Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • w19 marzo pág. 5
  • “¿Kãareba mʉ idaarabiwẽe bautizayua?”

Video wãʼãema nau baita.

Perdonase, error barasii nau ũrii baita.

  • “¿Kãareba mʉ idaarabiwẽe bautizayua?”
  • Chi Kartaba. Jeowa Kobierno ʉ̃rʉbena jaradeabarii (ʉrreunionɗe kawai baita) 2019
  • TÍtulo chekerã
  • Karta ara jãka jara ɓuu
  • KÃAREBA CHI NUREE IDAARABIWẼE BAUTIZAƊAYUA
  • ¿DACHIA SAKABURU ƁUIƊAIBA DACHI PERABAƊAU?
  • BICHIA ASEI AƊA BAƊA ASEBA
  • ¿Sakayua bautizaɗaiba?
    Chi Kartaba. Jeowa Kobierno ʉ̃rʉbena jaradeabarii (ʉrreunionɗe kawai baita) 2023
  • Jeowa kʉ̃riaɗeeba dachi bautizabiɗe wã panua
    Chi Kartaba. Jeowa Kobierno ʉ̃rʉbena jaradeabarii (ʉrreunionɗe kawai baita) 2020
  • ¿Bichi biʼia koɓee ɓue bautizai baita?
    Saka kĩrajʉʉ biuwẽa nibaiba Bibliaɗebena kawaniiba
  • ¿Bautizaɗai naeɗe kãare aseɗaiba?
    Chi Kartaba. Jeowa Kobierno ʉ̃rʉbena jaradeabarii (ʉrreunionɗe kawai baita) 2023
Chi Kartaba. Jeowa Kobierno ʉ̃rʉbena jaradeabarii (ʉrreunionɗe kawai baita) 2019
w19 marzo pág. 5

KAWAI BAITA 10

“¿Kãareba mʉ idaarabiwẽe bautizayua?”

“Felipe mauɗe mukĩra puuru Etiopiaɗebena doɗe eɗaa wãpeɗaaɗa. Maabea Felipeba ichi bautizasii”​(HECH. 8:​38).

CANCIÓN 52 Jeowa baita nibayua

NAU IƊI KAWAƊAYUa

1. Adán Eva omeeba ũriɗaabasiiɗeeba, ¿kãare sakasaa?

¿KAIBA jarayua sãu biʼia ɓuu mauɗe sãu kachirua ɓuu? Adán Eva omeeba bakuruɗebena netaa kosiɗauɗe, unubi panasii Jeowaɗe confiaɗawẽe mauɗe ichia jaraɗa siɗa. Bari ãchi du aɓa kʉ̃risiasiɗau kãare biʼia ɓuu mauɗe kãare kachirua ɓuu (Gén. 3:22). Maabae, ¿sakasaa? Jeowa ome amiko baɗa ida ɓupeɗaaɗa basia mauɗe ãchi biuɗawẽa nibaɗai baɗa jãabera biusiɗaa. Chi warrarã biɗa adausiɗaa chi pekao mauɗe biuɗai siɗa (Rom. 5:12). Mauɗéburu jomaurã sufribadau.

Felipeba mukĩra Etiopiaɗebena bautiza kuɓuu

Mukĩra Etiopiaɗebenaba Jesusɗe ijãa koɓeeɗakare, aɓaeɗa bautiza kʉ̃riasii. (Parraforã 2 mauɗe 3 ochias)

2, 3. (1) ¿Kãare asesaa mukĩra Etiopiaɗebenaba Felipe ũrisiiɗe? (2) ¿Dachia bautizapeɗaaɗakare Jeowaba kãare dea ɓua? (3) ¿Iɗi kãareɗebena kawaɗaiba?

2 Mukĩra Etiopiaɗebenaba diwara asesia Adán Eva ome kãyabãra, Felipeba ichimaa jaradeasiiɗe. Ichi kĩrajʉʉ ãrĩã nibasia Jeowa Jesús omeeba ichi kakua asesiɗau, mauɗeeba cha nii mukĩra ara nauɗe bautizaɗa basia (Hech. 8:​34-​38). Ara mau kĩraka, Jeowamaa jarabudauɗe aseɗayu ichia jaraarúturu mauɗe dachi bautizaburuuɗe, unubi panuu dachirã kĩrajʉʉ duanuu Jeowa Jesús omeeba asesiɗauɗeeba dachirã kakua. Mauɗe, unubi panuu dachia Jeowaɗeburu confia nuree mauɗeeba ijãa panuu ichiaburu jara nii kãare kachirua ɓoapeɗa mauɗe kãare biʼia ɓuuɗebena.

3 Kʉ̃risiaba chi biʼia ɓuu neeyu dachi bautizaɗakare. Jeowaba dachimaa deayu Adán Eva omeeba perdepeɗaaɗa baɗa, dachi biuɗawẽa nibaɗai ɓua. Dachia Jesusɗeburu ijãa nuree bẽrã, Dachi Akõreba perdona nii dachi kachirua asebudauɗe mauɗe dachi kʉ̃risia biʼia ɓeebaria (Mat. 20:28; Hech. 10:43). Maubapeɗa, dachi Jeowa ɗebena Jaranũrẽ ba panua, ãchi deɗabenarã kĩra ãbua traja nureabaria Jeowa baita, ichi daaɗe biʼia nurea mauɗe espera panuu biʼia nureaɗayua (Juan 10:14-​16; Rom. 8:​20, 21). Dachi bautizaaruu biʼia ãrĩã ɓumina, chi nureeba Jeowa ʉ̃rʉbena kuitaa panumina, mukĩra Etiopiaɗebena bautizasii kĩra, adua panuu bautizaibʉrã, bautizaɗayu maebʉrã bautizaɗaabai. ¿Kãareba ãchi idaarabiwẽe bautizaɗayua? Mauɗe ¿Kãare aseɗai ɓua?

KÃAREBA CHI NUREE IDAARABIWẼE BAUTIZAƊAYUA

Kũudrãa niiba ichi akõre reunionɗe jua ʉtaa ʉapeɗa beɗeaburuu ũrisiiɗe, mʉ jãka poyaa aseebai ɓuu a kʉ̃risia ɓua

Kãareba chi nuree idaarabiwẽe bautizaɗayua.

Chi nureeba kʉ̃risiabadau mʉ poyaabai ɓu (Ochiaba parraforã 4 mauɗe 5)b

4, 5. ¿Kãare problema bara panasia Avery Hannah ome?

4 Chi nureeba kʉ̃risiabadau mʉ poyaabai ɓua. Chi akõrerã kũudrãa nii Avery abadau Jeowa ɗebena Jaranũrẽrã. Chi akõre bia ãrĩã nia mauɗe dawarau bia nia. Maka ɓumina, Avery bautizawẽa nia. Ichiba naka jara ɓuu: “Mʉa kʉ̃risia nibabachii poyaawẽebai ɓuu biʼia ãrĩã nibayu mʉ akõre kĩra”. Maaɗaba, Averyba maucha naka jara ɓuu: “Mʉa kʉ̃risiabachii mʉ poyaawẽebai ɓuu biʼia trajayua Jeowa baita maebʉrã ʉtaa wiɗiyua jomaurã daaɗe, mauɗe poyaa jaradea ua ɓoobayu reunión jaradeaɗe wãɗai naeɗe”.

