BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g01 8/10 pág. 18-21
  • Leif Eriksson—Ta É A Descubrí América?

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Leif Eriksson—Ta É A Descubrí América?
  • Spièrta!—2001
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Leif Eriksson Ta Cuminsá Su Biahe
  • Tres Tera Nobo
  • Ki Evidencia Tin?
  • Kico A Para dje Vikingonan?
  • For di Nos Lectornan
    Spièrta!—2000
  • Alcansando Comunidadnan Remoto di Groenlandia
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1995
  • For di Nos Lektornan
    Spièrta!—2002
  • For di Nos Lectornan
    Spièrta!—2001
Mas Artíkulo
Spièrta!—2001
g01 8/10 pág. 18-21

Leif Eriksson—Ta É A Descubrí América?

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA DINAMARCA

KEN a descubrí América? Niun hende no sa sigur. E contesta ta dependé mashá dje manera cu bo ta definí “descubrí” i “América.” Si bo wak bon, e inmenso pais aki tabata habitá hopi siglo promé cu e europeonan tabata sa mes cu e ta existí. Na principio di aña 1493, Cristofel Columbus a regresá Europa cu relatonan di testigonan ocular di su promé biahe pa e continente di América. Pero en realidad ta na e islanan di Antia el a baha. Pero e no tabata e promé europeo cu a yega e asombroso mundu nobo aki. Evidentemente 500 aña promé, un grupo scandinavo cabei blond a yega tera firme di Norteamérica.

Un mil aña pasá, océano Nort Atlántico tabata probablemente mes friu i impredicibel cu awe. Un nabegante kisas ta pensa cu e conocé e océano su bientu i corientenan cu ta cambia constant, pero neblina i tempestad por strob’é di orientá pa simannan largu. Segun un antiguo saga (un relato histórico di Scandinavia), esaki ta precis loke a sosodé un zomer cu e hóben Bjarni Herjolfsson, un nabegante i aventurero versá. El a perde su orientacion, pero na su lugá el a haña un continente!

Tabata e era di vikingo, tempu cu e hombernan di antiguo Scandinavia a expandé nan dominio atrabes di laman i den henter Europa. Tur caminda hende por a mira nan botonan smal i den bon condicion, for di e costa di Norwega te na e playanan di Nort África i tambe riba e riunan di Europa.

Segun e Saga of the Greenlanders, Bjarni a bai riba un excursion largu pa Norwega. Segun cu winter di aña 986 E.C. tabata acercá, el a regresá Islandia cu boto cargá. Pero pa su sorpresa, el a tende cu su tata a bandoná Islandia cu un flota di barcu bou di liderato di Erik Corá. Nan a bai pa establecé nan mes den un pais grandi cu Erik a descubrí na west di Islandia. Pa aumentá e atraccion dje pais, Erik a yam’é Groenlandia. Decididu, Bjarni a nabegá bai den direccion di Groenlandia. Pero bientu a cambia i neblina a baha riba e nabegantenan. Segun e saga mencioná ariba: “Pa hopi dia nan no tabata sa unda nan tabata bayendo.”

Ora cu por fin e marineronan a mira tera, e tera no a cuadra cu e descripcion di Groenlandia. E costa a parce berde, yen di ceru tapá cu mata. Nan a sigui nabegá bai nort cu e costa na nan man robes. Nan a bolbe mira tera, pero esaki tampoco no a parce Groenlandia na nada. Pero despues di vários dia, e tera a bira otro: mas ceru haltu yen di gletsjer. E ora ei Bjarni cu su tripulacion a bira cara pa oost den direccion di laman ganchu i finalmente nan a haña Groenlandia i e colonia vikingo di Erik Corá.

Leif Eriksson Ta Cuminsá Su Biahe

Podisé ta asina e europeonan pa promé bes a mira tera firme dje continente cu despues a bira conocí como Norteamérica—pero sin pone pia na dje. E informe di loke Bjarni a mira a stimulá e interes di su compatriotanan vikingo na Groenlandia mashá. Nan tera friu tabatin tiki palu; pa traha of drecha nan boto i casnan, nan a dependé di palu cu a drif yega of dje transporte costoso di palu for di exterior. Pero aparentemente djis na otro banda di laman den direccion west, tabatin un tera cu mondinan yen-yen di palu!

Foral e hóben Leif Eriksson, yu di Erik Corá, a sinti su mes atraí na e tera nobo aki. Leif a ser describí como “un homber grandi i fuerte, cu un aparencia yamativo i sabí.” Rond di aña 1000, Leif Eriksson a cumpra e boto di Bjarni, i cu un tripulacion di 35 homber el a sali bai en busca dje costanan cu Bjarni a mira.

Tres Tera Nobo

Si e saganan ta corecto, Leif a topa na promé instante un tera sin yerba, cu hopi gletsjer cubriendo e terenonan haltu. Como cu e tera ei tabata manera un solo pida tabla di baranca, Leif a yam’é Helulandia, cu ta nificá “Tera di Tabla di Piedra.” Esaki kisas ta e ocasion cu europeonan pa promé bes a pone pia na Norteamérica. Awe historiadónan ta kere cu Helulandia tabata isla di Baffin den nortoost di Cánada.

