Tărne phralale, len tumen pala o Marcu hai o Timotei!

1, 2. So buchia daștil-pe că așavenas le Marcos hai le Timoteios caște slujin mai but averenghe?

TĂRNE phralale, camen te slujin mai but le Iehovasche hai codolenghe andai congregația? Jianas mișto că da. Amaro ilo bariol bucuriatar te dichas bute tărne phralen cai camen te slujin averenghe! (Ps. 110:3) Tha, daștin te aven vi chichiva buchia cai așaven tut. Sar exemplo, daras te cheres mai but anda o Iehova anda codoia că ci jianes sar va avena le buchia? Sau ci camlean te cheres iech buchi anda codoia că ci sas tut pachiamos ande tute? Dacă da, te jianes că ci san o iechto slujitoro le Iehovasco cai simțosardea-pe cadea.

² Vi o Marcu hai o Timotei nachle prin buchia sar cadala. Tha, chiar cana von daranas anda codoia că ci jianenas sar avenas le buchia sau ci sas-len experiența, von ci așade-pe te slujin averenghe. Cana o Pavel hai o Barnaba acharde le Marcos te jial lența ande lengo iechto drom misionaro, cado daștilas-pe că beșelas pesca deiasa ande iech șucar chăr. (Fap. 12:12, 13, 25) Cu sea cadala, caște cherel mai but anda o Iehova, o Marcu tiliardea de chăral. Mai anglal, muchisailea andi Antiohia. Pala codoia, gălea le Pavelosa hai le Barnabasa ande aver thana duriarde. (Fap. 13:1-5) Daștil-pe că vi o Timotei beșelas pesca familiasa cana o Pavel achardea-les te jial lesa caște predichin le manușenghe. O Timotei sas-lo tărno hai ci sas-les but experiența, cadea că daștilas te simțol că ci silo pregătime te jial le Pavelosa. (Dich vi 1 Corinteni 16:10, 11 hai 1 Timotei 4:12.) Cu sea cadala, vo alosardea te slujil le Pavelosa hai o Iehova dea-les bare miștimata. (Fap. 16:3-5)

3. a) Chichi de cuci dichlea o Pavel le Marcos hai le Timoteios? (2 Timotei 4:6, 9, 11) (Dich vi le imagini.) b) So pușimata va avela te dichas ande cado articolo?

³ O Marcu hai o Timotei bariarde penghi experiența hai sichile sar te len sama mai bute buchiandar cai sas lenghe dine te cheren-len andi congregația încă de cana sas-le tărne. O Pavel dichlea cadichi de cuci cadale tărnen, că camlea te aven pașa leste cana hachiardea că mai sas-les iech țâra timpo te trail. (Citisar 2 Timotei 4:6, 9, 11.) Tha so calități sas le Marcos hai le Timoteios caște arăsăn drago andel iacha le Pavelosche? Sar daștin le tărne phrala anda amare ghiesa te len-pe pala lengo phiraimos? Hai so miștimata daștin te aven-len cana len-pe pala le sfaturi cai o Pavel dea-len pherdo iubirea?

CADEA SAR O MARCU, AV GATA TE SLUJIS MAI BUT LE COAVERENGHE

4, 5. Sar sicadea o Marcu că sas-lo gata te slujil le coaverenghe?

⁴ Ande iech lil, phenel-pe că te slujis averenghe însemnol te rodes te cheres phares buchi anda le coaver hai te ajutis-len mai dur, chiar cana na-i ușoro. O Marcu mechlea amenghe iech lașio exemplo anda sar daisaras te cheras cadai buchi. Cana o Pavel ci camlea te lel-les pesa ande pesco duito drom sar misionaro, o Marcu daștil-pe că simțosardea-pe duchado hai perado. (Fap. 15:37, 38) Tha cadaia ci așadea-les te slujil mai dur pesche phralenghe.

⁵ O Marcu gălea pesche vărosa, o Barnaba, te slujil ande aver than. Hai, cam pala 11 bărșa, o Marcu sas-lo mașcar codola cai ajutisarde le Pavelos cana sas-lo phandado i iechto data andi Roma. (Filim. 23, 24) O Pavel phendea anda o Marcu că sas ‘iech ajutorii cai zuriardea-les’, anda codoia că dichlea zurales cuci i buchi cai cărdea-la anda leste. (Col. 4:10, 11)

6. So miștimata sas le Marcos anda codoia că cărdea buchi chichiva phralența zurale ando pachiamos? (Dich vi i nota de telal.)

⁶ Le Marcos sas-les but miștimata anda codoia că cărdea buchi chichiva phralența zurale ando pachiamos. Pala so beșlea iech timpo le Pavelosa andi Roma, o Marcu gălea pașa o apostolo Petru ando Babilono. Von phangle iech amalimos cadea de chidino, că o Petru arăslea te phenel lesche „mânro șiavo”. (1 Pet. 5:13) Chichi timpo slujisarde ande iech than, daștil-pe că o Petru phendea pesche tărne amalesche mai but buchia andai viața le Isusoschi hai so cărdea vo pi phuv. Pala codoia, o Marcu scriisardea cadal buchia ande peschi evanghelia.a

7. Sar lea-pe pala o Marcu iech tărno phral cai bușiol Seung-Woo? (Dich vi i imaginea.)

⁷ O Marcu dea mai dur pesco timpo caște slujil le Iehovasche hai cărdea buchi ande iech than phralența zurale ando pachiamos. Sar daștis te les tut pala o Marcu? Dacă ci primisardean iech privilegio, av răbdătorii tusa hai rode mai dur sar daștis te slujis le Iehovasche caște ajutis i congregația. Te dichas o exemplo le phralesco Seung-Woo, cai slujil acana sar phuro andi congregația. Cana sas-lo tărno, vo butivar cherelas comparația mașcar peste hai aver tărne phrala. Chichiva anda lende primisarde iech privilegio angla leste. O Seung-Woo simțosardea că le coaver ci dichenas i buchi cai cherelas-la vo, tha, ji la urmă, vo dea duma chichiva phralența zurale ando pachiamos anda pesco pharimos. Iech phuro phendea lesche te cherel sea so daștilas caște slujil le coaverenghe, chiar cana leschi phari buchi ci va avela dichli sea o timpo. Cado sfato zuriardea le phrales Seung-Woo te ajutil le phralen hai pheian mai phure andai congregația, hai vi codolen cai sas-len nevoia ajutorostar caște arăsăn le întrunirende. Cana dichel parpale le buchiande cai cărdea-len, vo phenel: „Hachiardem ciaces so însemnol te slujis le phralenghe. Dichlem pe mânri morci chichi te bucurime daștis te aves cana ajutis le coaveren”.

CADEA SAR O TIMOTEI, SICAV CĂ DUCHAL TUT LE COAVERENDAR

8. Sostar alosardea o Pavel le Timoteios caște jial lesa? (Filipeni 2:19-22)

⁸ O Pavel trebulas te jial parpale andel foruria cai le manușa așenas lesche contra, cadea că sas-les nevoia phralendar pherde tromai. Mai anglal, vo alosardea ieche phrales cai sas-les experiența caște jial lesa, o Sila. (Fap. 15:22, 40) Hai, pala codoia, alosardea le Timoteios. So dichlea o Pavel co Timotei? Pe iech rig, sas-les iech lașio anav angla le coaver. (Fap. 16:1, 2) Pe aver rig, vo sicavelas că duchalas-les ciaces le manușendar. (Citisar Filipeni 2:19-22.)

9. Sar sicadea o Timotei că duchalas-les ciaces pesche phralendar hai pheiandar?

⁹ Chiar de cana astardea te cherel buchi ande iech than le Pavelosa, o Timotei sicadea că șiolas o miștimos averengo mai opral sar pesco. Cadea că o Pavel ci încărdea-pe parpale te mechel le Timoteios andi Bereea caște zuriarel le neve phralen de othar. (Fap. 17:13, 14) Jianas mișto că, ande codoi vremea, le Timoteios sas-les so te sichiol catar o Sila, cai așilea vi vo andi Bereea. Pala iech timpo, cana o Pavel phendea lesche te jial ando Tesalonic, o Timotei gălea corcoro caște zuriarel le phralen de othar. (1 Tes. 3:2) Andel 15 bărșa cai avile, o Timotei sichilea ‘te rovel codolența cai roven’, anda codoia că simțosardea ande pesco ilo i duch pesche phralenghi. (Rom. 12:15; 2 Tim. 1:4) Sar daștin le tărne phrala te len-pe pala o Timotei?

10. Sar sichilea iech phral cai bușiol Woo Jae te sicavel că duchal-les ciaces le coaverendar?

¹⁰ Te dichas sar sichilea iech phral cai bușiol Woo Jae te sicavel mai but că duchal-les le coaverendar. Cana sas-lo mai tărno, le phralesche Woo Jae sas lesche pharo te del duma le phralența hai pheianța mai phure andai congregația. Cadea că, ca le întruniri, delas lenghe lașio ghies hai pala codoia jialas mai dur. Iech phuro de congregație phendea lesche te astarel te del duma le phralența hai te phenel lenghe so placialas-les lende. Sa cadea, o phuro zuriardea-les te gândil-pe anda so buchia camenas le coaver te den duma. O Woo Jae cărdea cadaia. Acana, slujil sar phuro andi congregația. Dich so phenel vo: „Acana si manghe mai ușoro te dav duma vi le tărnența, vi le phurența. Simțov man zurales mișto că daștiv te hachiarav mai mișto le coaveren. Cadea, daștiv te ajutiv ciaces mânre phralen hai mânre pheian”.

