Dunamentu—E Ta Ser Sperá?
LO BO ta bon na altura cu dunamentu di regalo hopi bes ta un asuntu di custumber. Den mayoria cultura tin ocasionnan ora un regalo ta ser sperá. Regalonan asina por ser duná como muestra di respet of expresion di amor. Hopi di nan nunca ta ser usá dor di esnan cu a ricibí nan; otronan sí ta yuda yena berdadero necesidadnan i ta ser apreciá profundamente.
Na Dinamarca ora un baby nace, amigunan i parientenan ta bin haci bishita i ta trece regalo cu nan ta spera lo ta útil p’e criatura. Den otro paisnan, amigunan kisas ta tene un fiesta di regalo na cua ocasion nan ta duna e regalonan ei anticipando e nacementu.
Ocasionnan den cua hende ta spera di ricibí regalo, den hopi caso, ta acontecimentunan anual. Aunke tal celebracionnan no tabata un custumber entre e promé cristiannan, nan a bira masha popular entre mayoria hende cu ta profesá di ta cristian i tambe esnan no-cristian. E custumber di duna regalo di cumpleaño por mengua den otro culturanan segun cu muchanan ta bira mas grandi, pero e custumber entre e griegonan ta manda hende haci net contrario. Na Grecia hopi atencion ta ser duná na cumpleaño. Tambe nan ta duna regalo na un persona riba “dia di su santu.” Kico esei ta? Wel, custumber religioso ta conectá un “santu” diferente na cada dia di aña, i hopi hende ta haña nomber di “santu.” Ora e dia dje “santu” yega, esnan cu ta carga e nomber ei ta ricibí regalo.
Ademas di celebracion di cumpleaño pa nan yunan, koreanonan tin un dia di fiesta nacional conocí como Dia di Yunan. Esei ta un tempu ora famianan ta bai keiru i ora yunan ta ricibí regalo sin importá nan fecha di nacementu. Koreanonan tin tambe un Dia di Mayor, ora yunan ta duna regalo na nan mayornan, i un Dia di Maestro, ora studiantenan ta onra nan maestronan i ta duna nan regalo. Segun custumber koreano, ora un persona alcansá 60 aña di edad, nan ta tene un fiesta grandi. Famia i amigu ta uni den nan deseonan pa hopi aña mas di bida i felicidad, i esun cu a alcansá e punto ei den bida ta ricibí regalo.
Casamentu ta un otro ocasion cu, segun custumber popular, mester duna regalo. Ora un pareha casa na Kenia, ta ser sperá p’e famia dje bruidegom duna un regalo n’e famia dje bruid. E huéspednan tambe ta trece regalo. Si e bruid i e bruidegom sigui loke e custumber ta manda, nan lo sinta riba un podio, miéntras cu e huéspednan ta trece nan regalonan dilanti. Segun cu cada un ta ser presentá, un anuncio lo ser hací cu “Tal i tal a trece un regalo p’e pareha.” Hopi di esnan cu ta duna regalo lo keda bastante disgustá si nan no ricibí un reconocimentu asina.
Entre e libanesnan, ora un persona casa, amigu i bisiña, asta hende cu no conocé e pareha muchu bon, ta bini dianan despues cu regalo. For di infancia, nan ta ser siñá cu dunamentu di regalo ta un responsabilidad, mescos cu pagamentu di un debe. “Si bo no hacié, bo no ta sinti bo mes bon,” un homber libanes a bisa. “E ta tradicion.”
Sin embargo, di tur e ocasionnan na cua dunamentu di regalo ta ser sperá, den hopi pais Pascu di Nacementu ta esun di mas principal. Esei no ta e caso caminda abo ta biba? Recientemente na 1990, nan a calculá cu mericanonan ta gasta pa aña mas cu US$ 40 mil miyon na regalo di Pascu. Cu gran fervor e dia di fiesta ei ta ser celebrá tambe dor di budista i shintoista na Hapon, i vários forma dje celebracion ta ser hañá na Europa, Sur América i partinan di Africa.
Pascu ta un temporada ora hende ta spera pa ser felis, pero hopi no ta. I hopi hende ta haña cu e cumpramentu frenético di regalo i ansiedad riba pagamentu dje recibunan relacioná cu esei ta tapa cualkier momento di placer cu nan ta experenciá.
Tog, Bijbel ta bisa cu tin felicidad den dunamentu. En berdad tin, dependiendo dje spiritu cu cua e dunamentu ta ser hací.—Echonan 20:35.