5 Hannah, 18 años nii, ichia kʉ̃risiabachii poyaabai ɓua. Ichi deɗabenarã Jeowa ɗebena Jaranũrẽrã basiɗaumina, ara ichi du aɓa ɓiɗĩika kʉ̃ria nibasiiɗeeba kʉ̃risia nibasii mʉa aba Jeowaba wiɗi ɓuaɗa poyaa aseebai ɓuaɗa. Ɓesɗe, ichi ãrĩã nomaa nibasiiɗeeba ichi kakua tõokuabachia, jã́turu audeara kachirua ɓoosia. Ichia naka jara ɓua: “Mʉa waabenarãmaa jarakabasia naka ase ɓuuɗebena, mʉa mʉ akõrerãmaa biɗa nebʉrʉkaubasia. Mʉa kʉ̃risia nibasii Jeowaba akawa kʉ̃riabai ɓuu, mʉ kakua tõokuabachiiɗeeba”.

Kũudrãa Jeowa ɗebena Jara nibabarii ẽbẽra kachirua ome meraa ɓuu, ichia waabenarã Jeowaɗebenarã carro chekeɗe jaradeɗeka kãriɗau ochiaburuuɗe, kĩrakaya koɓeebarii

Amikorã kakua (Ochiaba chi párrafo 6)c

6. ¿Sakãera Vanessa bautiza kʉ̃riawẽebasaa?

6 Amikorã kakua. Vanessa, 22 años nii, ichia naka jara ɓuu: “Mʉ amika bia unibasii 10 años baɗamaa unuɗa”. Cha nii amikaba bustakabasii jaradeabadau chi Jeowa ɗebena Jaranũrẽrãba, ichia kʉ̃riabasii ichi bautizai baita, jãuba ichi nomaabibachia. Ichia naka jara ɓua: “Mʉ baita amikorã baara nibai, fácil ɓuuwẽe, mʉ perabachii mʉ amika ome beɗeawẽebʉrã, maucha jãu kĩraka nii unuwẽebai ɓoosii”.

Ãwera kĩrukaraa kuɓuu ichi ãba congregacionɗebena awa bʉipeɗaaɗa kakua maabae ichi deɗebena siɗa awara wã ɓuu, mau kakua ãweraba kʉ̃risia ɓuu ichi siɗa maka pasai ɓuu.

Perabarii chi kachirua ɓuu aseyu (Ochiaba chi párrafo 7)d

7. ¿Makayla kãare kakua pera ɓoosaa?

7 Perabarii chi kachirua ɓuu aseyu. Makayla 5 años nibasii ichi ãba congregacionɗebena awara bʉisiɗauɗe. Ichia kuitaa nibasii, chi ãba ase nii mauba nomaabibachii ãchi akõrerã. Ichia naka jara ɓuu: “Mʉ perabachii bautizai baita, kachirua aseburuuɗe congregacionɗebena awara bʉeɗai ɓuuba, mauba mauchaburu nomaabiyua mʉ akõrerã”.

Warr cheke kiɗii pera kuɓuu ʉtaa wiɗi ɓuuɗeeba ichi dana Jeowa ɗebena Jara nibabariwẽa niiba ochia kuɓuumisa.

Perabarii junebenarãba bichi ʉ̃rʉbena jaraɗai ɓuuba (Ochiaba chi párrafo 8)e

8. ¿Miles kãare kakua pera ɓoosaa?

8 Perabarii junebenarãba bichi ʉ̃rʉbena jaraɗai ɓuuba. Miles ʉ̃rʉbena beɗeai. Miles akõre mauɗe chi madrastra Jeowa ɗebena Jaranũrẽrã, maamina ichi dana Jeowa ɗebena Jara nibabariiwãebasii. Milesba naka jara ɓuu: “Mʉ, mʉ dana baara 18 años viviɗa baɗa. Mʉ pera ɓoosii jarayu mʉ bautiza kʉ̃ria ɓuu. Waa kʉ̃risia ɓuu ichi ãrĩã kĩruɗa basii mʉ akõre Jeowa ɗebena Jara nibabarii basiiɗe. Mʉ ãrĩã pera ɓoosii mʉ ome mechia kĩrui ɓuu”.

¿DACHIA SAKABURU ƁUIƊAIBA DACHI PERABAƊAU?

9. ¿Bichia Jeowaɗebena waa kawaaruuɗe kãare aseiba?

