Pascu—Dia di Fiesta Seglar of Dia Santu Religioso?
NA China nan ta yam’é Anciano Pascu. Na Reino Uní, e ta conocí como Papa Pascu. Hende na Rusia ta usa e nomber Opa Fros, i na Merca, e yama Santa Claus.
Hopi hende ta considerá e homber bieu djoli aki cu ta pronk cu un barica grandi i barba blancu manera sneu, como e personificacion mes di Pascu di nacementu. Pero ta bon conocí tambe cu Santa Claus ta un mito, un leyenda basá riba tradicionnan asociá cu un obispu di Mira (den loke awor ta Turkia), cu a biba den siglo cuater.
Semper custumber i tradicionnan a ehercé un influencia poderoso riba celebracionnan, i Pascu no ta un excepcion. E mito di Santa Claus ta djis un ehempel di folklor conectá cu un dia di fiesta popular. Aunke algun hende ta bisa cu custumbernan di Pascu ta basá riba sucesonan registrá den Bijbel, en realidad mayoria di e custumbernan aki tin orígen pagano.
Un ehempel mas ta kerstboom. The New Encyclopædia Britannica ta bisa: “Adoracion di palu, comun entre e europeonan pagano, a sigui existí despues cu nan a combertí na cristianismo. El a sigui den e custumber scandinavo di decorá cas i mangasina cu matanan semper-berde na Aña Nobo pa spanta e diabel i den pone un palu p’e paranan durante temporada di Pascu.”
Traha krans di hulst of otro matanan semper-berde ta un otro tradicion popular di Pascu. Esaki tambe ta profundamente ancrá den adoracion pagano. Romanonan di antigwedad a usa ramanan di hulst pa dorna tempelnan durante Saturnalia, un fiesta di shete dia meimei di winter, dedicá na Saturno, e dios di agricultura. E fiesta pagano aki tabata specialmente famoso pa su paranda i permisividad desenfrená.
E custumber di Pascu di sunchi otro bou di un taki di maretak (mustrá aki), por parce romántico pa algun hende, pero e tin su orígen den Edad Medio. E druïdenan di antiguo Gran Bretania a kere cu maretak a poseé podernan mágico; p’esei, nan a us’é como proteccion contra demoño, encanto i otro tipo di maldad. Cu tempu, a lanta e supersticion cu sunchi un hende bou dje maretak lo hiba na casamentu. E custumber aki ta popular ainda entre algun hende durante temporada di Pascu.
Esakinan ta djis un par dje tradicionnan actual di Pascu cu a ser influenciá dor di siñansanan pagano of cu a originá directamente for di nan. Pero, kisas bo ta puntra bo mes: Con tur esaki a tuma lugá? Con un dia di fiesta cu ta profesá di onra e nacementu di Cristo a bira asina enredá cu custumbernan no-cristian? Mas importante ainda, con Dios ta mira e asuntu?
[Rekonosementu pa Potrèt na página 2]
Página 3: Santa Claus: Thomas Nast/Dover Publications, Inc., 1978; maretak na página 3 i plachi na página 4: Discovering Christmas Customs and Folklore di Margaret Baker, publicá dor di Shire Publications, 1994