Mundu Henter Gusta Musica Latino
DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA MEXICO
MAS cu 400 miyon hende na mundu ta papia spañó. Despues di chines mandarin i hindi, tin mas hende ta papia spañó como nan idioma natal cu cualkier otro idioma. No ta un sorpresa anto, cu hopi hende conocé e música di Latinoamérica. Rond mundu hende ta gusta scucha of baila riba e ritmo di mambo, cha-cha-cha, merengue of salsa.
Di con e música aki ta asina popular? En parti debí cu e ta un música enérgico i alegre. Hopi hende latino gusta ritmonan rápido i tropical. Algun dje compasnan rítmico a ser trecé siglonan pasá na Latinoamérica dor di catibunan di West Africa. Por cierto, algun hende no-latino no ta masha amante di cierto cancionnan rápido cu nan ritmonan ripititivo di tambú.
Música latino por ta slow i romántico tambe, asta melancólico. Por ehempel, e bolero latino semper tabata mashá gustá den hopi pais. Por lo general trionan tabata toca bolero i e tabata caracterisá pa su naturalesa romántico i poético. Bolero tabata hopi popular den añanan ’40 i ’50, anto poco tempu pasá el a cuminsá haci un ‘comeback’ cu e cancionnan di algun artista hóben. E mariachinan mexicano, cu nan trahenan atractivo, sombré grandi i música único, tambe ta reconocí mundialmente.
Merengue, Salsa i Tex-Mex
Merengue i salsa a bira masha popular den hopi pais. E ritmonan aki no ta nobo. Merengue a originá na República Dominicana i Haiti. A yega di describié como ‘increiblemente lihé, ripititivo, contagioso i dushi.’ E palabra spañó merengue ta simplemente e dushi trahá di sucu batí lihé-lihé cu blancu di webu. Despues cu bo mira e movecionnan vigoroso di algun bailadó di merengue, ta fácil pa mira cu e nomber ta pas p’e.
Den e género musical di salsa, tin un variedad di ritmo, di cua mayoria a bin di Cuba i Puerto Rico. E palabra spañó salsa ta nificá “saus.” Segun algun hende, salsa ta e resultado di un combinacion musical cu a tuma lugá den New York City, unda diferente músico di tur parti di Caribe a mescla. For di ei el a plama na tur parti di mundu.
E asesinato na 1995 dje cantante hispanoamericano, Selena, a haci su cancionnan asta mas popular cu tempu e tabata na bida. E tabata conocí como e reina dje música Tex-Mex, loke a ser describí como un combinacion dje música country mericano cu ritmonan norteño (di nort di México). E canticanan aki ta ser cantá na ingles, spañó of spanglish, un mescla di spañó cu ingles. E música aki a bira masha popular cerca latinonan bibá na Merca i na Latinoamérica.
Un Punto di Bista Balansá di Música i Bailamentu
E mihó manera pa disfrutá di música, mescos cu tur otro cos cu por trece placer, ta cu moderacion. (Proverbionan 25:16) Cristiannan ta wak bon ki música nan ta scoge. Bijbel ta amonestá: “Vigilá cuidadosamente p’e manera cu boso ta cana no ta manera hende imprudente sino manera hende sabí, cumprando e tempu oportuno pa boso mes, pasobra e dianan ta malu.” (Efesionan 5:15, 16) Ta bon conocí cu algun cantica tin letra blasfemoso, inmoral of asta satánico. Música latino no ta inmuno pa influencianan corupto asina.
Algun cancion latino ta contené letranan obseno. Algun ta dòbel sintí, miéntras cu otronan ta erótico of sexualmente explícito. Tambe tin canticanan den cua e tema principal ta trata cu cuestionnan político, violencia i rebelion. Por ehempel, pa hopi tempu e música mexicano conocí como corrido tabata mashá gustá cerca hopi hende latino. Sin embargo, recientemente un tipo nobo di corrido, conocí como narco corrido, ta birando popular. E canticanan aki ta relatá cuentanan violento di traficantenan di droga i ta pinta nan como héroe. Algun ranchera tambe ta trata cu temanan ofensivo, nan ta glorificá buracheria, machismo of nacionalismo. Tin un preocupacion similar pa loke ta e letra den cancionnan di merengue, salsa i otro tipo di música latino.
Algun hende cu ta gusta música latino no ta comprendé e letra. Sin sa nan lo por ta deleitando nan mes cu canticanan cu ta promové inmoralidad sexual, violencia of asta ocultismo. Esnan cu sí ta comprendé spañó kisas no ta wori mashá cu e letra di canticanan cuestionabel segun cu nan ta move riba e ritmo contagioso i alegre. Sin embargo, respet profundo pa normanan bíblico mester impulsá nos pa examiná cuidadosamente delaster un cantica cu nos ta toca den cas i na reunionnan social. Esaki lo evitá cu nos ta scucha of baila riba ritmo di cancionnan cu tin letra cu ta ofendé Dios.
Tambe nos mester tene cuidou pa nos no pone otronan trompecá cu e manera con nos ta baila. (1 Corintionan 10:23, 24) Cristiannan mester soru pa nan no baila di un manera desenfrená sin tin cunes, loke ta kita nan dignidad. Ni nan no mester baila den un manera deliberadamente provocativo. Parehanan casá ta desplegá sano huicio pa asina nan manera di baila no bira un exhibicion público inapropiado di intimidad matrimonial.
Balansa cristian ta rekerí tambe pa nos ta moderá cu e volúmen dje música cu nos ta toca i e largura dje reunionnan social. Sin duda, Jehova su adoradónan por disfrutá di nan música preferí sin tin cu enbolbé nan mes den “paranda” cu ta dura te den oranan lat di mardugá, cu música duru-duru. Bijbel ta exhortá: “E tempu cu a pasa caba ta suficiente pa boso a cumpli cu e boluntad dje nacionnan ora boso a procedé den echonan di conducta inmoral, mal deseo, demasiado biña, paranda, partidonan di bebementu i idolatria ilegal.”—1 Pedro 4:3.
Apesar cu awendia elementonan inmoral ta predominá den e entretenimentu, ainda tin un gran variedad di música sano cu nos por disfrutá di dje. Música ta un bunita don for di Dios, i Bijbel ta bisa cu tin “un tempu stipulá pa tur kos. I tin un tempu pa tur evento bou di shelu: . . . Un tempu pa tene rou i un tempu pa balia.” (Eclesiástes 3:1, 4, Editorial Evangélica) Si bo ta gusta música enérgico, contagioso i alegre, sigur-sigur lo bo gusta scucha i baila riba e dushi ritmonan di música latino, haciendo esei cu moderacion i balansa cristian.—1 Corintionan 10:31; Filipensenan 4:8.