9 Adán Eva omeeba Jeowa beɗea ũriɗaabasii ãchia Jeowa ãrĩã kʉ̃riaɗaabasiiɗeeba. Naka asesiɗaumina, Dachi Akõreba ida nureabiasia warrarã adaukuaɗai baita, ara ãchi du aɓa kʉ̃risiaɗai baita ãchi warrarã saka waribiaɗayu. Ãchia Jeowa ɓuisiɗau bẽrã, Adán Eva ome biʼia wãɗaabasia. Chi warr nabenaba beaɗa basia chi ãba maabae chi ẽbẽrarã kachirua ãrĩã nureasia (Gén. 4:8; 6:​11-​13). Jeowaba kuitaa ɓoosii kãare aseyu aiɗayua chi warrarã Adán Evaɗe baara ichi baita traja kʉ̃ria nuree (Juan 6:​38-​40, 57, 58). Jeowa kĩrukaraakau, mauɗe dachi ãrĩã kʉ̃ria uanii. Jeowaɗebena maucha kawabudaubʉrã, aude kʉ̃riaɗayua. Bichi Adán Eva baara asesiɗau kĩraka kiɗibaabayua bari, Dachi Akõre omeburu niba kʉ̃riayua.

Kũudrãa nii du aɓa kawamaa ɓuu Bibliaɗebena

¿Dachia sakaburu ɓuiɗaiba dachi perabaɗau?

(Ochiaba parraforã 9 mauɗe 10)f

10. Salmo 19:7ɗe kʉ̃risiaruuba ¿saka bichi trajabi ɓua Jeowa baita?

10 Mauchaburu kawaba Jeowaɗebena. Bichia Jeowaɗebena aude kawaburuuɗe, aude kʉ̃risiayua Jeowa baita trajai ɓuu. Averyba jara ɓuu ichia aude kʉ̃risiasii Jeowa baita trajai ɓuu kawasiiɗe Salmos 19:7ɗe (leas). Ichia unusiiɗe chi textoba jara ɓuu ariɗe ɓuu, Jeowa aude kʉ̃ria nibaɗe wãsii. Jeowa kʉ̃ria panuu bẽrã kʉ̃risiaɗayua ichi baita trajaɗai ɓuu mauɗe asei baita ichia jara ɓuudu. Hannahba naka jara ɓua: “Biblia leapeɗa mauɗe jãuɗebena kawaaruuba, kawasii mʉ kakua tõokuaruuɗe Jeowa nomaabibaria” (1 Ped. 5:7). Ichia bereka asesii Jeowa beɗea jara ɓuu kĩra (Sant. 1:22). Maabae ¿kãare pasaɗaba? Ichia jara ɓua: “Mʉa unusiiɗe biʼia ãrĩã ɓuu Jeowa ũriyu, mʉa ichi aude kʉ̃ria nibaɗe wãsii. Jãabera mʉa kuitaa ɓuu ichia mʉ aiɗai ɓuu”. Hannahba ida ɓusia ichia kakua tõokuabarii baɗa, maabea ichia comprometeɗa baɗa Jeowa omeburu nibayua maabea bautizasia.

Kũudrãa nii Jeowa ɗebena Jara nibabarii kĩrajʉʉ nia, carro cheke jʉ̃kaa jaradeɗeka kuɓuuɗeeba, bariara ichi ome miadaa nii meraa nibabarii baɗa jãmare wã kuɓuu adua

(Ochiaba chi párrafo 11)g

11. (1) ¿Vanessaba kãare asesaa ẽbẽra biarã ome meraai baita? (2) ¿Vanesachaa dachia saka aseɗaiba?