E descubridónan nórdico a sigui cu nan biahe den direccion zuid. Nan a topa un di dos tera, esaki tabata plat i cu mondi yen di palu, cu playanan di santu blancu. Leif a yam’é Marklandia, cu ta nificá “Tera di Mondi,” cu awe por lo general ta ser identificá cu Labrador, un península canades. Djis despues nan a descubrí un di tres pais, i esaki tabata asta mas prometedor.

E saga ta sigui conta: “Nan a sali pa laman i a pasa dos dia riba laman cu un bientu di nortoost promé cu nan a mira tera.” Nan a haña e tera nobo aki asina dushi cu nan a dicidí di traha cas i pasa winter einan. Durante winter “e temperatura nunca no a bira mas friu cu e punto di vris i yerba a djis marchitá un poco.” Despues, un dje hombernan a asta haña wijndruif i mata di wijndruif; p’esei, Leif Eriksson a yama e lugá Vinlandia, cu posiblemente ta nificá “Tera di Biña.” E siguiente lente e hombernan a nabegá bai Groenlandia bek, nan botonan cargá cu cosecha di Vinlandia.

Eruditonan djawe lo tin masha gana di sa unda precis tabata Vinlandia cu su sabananan berde i wijndruif, pero t’e ainda nan no por haña su ubicacion. Tin investigadó ta haña cu e característicanan di tereno di Newfoundland ta cuadra cu e descripcionnan den e antiguo saganan. I un sitio cu nan a coba na Newfoundland ta mustra cu di berdad e vikingonan a bishitá e isla. Sin embargo, otro científiconan ta di opinion cu Vinlandia mester tabata mas abou na zuid i cu e sitio na Newfoundland a sirbi como un campamentu temporal pa e vikingonan of como un parada riba caminda pa Vinlandia cu a keda mas na zuid.a

Ki Evidencia Tin?

Niun hende no sa realmente con pa armonisá e detayenan dje saga scandinavo aki cu e geografia djawe. E detayenan vago i ambiguo dje saganan ya pa hopi tempu tin historiadónan intrigá. Sin embargo, e evidencia mas grandi dje presencia di vikingo na América promé cu Columbus ta e sitio cu nan a haci excavacion durante añanan ’60 i ’70 di siglo 20 na Newfoundland, cerca dje pueblito L’Anse aux Meadows. E sitio aki ta contené ruina di casnan cu ta indiscutiblemente di antiguo Scandinavia, i tambe un fornu di heru i otro obhetonan cu ta data dje tempu di Leif Eriksson. Ademas, un exploradó danes trahando den zuid di Newfoundland recientemente a descubrí un peso di piedra cuidadosamente labrá cu probablemente nan a usa den un barcu vikingo.

E vikingonan no a mantené nan biahenan pa teranan nobo leu ayá den west un secreto. Leif Eriksson a biaha bai Norwega pa informá e rey norwechi loke el a mira. Ora Adam di Bremen, un historiadó aleman i cabes di un scol secundario católico, a biaha pa Dinamarca rond di aña 1070 pa tende dje teranan den nort, rey Sweyn di Dinamarca a cont’é tocante Vinlandia, i su excelente biña. E pida historia tradicional aki a bira parti dje historia detayá cu Adam di Bremen a skirbi. P’esei, hopi dje hendenan studiá di Europa a haña sa dje paisnan den west cu e vikingonan a bishitá. Ademas, tin registronan histórico di Islandia di siglo 12 i 14 cu ta mencioná algun biahe nórdico despues pa Marklandia i Vinlandia, na west di Groenlandia.

Por ta masha bon cu Cristofel Columbus tambe tabata sa tocante e biahenan pa Vinlandia cu a tuma lugá un 500 aña promé cu su tempu. Segun un buki tocante Vinlandia, tin indicacion cu promé cu su famoso biahe di aña 1492/93, Columbus a asta biaha bai Islandia pa por a studia e registronan einan.

Kico A Para dje Vikingonan?

No tin ningun registro cu e vikingonan a establecé nan mes permanentemente na América. Kisas nan a haci un intento breve pero sin éxito; pero e condicionnan tabata físicamente incómodo i e mericanonan nativo—cu e vikingonan a yama skraeling—tabata militarmente superior cu e intrusonan. Na Groenlandia e desendientenan di Erik Corá i su yu homber Leif Eriksson tabatin un tempu difícil. E clima a bira mas i mas severo, i cuminda a bira scars. Ta parce cu despues di cuater of cincu siglo, e vikingonan a disparcé completamente for di Groenlandia. E último registro skirbí dje pueblo vikingo na Groenlandia ta trata di un casamentu cu nan a tene den un misa na Groenlandia na aña 1408. Mas cu un siglo despues, un barcu comercial aleman a descubrí e colonia di Groenlandia completamente bandoná cu excepcion di un solo curpa cu nan no a dera: tabata curpa di un homber, cu su cuchú banda di dje ainda. Despues di esei, tin un silencio tocante vikingo na Groenlandia. Ta den siglo 18 numa colonisadónan norwechi i danes a yega Groenlandia pa establecé un colonia permanente.

Sin embargo, tabata for di Groenlandia cu nabegantenan vikingo intrépido a sali rumbo pa un mundu nobo. Ainda bo por imaginá e nabegantenan cu curashi ei guiando nan botonan cu nan bela vierkant rumbo pa lamannan desconocí te ora cu nan a topa un costa straño na horizonte i a keda observ’é tur asombrá, sin por a imaginá nunca cu cincu siglo despues, Cristofel Columbus lo a ser aclamá como e descubridó dje Mundu Nobo aki.

[Nota]

a Wak e artículo “Unda e Legendario Vinlandia Ta?” den e edicion di Spierta! (na spañó) di 8 di juli 1999.

[Kuadro/Plachi na página 20]

CON E VIKINGONAN A ORIENTÁ RIBA LAMAN?

E vikingonan nórdico no tabatin compas. Con anto nan por tabata asina bon nabegante? Ora nan no tabata riba laman ganchu nan a nabegá caminda nan por a mira costa. Ora tabata posibel nan a crusa un pasashi caminda nan por a mira tera na ámbos banda. Ademas, nan tabata sa con pa sigui solo i strea. Por ehempel, nan a usa un sistema simpel pa determiná nan latitud, usando un tabèl cu cifra pa cada siman di aña i un palu di midi pa evaluá con haltu solo di merdia tabata for di horizonte. Debí cu nan no tabatin un sistema pa determiná longitud, nan a preferá pa ora nan tabata riba laman ganchu nan nabegá direccion stret oost of stret west, siguiendo e latitud cu nan scoge.

Si por ehempel nan kier a biaha di Groenlandia pa un posicion na e costa di Vinlandia, nan lo a sali cu boto bai den direccion zuid for di Groenlandia nabegá te ora nan haña e latitud corecto; e ora ei nan lo a bira stret west i haña e haf deseá. Tambe, e tripulacion vikingo tabata haci bon uso di observá para riba laman ganchu. Nan tabata experto den saca afó unda tin tera firme—i cua tera esei tabata—dor di observá para cu tabata bula. Tin biaha nan tabata bai cu raf; ora libra nan, e paranan tabata bula bai laira i coge rumbo pa e costa mas cercano. Asina e tripulacion vikingo tabata sa unda pa haña e tera mas cerca.

Un otro cos cu a yuda nan orientá tabata dor di haci sondeo. Un nabegante vikingo tabata baha un liña cu un peso di chumbu pegá na dje. Esaki a sirbi dos propósito. Na promé lugá, esei a yud’é determiná con hundu e awa tabata. Despues cu e peso a mishi cu fondo, e nabegante tabata hala e liña aden, usando su brasanan di span pa midi con hundu e liña a bai. Te cu awe, marineronan ta midi profundidad den término di un “vadem” di 1,80 meter, un expresion sacá for di un antiguo palabra nórdico cu ta nificá “brasa di span.” Pero e peso di chumbu tabatin un di dos funcion. Hopi bes nan a trah’é cu un bom bashí cu nan a yena cu sebu. Pues e peso lo a bini ariba cu un muestra dje santu di fondo di laman. E nabegante tabata analisá e composicion dje santu i consultá su mapanan di laman, cu a contené descripcionnan skirbí dje composicion di fondo di laman na vários sitio. Pa simpel cu e vikingonan su hermentnan tabata, tog nan a bira nabegantenan sobresaliente.

[Rekonosementu]

Potret: Stofnun Arna Magnússonar, Islandia ▲

[Mapa na página 18]

(Pa e teksto den su formato kompleto, wak e publikashon)

NOVA SCOTIA

Bjarni Herjolfsson biahando for di Islandia rond di aña 986 E.C.

NEWFOUNDLAND

LABRADOR

GROENLANDIA

Leif Eriksson biahando for di Groenlandia rond di aña 1000 E.C.

GROENLANDIA

ISLA DI BAFFIN

LABRADOR

NEWFOUNDLAND

[Rekonosementu]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Plachi na página 18]

Na man robes, un reconstruccion dje cas di Erik Corá na Groenlandia

[Plachi na página 18]

Un réplica na tamaño real di un barcu vikingo cu a ripití e biahe di Leif Eriksson

[Rekonosementu]

Barcunan vikingo na página 2 i 18; Potretnan: Narsaq Foto, Groenlandia

[Plachi na página 21]

Estatua di Leif Eriksson, Islandia

[Plachi na página 21]

L’Anse aux Meadows, Newfoundland

[Rekonosementu]

Parks Canada

[Rekonosementu pa Potrèt na página 20]

Artefactonan den exhibicion na e Museo di Antigwedad Nacional, Stockholm, Suecia

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí