BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g99 8/10 pág. 3-4
  • E Poder di Música

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • E Poder di Música
  • Spièrta!—1999
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Un Motibu pa Preocupacion
  • Ta Importá ki Muzik Mi Ta Skucha?
    Loke Hóben Sa Puntra
  • Ta Konsehabel pa Mi Wak Videoclip?
    Spièrta!—2003
  • Rock Alternativo E Ta Algu pa Mi?
    Spièrta!—1996
  • Di Con Música Ta Influenciá Nos
    Spièrta!—1999
Spièrta!—1999
g99 8/10 pág. 3-4

E Poder di Música

“Ta música so cu su encanto instantáneo, por calma pensamentunan inkieto, i trankilisá e mente perturbá.”

ASINA William Congreve a skirbi rond di 300 aña pasá den su buki Hymn to Harmony (Canto na Armonia). Hopi siglo promé cuné, obranan skirbí di antiguo Grecia a bisa cu “entrenamentu musical ta un instrumento mas potente cu tur otro, pasobra ritmo i armonia ta penetrá bai profundamente den e alma.”

Algun mayor a mira e berdad di esaki. Nan a ripará cu nan yunan tiener ta bira terco i rebelde despues di a scucha música di heavy metal regularmente. Por a mira esaki tambe durante añanan ’30 i ’40 na Alemania, ora e nazinan a usa música agitador di marcha, pa prepará multitudnan grandi di hende pa scucha e discursonan hipnotisante di Adolf Hitler.

No tin duda cu música por influenciá mente i curason, i cu e por ser usá pa manipulá nan, sea pa bon of malu. Por ehempel, ta parce cu cierto tipo di música ta yuda mucha chikitu den nan desaroyo intelectual i emocional. Asta hende cu ta gagu tin biaha por canta frasenan cu nan no por expresá ora nan ta papia.

E efecto di música riba pashentnan cu malesanan neurológico cu ta afectá nan abilidad di move ta asombroso tin biaha, segun Anthony Storr. Den su buki Music and the Mind (Música i Mente), Storr ta mencioná e ehempel di un pashent: “E malesa [di Parkinson] a lagu’é stijf i totalmente incapas pa move, te ora e por a corda algun melodia di tempu e tabata hóben. Di ripiente esakinan a dun’é e abilidad di move atrobe.”

Un Motibu pa Preocupacion

Pues ta parce cu por atribuí cierto beneficio na e poder di música. Sin embargo, ta existí e peliger cu hende corupto of golos lo por usa e poder di música como un instrumento mortífero. Algun estudio a mustra cu tin coneccion directo entre comportacion antisocial i cierto tipo di música.

Apoyando tal afirmacionnan, e revista Psychology of Women Quarterly ta bisa: “Tin evidencia cu ta indicá cu wak videonan di música rock tin e mésun efecto cu wak pornografia, den e sentido cu hombernan cu a wak videonan violento di rock a expresá actitudnan mas duru i agresivo contra hende muher, compará cu hombernan cu a wak videonan di rock cu no ta violento.”

E efecto aki no ta limitá na hende homber so. Hende muher tambe por ser afectá. E mésun informe ei ta agregá: “Tantu hende muher como hende homber lo por cuminsá aceptá e mensahenan negativo cu e canticanan aki ta presentá relacioná cu e falta di balor di hende muher.”

E revista Sex Roles ta bai di acuerdo cu e conclusion aki, bisando: “Un estudio recien . . . a haña cu e combinacion di bin for di un ambiente di famia insatisfactorio i di a wak hopi video musical, tabatin un coneccion significativo cu actitud i comportacion sexual permisivo entre mucha muhernan adolesente.” Algun cantica di rap cu ta contené descripcion bibu di violencia i letra sexual cu luho di detaye, a pone un hues di corte mericano sentenciá un cierto álbum di rap como “obseno segun normanan di comunidad.”

Acaso e hues aki tabata exagerando? Absolutamente cu no! E revista Adolescence a yega n’e conclusion cu “tantu e adolesentenan como nan mayornan ta informá di hopi mas problema den bida ora e adolesentenan ta scucha música di heavy metal i rap.” E problemanan aki tin di haci cu “comportacion agresivo i destructivo” i mal prestacion na scol.

Sí, e coneccion entre cierto tipo di música cu sex, suicidio i comportacion antisocial, ta bon documentá. Pero esei kier men cu ta tur música ta asociá cu efectonan negativo asina? Lesa loke e siguiente artículonan tin di bisa tocante esaki.

[Komentario na página 4]

Música por influenciá mente i curason, sea pa bon of malu

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí