcünui ñi Cristo ngen ta Jesús’ (Hech. 9:22). Huelu cüme quimeltungele rume tati rüf dungu, quiñeque che feyentuquelai, huimtuleingün tañi raquiduamquen mu ca mallma chengeingün. Feingelu rume, Saulo fentecünulai tañi amuldunguchequen.

16 Rupai cüla tripantu ñi cristianongen Saulo, com feichi tripantu caiñetunieyu pu judio Damasco huaria mu, ayüfuingün ñi langümafiel (Hech. 9:23; 2 Cor. 11:32, 33; Gál. 1:13-18). Quimlu tüfa Saulo, ellca tripai. Quiñe pun, cheu huechodcülelu ti fütra malal ellca nacümentungei. ¿Inei quellueyu ñi femal? “Tañi pu inanieteu” (Hech. 9:25). Tüfa raquiduameleiñmu quiñeque che Damasco mu cüme llohui Saulo tañi quimeltuel, fei inanierpufingün ta Jesús.

17. 1) Pu che, ¿chumngechi llouquei Biblia tañi rüf dungu? 2) Femfule rume, ¿chem mülei taiñ femal iñchiñ? ¿Chumngelu?

17 Hue quimeltulelngelu Biblia eimi, ¿feipipelafimi tami pu familia, tami pu hueni? Fei, ¿raquiduampelaimi com engün tañi cüme llohuafiel Biblia ñi rüf dungu? Huelu, ¿chumingün? ¿Quiñeque cüme lloupelai, huelu fentren ayülafingün chi? ¿Caiñetueimu chi tami familia cütu? (Mat. 10:32-38). Femfule rume, yafüluhuaimi tami doi cüme quimeltuchefengeal ca inayentuafiel ta Cristo, fei tami pu caiñe cümecünutuafui tañi raquiduam engün (Hech. 17:2; 1 Ped. 2:12; 3:1, 2, 7).

18, 19. 1) ¿Chumngelu fente cüme tripai Bernabé ñi incañpefiel ta Saulo? 2) ¿Chumngechi inayentuafuiñ ta Bernabé ca Saulo?

18 Saulo huiñotui Jerusalén mu, fei pu discipulo feyentuquelaingün ñi cristianongetun. Huelu Bernabé cüme incañpeeyu, fei pu apostol cüme llohueyu engün, feimu mülenagi quiñeque antü (Hech. 9:26-28). Saulo yehuequelai ñi amuldungucheal, huelu cuñiutucuuquefui (Rom. 1:16). Cuifi inantucuquefui pu cristiano Jerusalén mu, feula nehuen piuque mu huldungui Chau Dios ñi cümeque dungu. Fentren judio raquiduamquefui Saulo ñi langümafiel com pu cristiano. Huelu cristianongetui, feimu müna illcuingün, ayüfuingün ñi langümafiel. “Pu peñi quimlu tüfachi dungu, Cesarea huaria yefingün ta Saulo. Fei hula huercüngei Tarso huaria mu” (Hech. 9:30). Jesús adniefi ti trahunche ñi quimeltuafiel ta Saulo chem tañi femal, fei Saulo eluhui tañi inayafiel, femngechi cümelcangei Saulo ca tati trahunche.

19 Bernabé eluhui ñi quelluafiel ta Saulo. Tañi femün, ¿quellupelaeyu ñi cüme huenihuen-ngerpual engu? ¿Chumngechi cai inayentuafuiñ ta Bernabé? Piuque mu eluhuaiñ taiñ quelluafiel pu hue amuldunguquelu, quiñentrür amuldunguafuiñ ca quelluafuiñ ñi doi cüme hueniyeafiel ta Jehová. Femliyiñ, rume cümelcangeaiñ. ¿Saulo cai? ¿Chumngechi inayentufali? Hue amuldunguleliyiñ, eluucüleaiñ taiñ quelluaeteu pu peñi ca pu lamngen doi cüme hueniyefilu ta Jehová. Femliyiñ, doi cüme amuldunguaiñ, doi ayüucüleaiñ ca nierpuafuiñ rüf cümeque hueni.

“Fentren che feyentuingün ta Ñidol Jesús meu” (Hechos 9:31-43)

20, 21. Tüngcülelu ti trahunche, ¿chumquei pu cristiano cuifi mu ca famülque meu?

20 Saulo cristianongetui ca tripai Jerusalén mu ñi lefmahual, fei hula ti trahunche “com püle Judea, Galilea ca Samaria mapu mu tüngcületui” (Hech. 9:31). Tüngcülelu pu cristiano, ¿chem chumingün? (2 Tim. 4:2). Pu apostol ca caquelu peñi quellufingün pu discipulo ñi doi maneluhual Chau Dios mu ca cüme adcünufingün ti cüdau, feimu ti trahunche “nehuen-ngetui. Fei engün feyentufi ta Jehová. Cafei Chau Dios ñi nehuen yafültucueyu engün”. Inaduamnge ñi femün Pedro, fei amui Lida huaria mu ñi yafültucumeafiel ti trahunche. Cüme tripai ñi cüdau, fentren che “feyentuingün ta Ñidol Jesús meu” (Hech. 9:32-35). Pu discipulo quisutu duamuuquelai, doi mai hueluconque quelluuquefuingün ca amuldunguquefuingün tati cümeque dungu. Feimu “doi alün-ngerpui pu inaniefilu ta Jesús”.

21 Pu testigo trahunche famülque mu ca femngechi fentren tripantu caiñetungei, huelu fentren pais mu tüngcületuingün 1990 tripantu püle. Quiñeque gobierno ngehuetulaingün ñi caiñetuafiel Chau Dios tañi pu che. Feimu müte catrütungehuelai pu testigo ñi amuldungual ca caquelu pais mu elungeingün müten ñi femal. Fei fentren peñi ca lamngen allmalltuingün ñi cümelcaletun ti dungu. Tripaingün fill püle ñi amuldungual, femngechi fentren che allcütufi tati cümeque dungu.

22. Tüngcülele ti dungu taiñ pais mu, ¿chem mülei taiñ femal?

22 ¿Tüngcülepei mai ti dungu tami pais mu? Femle, ¿chummequeimi? ¿Cüdaucüleimi re tami nieal plata cam tami hueniyeafiel Jehová? Loncontucuaimi: Huecüfü allmalltuafui tami ngünencayaeteu (Mat. 13:22). ¡Cuñiutucuaimi tami ngünencangenoal! Tüngcülelmi, allmalltuaimi tami cüme huldungual ti cümeque dungu ca yafültucuafimi ti trahunche. Loncontucunienge: feula tüngcülei ti dungu tami pais mu, huelu ruparumeafui huesaque dungu.

23, 24. 1) Tabita ñi rupan, ¿chem epu dungu quimeltueiñmu? 2) ¿Chem eluucüleaiñ taiñ femal?

23 Inaduamafiyiñ ñi rupan Tabita, Dorcas ca pingelu.c Jope huaria mu mülefui, püllelefui Lida pingechi huaria. Tabita poyequefui ta Chau Jehová, ngünamcaquelafui tiempo ca hulquefui tañi nieel, “fentren cümeque dungu femquefui. Cafei fürenequefi pu pofre”. Huelu cutranrumei, feimu lai. Müna hueñancüingün pu peñi ca lamngen Jope mu, doyelchi mai pu lantu domo. Rume piuqueyefingün Tabita fente tañi quellueteu mu. Petu ñi pepicamequengen Tabita tañi cuerpo, fei ñi elngeal, acui Pedro. Femi quiñe afmatun dungu, llellipufi ta Chau Jehová ca huiñomongeltufi, fei “conpamün” pifi pu lantu domo, pu peñi ca pu lamngen. ¿Afmatulehuepelaingün? Chem apostol no rume petu femquelafui femngechi dungu. Fei rume ayüucületuingün pefilu ñi mongetun Tabita, tüfa yafültucufi engün ñi nehuencüleal cüpalechi antü mu. “Com pu che Jope huaria mu mülelu quimürpui tüfachi dungu. Feimu fentren che feyentuingün ta Ñidol Jesús meu” (Hech. 9:36-42).

Quiñe üllcha lamngen elufi ayüfalngechi rayen quiñe papai cutrancülelu.

¿Chumngechi inayentuafuiñ ta Tabita?

24 Tabita ñi rupan quimeltueiñmu epu falin-ngechi dungu. Quiñe: Larumeafuiñ, feimu rume falin-ngei taiñ cüme femal fei taiñ cüme acordayaeteu Chau Dios (Ecl. 7:1). Epu: Rüf maneluucüleafuiñ ti huiñomongetun mu. Chau Jehová ngüneduamfi fente ñi cüme femquen Tabita, feimu cümelcafi. Ca femngechi ngüneduamquei taiñ cüme femquen. Fei laliyiñ petu ñi acunon Armagedón, huiñomongeltuaiñmu (Heb. 6:10). ¿Chem eluucüleaiñ taiñ femal? “Cümelcalefule ta dungu cam cüdaungefule rume”, cüme huldunguaiñ Cristo Jesús meu (2 Tim. 4:2).

SAULO TATI FARISEO

Langümngelu Esteban, mülefui “quiñe hueche, Saulo pingelu”. Tarso huaria mu tuhui, Cilicia mapu meu mülelu. Famülque mu, üyeu mülei Turquía (Hech. 7:58). Fentren judio mülefui Tarso mu. Quiñe tüfa, Saulo. Fei feipi: “Pura antü nielu iñche circuncidangen, Israel tuhun-ngen, Benjamín troquiñche mu, hebreo chengen, tañi pu chau cafei. Fariseongefun, feimu cüme inaquefun Moisés ñi ley” (Filip. 3:5).

Saulo fariseongelu.

Tarso mu, femngequefui com ñi huimtun pu griego. Fütra huariangefui, mülefui cüdau, fei pu che cüme mongen niefui. Saulo tremi üyeu, feimu griego quehun dunguquefui. Pichicalu, amuquepelafui judio escuela mu ca quimürpui ñi deumayal tolto ruca. ¿Tañi chau quimeltupelaeyu pichicalu? Üye mu fentren che femquefui feichi cüdau (Hech. 18:2, 3).

Saulo judiongefui, huelu cafei Biblia feipi ñi “Roma chengen” (Hech. 22:25-28). Cüme quimniengequelai chumngechi ñi Roma chengerpun. Huelu quiñeque tañi pu pariente peno Roma chengeingün, fei rulpalelfi ta Saulo ñi Roma che troquingeal. Feimu ülmen chengefuingün com tañi familia. Ñi rupan Saulo cüme adümfi pu judio, pu griego ca pu Roma che ñi huimtun engün.

Saulo niepelai 13 tripantu mülenagpulu Jerusalén mu ñi doi estudiayal, tüfa 840 kilometro camapulefui. Üyeu mülefui quiñe falin quimeltuchefe, rume yamnieyu pu fariseo. Gamaliel pingefui, fei quimeltufi ta Saulo (Hech. 22:3).

Ñi femün Saulo feichi mu, fachantü trürümngeafui ñi amual universidad mu. Üye mu quimeltungequefui Chau Dios ñi huirintucuel ca fillque ley nielu pu judio, fei pu estudiante mülefui ñi loncontucuafiel. Gamaliel tañi pu cümeque estudiante nierpuafui doi cümeque cüdau ca Saulo müna cüme estudiantengefui. Rupachi antü Saulo huirintucui: “Tañi inaniefiel pu judio ñi quimeltun, iñche doicülefun ta caquelu huecheque judio mu. Com tañi piuque mu inaquefun tañi pu chau ñi huimtun” (Gál. 1:14). Fente tañi piuqueyeniefiel pu judio ñi huimtun, com nehuen mu eluhui ñi caiñetuafiel pu hunenque cristiano.

TABITA “FENTREN CÜMEQUE DUNGU FEMQUEFUI”

Tabita petu elufi regalo quiñe che duamnielu ñi quellungeal.

Jope huaria mu, mülefui quiñe domo inaniefilu ta Jesús, Tabita pingei. Tüfachi cüme lamngen “fentren cümeque dungu femquefui”, cafei “fürenequefi pu pofre”. Feimu pu peñi ca pu lamngen rume piuqueyeeyu engün (Hech. 9:36). Feichi antü mu, fentren judio quiñentrür mülefui caquelu cristiano judiongenolu. Feimu epu üi mu pingequefuingün, quiñe hebreo cam arameo üi, cangelu griego cam latin üi. “Tabita” femngechi pingequefui arameo quehun mu ca “Dorcas” pingequefui griegodungun mu. Tüfachi epu üi feipilei “gacela”.

Cutranlu Tabita, lai. Feichi antü meu, pu che liftuquefui pu la tañi cuerpo. Feimu Tabita cüchañmangei tañi cuerpo ca elcünungei huenu mülechi pieza mu, ¿tañi ruca mu peno? Feichi mapu mu cheu ñi mülequefel Tabita, müna arengei. Feimu lan mu ta che, quiñe antü müten rupayafui fei tañi rüngaltucungeal. Pu discipulo Jope mu quimingün Pedro ñi mülen Lida huaria meu. Tüfa püllelefui 18 kilometro mu, fei puhuafui meli hora müten trecalen mu. Feimu huercüngei epu huentru ñi yemeafiel ta Pedro ñi pürüm cüpayal, petu ñi rüngaltucungenon Tabita (Hech. 9:37, 38). Quiñe adümuhungechi huentru feipi: “Pu judio feichi antü meu huercüquefui epu huerquen. Femngechi quiñe dungule, cangelu feipiafui ñi rüfngen tañi feipin”.

Aculu Pedro, “yengei huenu mülechi pieza mu. Com pu lantu domo ngümamequelu fülcontupaeyu. Fei pengelpafingün fillque tacun ñi deumael Dorcas petu mongelelu” (Hech. 9:39). Tabita femquefui fentren cümeque dungu. Por ejemplo deumaquefui itrofill tacun ca ropa, fei ñi eluafiel pu peñi ca pu lamngen. ¿Ngillaquefui chi genero ñi deumayafiel? Cam, ¿deumaquefui müten? Quimlaiñ, huelu com pu peñi ca pu lamngen rume piuqueyefingün Tabita ñi cüme chengen ca ñi ‘fürenequefiel pu pofre’.

Conpulu Pedro cheu ñi mülen Tabita, ¿rume cutrantupelai tañi piuque? Lan mu Tabita, tati pu che rume cutrantupiuquelefuingün. Quiñe adümuhun huentru Richard Lenski pingei, feipi: “Feichi mu, rüf hueñancülefuingün. Trürlai feichi rupa lalu Jairo tañi ñahue, alquilangelu quiñeque che ñi ngümacayal ca dungulafiel ti flauta” (Mat. 9:23). ¿Fütangepefui mai Tabita? Quimlaiñ, Biblia feipilai.

Jesús huercüfilu tañi pu inanieteu ñi amuldungual, elufi nehuen ca feipifi: “Huiñomongeltuafimün pu layechi che” (Mat. 10:8). Pedro pefi Jesús ñi huiñomongeltufiel Jairo ñi ñahue ca caquelu che. Huelu chem apostol no rume petu femquelafui chi femngechi dungu feichi antü mu (Mar. 5:21-24, 35-43). ¿Chumi Pedro? Feipifi com pu che ñi tripayal feichi pieza mu, fei lucutunagi ca llellipufi ta Chau Dios. Fei mu müten, Tabita nülai ñi nge ca anüpürai. Pedro pengelelfi tati pu lantu domo ca caquelu discipulo Tabita ñi mongetun. ¡Rume ayüupelaingün pefiel mu tañi saquin lamngen! (Hech. 9:40-42).

a Inaduamnge ti huichulechi dungu: “Saulo tati fariseo”.

b Epe fill rupa Biblia mu, pu apostol müten niefuingün autoridad ñi eluafiel caquelu che Chau Dios tañi nehuen, fei ñi nieal fillque adümuhun. Huelu tüfachi rupa Jesús huercüfi ta Ananías ñi quelluafiel ta Saulo ñi llohual Chau Dios tañi nehuen. Rupai fentren tiempo Saulo ñi penofiel pu 12 apostol, huelu mülefui ñi amuldungual. ¿Feimu peno Jesús huercüfi ta Ananías ñi quelluaeteu?

c Inaduamnge ti huichulechi dungu: “Tabita ‘fentren cümeque dungu femquefui’”

    Fillque chillca mapudungun mu (1993-2025)
    Tripayaimi
    Conaimi
    • mapudungun
    • Huercülelngeal
    • Chumcünuafimi ti pagina
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Términos y Condiciones de Uso
    • Política de privacidad
    • Configuraciones de privacidad
    • JW.ORG
    • Conaimi
    Huercülelngeal