Adoracion di Baal—E Lucha pa Gana Curason dje Israelitanan
Pa casi mil aña tabatin un lucha andando pa gana curason dje nacion di Israel. Miedu supersticioso i ritonan sexual na un banda a bringa contra fe i lealtad n’e otro banda. E lucha di bida-i-morto aki a pone e adoracion di Baal contra e adoracion di Jehova.
E NACION di Israel lo a pega fielmente n’e Dios berdadero cu a saca nan for di Egipto? (Exodo 20:2, 3) Of nan lo a traicion’é cu Baal, e dios faborito di Canan cu a primintí di haci e tera fértil?
E lucha spiritual aki cu a ser bringá miles di aña pasá, ta di importancia pa nos. Di con? “E cosnan aki,” apostel Pablo a skirbi, “a ser skirbí como spiertamentu pa nos riba ken e fin dje sistema di cosnan a yega.” (1 Corintionan 10:11) E les cu e spiertamentu histórico aki ta contené lo tin mas nificacion pa nos si nos comprendé ken Baal tabata i kico adoracion di Baal a encerá.
Ken Baal Tabata?
E Israelitanan a bin den contacto cu Baal tempu cu nan a yega Canan, rond di aña 1473 P.E.C. Nan a ripará cu e cananeonan tabata adorá un multitud di dios cu no tabata diferente for dje diosnan egipcio, aunke nan tabatin nomber i algun característica diferente. Sin embargo, den Bijbel, Baal ta sobresalí como e dios principal dje cananeonan, i descubrimentunan arkeológico ta confirmá su prominencia. (Huesnan 2:11) Aunke Baal no tabata e dios supremo di nan panteon, e tabata e dios cu e cananeonan a haña mas importante. Nan tabata kere cu e tin poder riba awaceru, bientu i nubia, i cu ta e so por libra tantu hende como bestia i plantacion for di keda infructífero of asta for di morto. Sin proteccion di Baal, Mot, un dios cananeo vengativo sigur-sigur lo a trece calamidad riba nan.
Adoracion di Baal a concentrá riba ritonan sexual. Asta e obhetonan religioso relacioná cu Baal, manera e pilar i palunan sagrado, tabatin conotacion sexual. Aparentemente, e pilarnan sagrado, baranca of piedranan tayá den forma di miembro sexual masculino, a representá Baal, e parti masculino den e union sexual. Di otro banda, e palunan sagrado tabata obhetonan trahá di palu cu a representá Aserá, concubina di Baal, i e elemento femenino.—1 Reynan 18:19.
Prostitucion di tempel i sacrificio di mucha tabata otro aspectonan prominente dje adoracion di Baal. (1 Reynan 14:23, 24; 2 Crónicanan 28:2, 3) E buki The Bible and Archaeology (Bijbel i Arkeologia) ta bisa: “Den tempel dje cananeonan tabatin tantu prostituta como prostituto (muher i hombernan ‘sagrado’) i nan tabata practicá tur sorto di exceso sexual. E [cananeonan] a kere cu di un manera of otro e ritonan aki lo a haci nan plantacion i crio di bestia prosperá.” En todo caso esei tabata e hustificacion religioso, aunke sin duda e inmoralidad ei a atraé deseo dje adoradónan. Con anto, Baal a seducí curason dje israelitanan?
Di Con Asina Atractivo?
Kisas hopi israelita a preferá un religion cu no a exigí mashá di nan. Dor di adorá Baal, nan no tabatin nodi warda e Ley, manera sabat i tur e hopi restriccionnan moral. (Levítico 18:2-30; Deuteronomio 5:1-3) Ta posibel tambe cu e prosperidad material dje cananeonan a convencé otronan cu nan mester a tene Baal contentu.
Santuarionan cananeo, conocí como lugánan haltu, situá den mondinan yen di palu riba subida di ceru, mester a forma un ambiente atractivo p’e ritonan di fertilidad cu a ser practicá einan. No a pasa masha tempu cu e israelitanan no tabata satisfecho mas cu djis frecuentá e sitionan sagrado dje cananeonan; asta nan a traha nan mes sitionan sagrado. “Nan tambe a sigui construí pa nan mes lugánan haltu i pilar i palunan sagrado riba tur ceritu haltu i bou di tur palu cu hopi sombra.”—1 Reynan 14:23; Oséas 4:13.
Pero na promé lugá, adoracion di Baal a atraé e carni. (Galationan 5:19-21) Nan prácticanan sensual a bai mas ayá cu e deseo pa un plantacion i tounan di animal abundante. Sex a ser glorificá. Evidencia di esaki ta e cantidad di estatua chikitu cu nan a coba saca i cu a reflehá aspectonan sexual exagerá, representando excitacion sexual. Bankete, bailamentu i música a percurá pa un ambiente di libertinahe.