11 Amiko biarã jʉrʉba. Vanessaba kawasii ichi amikaba ida trajabiibasii Jeowa baita. Mauɗeeba ida ɓusii ichi ome amika nibaɗa. Maabae amikorã jʉrʉsii congregacionɗebenadu. Ichia jaraɗa baɗa Noé mauɗe ichi deɗabenarãɗebena kawaaruuba ãrĩã aiɗasii: “Chi ẽbẽra jãu ewariɗebenaba Jeowa kʉ̃riaɗakabasii, mauɗeeba Noé ichi deɗabenarã baaraburu joma ãchi amikorã basii ara ãchi du aɓaburu”. Vanessa bautizaɗakare, precursora basii. Jãabera ichia jara ɓuu: “Maka basiiba, mʉ ãrĩã aiɗa ɓuu amikorã bia bara nibayu, mʉ congregacionɗeburuwãe, junebenaɗe biɗa”. Bichi siɗa amiko biarã bara nibai ɓua berekaburuubʉrã ãrĩã jaradea nibayu baita (Mat. 24:14).

Ãwera piscinaɗe eɗaa nee ɓuuɗe ichi bautizabii baita, ichi akõrerãba foto saca panuu.

(Ochiaba parraforã 12 mauɗe 15)h

12. ¿Sakãera Adán Eva omeeba Jeowa beɗea ũriɗaabasaa? ¿Adán Eva ome kãare sakasiɗaa?

12 Pera nibabarii ida ɓuuba, Jeowáturu kʉ̃riapeɗa respetayua. Pera nibayu ɓesɗe miadaa ɓuuwẽe. Biʼia ɓua pera nibayu asei baita Jeowaba bustakau (Sal. 111:10). Adán Eva ome perapeɗaaɗa basirã Jeowadu ũri nibaɗai basia. Ãchi kachirua asesiɗauɗe kawasiɗau ãchi pecador niɗau. Ãchi warrarãmaa deɗekasiɗaa chi pekao mauɗe biuɗai siɗa. Kawasiɗau baerã ãchi ãkaɗaa panuu, ãrĩã peraɗapeɗa maabae kiɗuaba jʉ̃siɗau (Gén. 3:7, 21).

13, 14. (1)1 Pedro 3:​21ba jara ɓuuɗe ¿Sakãera dachia peraɗaabai biuɗai baita? (2) ¿Kãareɗeeba dachia Jeowa kʉ̃riaɗai?

13 Biʼia ɓua pera nibayu Jeowa nomaabii. Maka ɓumina peraɗaabayu dachi biuɗayuɗebena. ¿Sakayua? Dachi Akõreba dachi biuwẽa nureabii ɓua. Dachi pekao aseɗapeɗa maabae arrepentibudaubʉrã, ichia dachi perdonayua dachi fe bara duanuuɗeeba ichi Warr biusiiɗeeba. Dachi ichi omeburu nibaɗai compremeteɗapeɗa mauɗe bautizabudaubʉrã. unubiɗai ɓua dachi ichiɗeburu fe bara nii ( 1 Pedro 3:21 leas).

14 Jeowa ichi biʼia ãrĩã niiɗeeba dachia kʉ̃ria ãrĩã nibabaria. Ichia noremaacha ne bia deapeɗa, kawabi nii ichi ʉ̃rʉbena mauɗe ichia aseyuɗebena (Juan 8:31,32). Ichia ida duanabibaria dachi ãbarã congregacionɗebenarã baara, ãchirãba dachi aiɗaɗai baita. Dachi problema bara ɓuuɗe ichia dachi aiɗabaria maabae nureaɗai ɓua biuɗawẽa mauɗe sufriɗawẽa (Sal. 68:19; Apoc. 21:3, 4). Kʉ̃risiabudauɗe joma ichia asebarii dachirã kakua ichia dachi kʉ̃ria niiɗeeba, dachia ichi waaburu kʉ̃ria nibaɗe wãbadau mauɗeeba perabadaa ichi nomaabii baita. Mau kakuaburu peraɗayua.

15. ¿Makaylaba kãare kawasaa pekao mechia aseemaaba?

15 Makaylaba chi kachirua ɓuu asei baita pera nibaɗa ida ɓuɗa basia ichia kawasiiɗe Jeowaba perdonai ɓuu. Ichia naka jara ɓua: “Mʉa kuitaasii dachi jomaurã pekao baraa mauɗe error ase nurea. Mauɗe kawasii Jeowaba dachi kʉ̃ria nii mauɗe dachi perdonabarii Jesús biuɗaɗeeba”. Ichia Jeowa kʉ̃ria nii baerã ichi ome niba kʉ̃riasiiɗeeba bautizasia.

Kũudrãa niiba perawẽa jaradea kuɓuu ichi danamaa ichia Jeowaɗe ijãa niiɗebena

(Ochiaba chi párrafo 16)i

16. ¿Milesba kãare kawasaa perawẽemaaba?

16 Miles, ãrĩã pera ɓoosii chi nawe ichi ome kĩrui ɓuuɗeeba ichi bautizaburuuɗeeba, maabae ichi beɗeasii superintendente circuitoɗebena ome. Ichia naka jara ɓua: “Ichi siɗa mʉ kĩra nibaɗa, ara jãka wariɗa baɗa, ichi nawe Jeowaɗebena Jara nibabariiwãe basiiɗeeba. Ichia mʉ aiɗasii kawai baita kãare jarai ɓuu mʉ danamaa kawabiyua mʉ bautiza kʉ̃ria ɓuuɗebena mauɗe mʉ akõreba bautizábaɗa a koɓoobaɗa basii”. Chi Miles nawe kĩruɗa basia. Maabae, Miles ichi deɗabena wãɗa basii bautizayua. Naka jara ɓua: “Mʉ kĩrajʉʉsii kuitaasiiba Jeowaba asebarii mʉ kakua. Jesús biuɗaɗe kʉ̃risiaburuuɗe, kawaɗa baɗa Jeowaba mʉ ãrĩã kʉ̃ria nii. Jãuburu mʉ comprometepeɗa bautizasii”.

BICHIA ASEI AƊA BAƊA ASEBA

Kũudrãa niiba ichi deɗabenarã saluakua ɓuu piscinaɗaa bautizabiɗe wãi naeɗe

Unubiɗai ɓuu dachi kĩrajʉʉ panuu joma chi Dachi Akõreba asebariiɗeeba dachi kakua (Párrafo 17 ochias)

17. ¿Dachia bautizaɗakare kãare unubiɗai ɓua Jeowamaa?

17 Evaba chi jõ bakuruɗebena kosiiɗe chi jardín Edenɗebena, ichia ichi Akõre ɓuisia. Mauɗe Adán biɗa kosiiɗe, jãuba unubisii valoraabasii joma Jeowaba aseɗa baɗa ichi kakua. Jomaurãba unubi panuu bustaɗawẽe ãchia asesiɗau. Dachi bautizabudauba unubi panuu Jeowamaa ichiaburu jarai ɓuu kãare biʼia ɓoapeɗa kãare kachirua ɓuu. Mauɗe unubi panuu dachia ichi kʉ̃ria nuree mauɗe ichidu confia niɗau.

18. ¿Bichia kãare asei baraa Jeowa baita biʼia trajayua?

18 Dachi bautizapeɗaaɗakare, noremaacha asei baraa Jeowaba jaraɗa baɗa. Dachia kʉ̃ria nítu aseebayu bariara poyaawẽebai ɓumina, ẽbẽra ãrĩãdu bautiza panua añocha. Bichi siɗa jãarã kĩra nibai ɓua. Bibliaɗebena mauchaburu kawaba, ãbarã ãrĩã meraaba, junebenarãmaa kĩrajʉʉ jaraba chi kawa kãriiɗebena Dachi Akõreba chi kʉ̃ria ãrĩã ua niiɗebena (Heb. 10:24, 25). Mauɗe, asei naeɗe, Jeowa consejo ũriyua Bibliaɗeeba mauɗe chi organizacionba jara nii siɗa (Is. 30:21). Naka ase niibʉrã biʼia wãyua (Prov. 16:3, 20).

19. ¿Bichia kãare kʉ̃risiai baraa noremaacha mauɗe sakãera?

19 Apii kʉ̃risia niibʉrã chi biʼia ɓuu Jeowa ũriyu, aude kʉ̃ria nibayua mauɗe ichia jaraburuu ase kʉ̃ria nibayua. Makarã, Satanasba ida ɓus bichi Dios baita trajabarii aaruu siɗa, bichia ijãabayua. Mil año pasaburuuɗe, pensaburuuɗe bichi bautizaɗaɗebena, naka jarayua: “Jã́turu biʼia ɓoosii asei baita”.

¿KÃARE BOROƊE ƁEESAA?

  •  ¿Sakayua biʼia ɓua bautizaɗayu?

  •  ¿Kãareba chi nuree idaarabiwẽe bautizaɗayua?

  •  ¿Kãareba aiɗai ɓua biʼia wãyua Jeowa ome ɓeekare?

CANCIÓN 28 ¿Kai Jeowa ome amiko nibai ɓua?

a Kʉ̃risiayu bautizai baita maebʉrã bautizaabai jãu importante ãrĩã ɓuu. ¿Sakãera jãka pasa ɓua? Cha nau articuloɗe kawaɗayua jãuɗebena. Aiɗaɗai ɓuu chi bautizaɗai baita kʉ̃risia nuree ida ɓuɗayua ãchi pera nii bautizaɗayua.

b KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Chi nureeba kʉ̃risiabadau mʉ poyaabai ɓua: Kũudrãa nii pera ɓuu jua ʉtaa ʉapeɗa beɗeai ɓuuɗeeba, maka ɓumina, du aɓa kawaburuuba perabarii baɗa ida ɓui ɓua.

c KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Amikorã kakua: Kũudrãa Jeowa ɗebena Jara nibabarii ẽbẽra kachirua ome meraa ɓuu, ichia waabenarã Jeowaɗebenarã ochiaburuuɗe kĩrakaya koɓeebarii.

d KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Perabarii chi kachirua ɓuu aseyu: Awẽra kĩrukaraa kuɓuu ichi ãba congregacionɗebena awa bʉipeɗaaɗa kakua maabae ichi deɗebena siɗa awara wã ɓuu, mau kakua ãweraba kʉ̃risia ɓuu ichi siɗa maka pasai ɓuu. Maka ɓumina, ichia aude kawapeɗa Jeowa ʉ̃rʉbena, ase koɓeeburuu ichia jara ɓuu maabea bautiza ɓuu.

e KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Perabarii junebenarãba bichi ʉ̃rʉbena jaraɗai ɓuuba: Warr cheke kiɗii pera kuɓuu ʉtaa wiɗi ɓuuɗeeba ichi dana Jeowa ɗebena Jara nibabariwẽa niiba ochia kuɓuumisa. Mau kaaɗe, ichi perawẽa jaradea kuɓuu ichi danamaa ichia Jeowaɗe ijãa niiɗebena.

f KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Chi nureeba kʉ̃risiabadau mʉ poyaabai ɓua: Kũudrãa niiba aude estudiamaa ɓuu.

g KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Amikorã kakua: Kũudrãa nii kĩrajʉʉ ɓuu Jeowa ɗebena jara niiɗeeba.

h KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Perabarii chi kachirua ɓuu aseyu: Awẽra nii Jeowaɗebena aude estudia nii mauɗe bautizaburuu.

i KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Perabarii junebenarãba bichi ʉ̃rʉbena jaraɗai ɓuuba: Chuburi niiba peraswẽa jaradea ɓuu ichi danamaa ichi ijãa ɓuuɗebena.

    Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
    Awara wãi
    Eɗa wãi
    • ẽbẽra beɗea chamí
    • Deebʉei
    • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Normarã kumplibaraaɗai
    • Chibarirã karta
    • Ajustes privacidadɗebena
    • JW.ORG
    • Eɗa wãi
    Deebʉei