Pregunta di Lector
Hopi Testigo di Jehova ta celebrá aniversario di boda. Cumpleaño ta un aniversario dje dia cu bo a nace. Pues, pakico celebrá aniversario di boda i no dia di cumpleaño?
Francamente, un cristian no tin nodi celebrá niun di dos. Tog, esei no kier men cu nan dos ta di igual importancia of cu cristiannan mester considerá aniversario di boda mescos cu celebracion di cumpleaño.
Manera a remarcá caba, por bisa cu tur dos ta aniversario pasobra un “aniversario” ta ‘e ripiticion anual di un fecha cu ta marca un of otro suceso.’ Por tene un aniversario di cualkier suceso—e dia cu bo tabatin un accidente di auto, cu bo a mira un eclipse lunar, cu bo a bai laman cu bo famia, etcétera. Ta bisto cu cristiannan no ta transformá tur “aniversario” den un dia special ni no ta haci un fiesta pa celebr’é. Mester considerá e aspectonan di un suceso i dicidí loke ta apropiado.
Por ehempel, Dios a instruí e israelitanan specíficamente pa celebrá tur aña e dia cu su angel a pasa e casnan dje israelitanan na Egipto forbij i e éxodo di su pueblo cu a sigui na 1513 P.E.C. (Exodo 12:14) Ora e hudiunan, incluyendo Jesus, a celebrá e aniversario dje suceso ei, nan tabata obedeciendo Dios su instruccion. Pero nan no a celebr’é cu fiesta of cu dunamentu di regalo. Tambe e hudiunan a trata e rededicacion dje tempel como un aniversario special. Aunke Bijbel no ta manda pa celebrá e suceso histórico aki, Juan 10:22, 23 ta duná bo e idea cu Jesus no a criticá esei. I cristiannan tin un reunion special riba e aniversario dje morto di Jesus. Claro cu nan ta haci esaki den obedencia na un mandamentu cla, hañá den e Palabra di Dios.—Lucas 22:19, 20.
Kico di aniversarionan di boda? Den algun pais ta comun pa esposo i esposa observá e aniversario dje dia cu nan a drenta enlace matrimonial, un areglo cu Dios a instituí. (Génesis 2:18-24; Mateo 19:4-6) Un cos ta sigur: Bijbel no ta pone matrimonio den un lus negativo. E ta un institucion divino. Jesus a asistí na un fiesta di casamentu i tambe a contribuí n’e alegria dje fiesta.—Juan 2:1-11.
P’esei, lo no ta straño pa un pareha apartá tempu riba e dia di nan aniversario di boda pa refleccioná riba e goso dje suceso ei i riba nan determinacion pa traha pa logra éxito como pareha. Sea nan ta enfocá riba e ocasion felis aki den privá, nan dos so, of nan tin un par di miembro di famia of amigunan íntimo cu nan, ta keda na nan pa dicidí. E ocasion no mester bira djis un motibu pa haci un reunion social grandi. Na tal ocasion, cristiannan mester laga principionan cu ta aplicá tur dia den nan bida guia nan. Pues, si bo ta observá un aniversario di boda of no, ta un asuntu personal.—Romanonan 13:13, 14.
Sin embargo, kico di tuma nota special di un cumpleaño? Nos tin indicacionnan den Bijbel tocante un aniversario asina?
Wel, na principio dje siglo aki, Studiantenan di Bijbel, manera Testigonan di Jehova tabata conocí e tempu ei, tabata celebrá hacimentu di aña. Hopi di nan tabatin un buki chikitu cu yama Daily Heavenly Manna (Mana Celestial Diario). E bukinan aki a contené un texto di Bijbel pa cada dia, i hopi cristian tabata pone un potret chikitu riba e páginanan cu tabata corespondé cu e cumpleaño di otro Studiantenan di Bijbel. Tambe, The Watch Tower di 15 di februari 1909, a conta cu na un congreso na Jacksonville, Flórida, Merca, nan a trece Ruman Russell, e tempu ei presidente dje Sociedad, riba plataforma. Pakico? Nan a sorpres’é cu un regalo di cumpleaño: algun caha di grapefruit, anasa i apelsina. Esei ta duna nos un idea di loke a sosodé den pasado. Pa pone asuntunan den nan contexto, corda cu durante e periodo ei, Studiantenan di Bijbel a conmemorá tambe 25 di december como e aniversario di Jesus su nacementu, of cumpleaño. Asta tabata un custumber pa tene un cena di Pascu n’e sede na Brooklyn.
Naturalmente, desde e tempu ei Dios su pueblo a crece spiritualmente den hopi aspecto. Durante añanan ’20, mas lus riba e berdad a yuda nan mira lo siguiente:
Jesus no a nace dia 25 di december, un fecha conectá cu religion pagano. Bijbel ta manda nos pa conmemorá e fecha di Jesus su morto, no e aniversario di su nacementu ni di ningun otro hende su nacementu. Esaki ta na armonia cu Eclesiástes 7:1 i e echo cu e manera cu e bida di un persona fiel ta resultá finalmente, ta mas importante cu e dia di su nacementu. Bijbel no ta haci mencion di ningun sirbidó fiel cu a celebrá su cumpleaño. E ta registrá celebracion di cumpleaño di hende pagano, i ta conectá esakinan cu actonan cruel. Laga nos haña un tiki informacion tocante e celebracionnan di cumpleaño ei.
E promé ta e cumpleaño dje fárao den tempu di Josef. (Génesis 40:20-23) Relacioná cu esaki, e parti cu ta trata cu cumpleaño den Encyclopædia of Religion and Ethics, di Hastings, ta cuminsá cu bisa: “E custumber di celebrá e dia di nacementu ta conectá, den su forma, cu contamentu di tempu i, den su contenido, cu cierto principionan religioso primitivo.” Mas despues, e enciclopedia ta cita egiptólogo Sir J. Gardner Wilkinson, kende a skirbi: “Tur egipcio a atribuí hopi importancia na e dia, i asta na e ora cu el a nace. I ta masha probabel cu, mescos cu na Persia, cada individuo a celebrá su cumpleaño cu hopi gosamentu, ricibiendo amigunan cu tur e diberticion dje sociedad, i sirbimentu di delicatesse na abundancia.”
Un otro celebracion di cumpleaño mencioná den Bijbel ta esun di Herodes, durante cua nan a kita cabes di Juan Bautista. (Mateo 14:6-10) The International Standard Bible Encyclopedia (edicion di 1979) ta duna e siguiente informacion: “E griegonan di promé cu e era helenístico a celebrá e cumpleaño di diosnan i hombernan prominente. E palabra griego genéthlia a señalá na e celebracionnan aki, miéntras cu genésia a nificá un celebracion pa conmemorá e cumpleaño di un persona importante cu a fayecé. Na 2 Mac[abeonan] 6:7 tin un referencia na un genéthlia mensual di Antioco IV, durante cua a obligá e hudiunan pa ‘tuma parti n’e sacrificionan.’ . . . Ora Herodes a celebrá su hacimentu di aña, e tabata cumpliendo cu un custumber helenístico; no tin ningun evidencia cu nan a celebrá cumpleaño na Israel promé cu e era helenístico.”
Ta cierto cu cristiannan berdadero awe no ta demasiado preocupá cu e orígen i posibel coneccionnan religioso antiguo di delaster un custumber of hábito. Pero tampoco nan no kier nenga di mira indicacionnan bisto cu ta existí den e Palabra di Dios. Un di esakinan ta cu e único celebracionnan di cumpleaño mencioná den Bijbel ta di paganonan i ta conectá cu casonan di crueldad. P’esei, ta bisto cu e Scritura ta pone celebracion di cumpleaño den un lus negativo, un echo cu cristiannan sincero no ta nenga di mira.
Consecuentemente, aunke ta un asuntu completamente personal si cristiannan ta scoge pa celebrá nan aniversario di boda of no, tin bon motibu pa cristiannan maduro abstené di celebrá cumpleaño.