Nos por imaginá un esena típico na principio di otoño. Den un ambiente natural impresionante, e adoradónan ta baila despues cu nan a come masha hopi n’e bankete i nan ta bou di influencia di biña. Nan baile di fertilidad ta pa lanta Baal for di su soño di zomer p’e bendicioná nan tera cu awaceru. Nan ta baila rond dje pilarnan cu ta simbolisá e miembro sexual masculino i rond dje palunan sagrado. Nan movecionnan, specialmente dje prostitutonan di tempel, ta erótico i sensual. E música i e auditorio ta stimulá nan. I ta casi sigur cu, na culminacion dje baile, e bailadónan ta bai den e kambernan dje cas di Baal pa tene relacion inmoral.—Númeronan 25:1, 2; compará cu Exodo 32:6, 17-19; Amos 2:8.
Nan A Cana pa Bista, No pa Fe
Aunke e forma di adoracion sensual ei a atraé hopi hende, miedu tambe tabata algu cu a trek e israelitanan n’e adoracion di Baal. Ora e israelitanan a perde fe den Jehova, miedu di hende morto, miedu di futuro i un fasinacion cu loke ta oculto a pone nan bai practicá spiritismo, cu na su turno a enbolbé ritonan inmoral extremo. The International Standard Bible Encyclopedia ta describí con cananeonan tabata onra spiritu di hende morto como parti di adoracion di antepasado: “Nan a celebrá bankete . . . den e kelder di famia of n’e monumentonan riba graf cu ritonan di buracheria i sexualidad (kisas tabatin incesto enbolbí) den cua nan a pensa cu e defuntu ta participá.” Participacion n’e prácticanan degradá ei di spiritismo a separá e israelitanan mas i mas for di nan Dios, Jehova.—Deuteronomio 18:9-12.
Idolo i ritonan asociá cu nan, tambe a atraé e israelitanan cu a preferá di cana pa bista en bes di cana pa fe. (2 Corintionan 5:7) Asta despues cu nan a mira e milagernan espectacular for dje man invisibel di Jehova, hopi israelita cu a bandoná Egipto a sinti e necesidad di un recordatorio visibel di dje. (Exodo 32:1-4) Mescos tambe, algun di nan desendientenan kier a adorá algu visibel, manera e ídolonan di Baal.—1 Reynan 12:25-30.
Ken Tabata Victorioso?
E lucha pa gana curason dje israelitanan a sigui pa hopi siglo, for dje tempu cu nan a yega n’e yanuranan di Moab, djis promé cu nan drenta e Tera Primintí, te n’e tempu cu nan a ser deportá pa Babilonia. A parce cu deseo dje mayoria tabata varia. Tin biaha, e mayoria dje israelitanan a keda leal na Jehova, pero frecuentemente nan a bai adorá Baal. Nan asociacion cu hende pagano rond di nan tabata un motibu principal pa esaki.
Despues cu nan a sufri derota den guera, e cananeonan a bringa cu armanan mas sutil. Nan tabata biba banda dje israelitanan i nan a animá nan conkistadónan pa adoptá e diosnan dje tera. Huesnan yen di curashi manera Gídeon i Samuel a resistí e idea aki. Samuel a spierta e pueblo: “Deshací di e diosnan stranhero . . . , i dirigí boso curason sin vacilá na Jehova i sirbi e so.” Pa un tempu e israelitanan a haci caso dje spiertamentu di Samuel, i nan “a deshací dje Baalnan i di Astoret i nan a cuminsá sirbi Jehova so.”—1 Samuel 7:3, 4; Huesnan 6:25-27.
Despues dje reinadonan di Saul i David, Sálomon a cuminsá haci sacrificio na diosnan stranhero durante su último añanan. (1 Reynan 11:4-8) Otro reynan di Israel i Huda a haci mescos i a someté nan mes na Baal. Sin embargo, profeta i reynan fiel manera Elías, Eliseo i Hosías, a hiba delantera den lucha contra adoracion di Baal. (2 Crónicanan 34:1-5) Ademas, durante e periodo aki di historia di Israel, tabatin individuonan cu a keda fiel na Jehova. Asta durante e tempu di Acab cu Jezabel, tempu cu adoracion di Baal a yega su top, shete mil hende a nenga di ‘dobla nan rudia pa Baal.’—1 Reynan 19:18.
Por fin, despues cu e hudiunan a regresá for di exilio den Babilonia, no tabatin mencion mas di adoracion di Baal. Mescos cu esnan cu Esdras 6:21 ta papia di dje, nan tur ‘a separá nan mes for di impuresa dje nacionnan dje tera, pa busca Jehova e Dios di Israel.’
Spiertamentunan cu Nos Ta Ricibí for dje Adoracion di Baal
Aunke e adoracion di Baal a disparcé ya pa hopi tempu caba, e religion cananeo ei i e sociedad djawe tin un cos en comun, esta, glorificacion di sex. Ta parce cu tentacion pa cometé inmoralidad ta asta den e aire cu nos ta inhalá. (Efesionan 2:2) “Nos tin cu enfrentá e poder invisibel cu ta controlá e mundu di scuridad aki, i agentenan spiritual for dje sedenan mes di maldad,” Pablo ta spierta.—Efesionan 6:12, Phillips.
E “poder invisibel” aki di Satanas ta promové inmoralidad sexual cu e meta pa sclabisá hende spiritualmente. (Juan 8:34) Den e mundu permisivo djawe, hende no ta satisfacé impulso sexual den ritonan di fertilidad, sino mas bien pa haña satisfaccion personal of pa haci loke nan kier. I tin propaganda masha persuasivo mes pa esei. Entretenimentu, música i aviso ta saturá hende su mente cu mensahenan sexual. Sirbidónan di Dios no ta inmuno p’e atake aki. En realidad, mayoria persona cu a ser scomulgá for dje congregacion cristian ta pa motibu cu nan a sucumbí n’e prácticanan ei. Un cristian por keda decente solamente dor di constantemente aborecé e insinuacionnan inmoral aki.—Romanonan 12:9.
Specialmente Testigonan hóben ta exponí na peliger, pasobra hopi cos cu kisas nan ta haña atractivo, tin un toke sexual cuné. Pa haci cosnan pió, nan tin cu resistí influencia di otro hóbennan cu ta pone preshon riba nan. (Compará cu Proverbionan 1:10-15.) Hopi di nan a haña nan den problema, por ehempel, na reunionnan social grandi. Mescos cu den adoracion di Baal den tempu di antigwedad, música, baile i encanto sexual ta forma un combinacion cu por afectá bo.—2 Timoteo 2:22.
“Con un hóben lo limpia su caminda?” e salmista a puntra. “Dor di mantené su mes alerto conforme cu [Jehova su] palabra,” el a contestá. (Salmo 119:9) Net manera e Ley di Dios a manda e israelitanan evitá asociacion estrecho cu e cananeonan, asina tambe Bijbel ta advertí nos contra peligernan di mal asociacion. (1 Corintionan 15:32, 33) Un cristian hóben ta mustra madures ora e bisa no na loke kisas ta sensualmente atractivo, pero cu e sa cu ta moralmente dañino. Mescos cu fiel Elías, nos no por permití e coriente di opinion popular tuma decision pa nos.—1 Reynan 18:21; compará cu Mateo 7:13, 14.
Un otro spiertamentu ta relacioná cu perdementu di fe, “e picá cu fácilmente ta coge nos den trampa.” (Hebreonan 12:1) Ta parce cu tabatin hopi israelita cu aunke nan tabata kere Jehova, tog nan a considerá Baal como e dios cu lo a protehá nan plantacion i percurá pa nan necesidadnan diario. Kisas nan tabata haña cu e tempel di Jehova na Jerusalem tabata muchu leu situá i cu cumpli cu su mandamentunan no tabata práctico. Adoracion di Baal tabata na nan cumbinencia i e no tabata exigente: nan por a ofrecé asta huma na Baal riba nan mes dak. (Jeremías 32:29) Posiblemente, nan a desviá bai den adoracion di Baal dor di a djis participá den algun dje ritonan of asta dor di a haci sacrificio na Baal den nomber di Jehova.
Con nos lo por perde fe i drif bai for dje Dios bibu? (Hebreonan 3:12) Tiki-tiki nos por perde e aprecio cu na un tempu nos tabatin pa reunion i asamblea. Un actitud asina ta revelá un falta di confiansa den Jehova su provision di ‘alimento spiritual n’e debido tempu.’ (Mateo 24:45-47) Ora nos bira swak asina, nos lo por perde nos “gara riba e palabra di bida” of asta desaroyá un curason dividí i kisas sucumbí na metanan materialista of inmoralidad.—Filipensenan 2:16; compará cu Salmo 119:113.
Tene Duru na Nos Integridad
No tin duda, awe tin un lucha pa gana curason. Nos lo keda leal na Jehova, of e moda di biba inmoral dje mundu aki lo desviá nos? Lamentablemente, mescos cu e prácticanan despreciabel dje cananeonan a atraé e israelitanan, algun homber i muher cristian a ser seducí pa cometé actonan bergonsoso awe.— Compará cu Proverbionan 7:7, 21-23.
Nos por evitá un derota spiritual asina si nos, mescos cu Moises, ‘sigui firme como si nos ta mira Esun cu ta invisibel.’ (Hebreonan 11:27) Sí, nos tin cu “hiba un lucha duru pa e fe.” (Hudas 3) Pero dor di keda leal na nos Dios i su principionan, nos por mira padilanti n’e tempu ora adoracion falsu lo disparcé pa semper. Nos por ta sigur cu, mescos cu e adoracion di Jehova a prevalecé riba esun di Baal, pronto “e tera siguramente lo ta yená cu e conocimentu di Jehova mescos cu e awanan ta cubri laman mes.”—Isaías 11:9.
[Plachi na página 31]
Ruinanan na Gezer dje pilarnan sagrado cu a ser usá den adoracion di Baal
[Rekonosementu pa Potrèt na página 28]
Musée du Louvre, Paris