11. Sar daștin le tărne phrala te sicaven mai but că duchal-len le coaverendar andai congregația? (Dich vi i imaginea.)

¹¹ Dacă san iech tărno phral, vi tu daștis te sichios te sicaves că duchal tut le coaverendar. Ca le întruniri, de chi zor te des duma manușența cai silen bărșa diferime hai cai barile diferime. Puș-len so mai cheren hai pala codoia așun-len. La vremeasa, va avela te hachiares so daștis te cheres anda lende. Sar exemplo, daștil-pe că iech rrom hai iech rromni cai sile mai phure silen nevoia ajutorostar caște jianen sar jial i aplicația JW Library^®. Sau daștil-pe că chichiva phrala ci arachle casa te jian andi predicarea. Sar avelas, daștis te ajutis-len cana phenes lenghe sar jial iech telefono sau iech tableta, sau te jias andi predicarea codole phralesa sau pheiasa? Dacă rodes te ajutis che phralen, va avela te des iech lașio exemplo savorenghe.

SAR DAȘTIN TE AJUTIN TUT LE LAȘE SFATURI LE PAVELOSCHE?

12. Sar daștin te ajutin le tărnen le sfaturi cai dea-len o Pavel le Timoteiosche?

¹² O Pavel dea le Timoteios lașe sfaturi cai avenas te ajutin-les andi viața hai ande leschi buchi. (1 Tim. 1:18; 2 Tim. 4:5) Vi tumen, cuci tărne phralale, daștin te țârden miștimata anda cadal lașe sfaturi dine la apostolostar Pavel. Sar? Citin le dui lila cai sas-le bișialde caring o Timotei sar cana sas-le scriime tumenghe hai dichen so sfaturi sile lașe anda tumende. Te dichas chichiva exemplea.

13. So daisaras te cheras caște avel amen iech phanglimos chidino le Iehovasa?

¹³ „Șiu tuche andi goghi te des chi zor te slujis le Devlesche sea le ilesa.” (1 Tim. 4:7b) So însemnol te slujis le Devlesche sea le ilesa? Însemnol te avel tut iech phanglimos chidino le Iehovasa hai te cheres so si mișto ande lesche iacha. Cana năștisaras amen, ci cheras cadal buchia, cadea că si vareso cai trebul te sichioas te cheras. I duma grecisco cai sas traducime prin „de chi zor”, butivar sas-li folosime anda i phari buchi cai cherelas-la iech atleto caște pregătil-pe anda iech competiția. Vo trebulas te cherel pesche lașe obiceiuri caște avel pregătime te câștighil. Sa cadea, vi amen trebul te cheras amenghe lașe obiceiuri cai va ajutina amen te pașioas le Iehovastar.

14. Savi trebulas te avel i mai importanto buchi anda amende cana citisaras i Biblia? Den iech exemplo.

¹⁴ Ando timpo so si tut o obiectivo te citis i Biblia ande fiesavo ghies, încăr ande chi goghi că i mai importanto buchi cana citis i Biblia si te pașios le Iehovastar. Sar exemplo, so daștis te sichios anda so cărdea o Isus cana dichlea-pe le barvale tărnesa? (Mar. 10:17-22) O barvalo tărno pachialas ciaces că o Isus sas o Mesia, tha lesco pachiamos ci sas cadea de baro caște jial pala leste. Cu sea cadala, o Isus „simțosardea iubirea anda leste”. Na-i cadea că placial tut sar dea duma o Isus cadale tărnesa? Anda lesche dumes dichel-pe mișto că o Isus camelas o miștimos cadale tărnesco. Sa cadea, o Isus sicavelas i iubirea cai sas le Iehovas anda cado tărno manuș. (Ioan 14:9) Ando timpo so gândis tut ca cadai relatarea hai ca chi situația, puș tut: „So trebul te cherav caște pașioav mai but le Iehovastar hai te slujisarav averenghe mai but?”.

15. Sostar trebulas iech tărno te avel iech exemplo anda le coaver? (1 Timotei 4:12, 13)

¹⁵ „Av iech exemplo anda codola fideli.” (Citisar 1 Timotei 4:12, 13.) O Pavel zuriardea le Timoteios na numai te sichiol te cherel buchia – sar avelas te citil hai te sicavel averen, tha vi te bariarel calități – sar avelas iubirea, pachiamos hai castitatea. Sostar? Anda codoia că iech lașio exemplo cherel mai but sar le dumes cai phenes-len. Te gândisaras amen că primisardean iech tema cai del duma anda sar te predichisaras iagasa ando ilo. Va avela tuche mai ușoro te des duma anda cadai buchi dacă vi tu predichis iagasa ando ilo. Hai codola cai așunen tut va camena mai but te len-pe pala che sfaturi dacă dichen că vi tu cheres cadal buchia. (1 Tim. 3:13)

16. a) Save si panji buchia ande save le tărne phrala daștin te aven iech exemplo? b) Sar daștil iech tărno te avel iech exemplo ‘ande sar del duma’?

¹⁶ Ando 1 Timotei 4:12, o Pavel phenel panji buchia ande save iech tărno phral daștil te avel iech exemplo anda le coaver. Daștis te diches mai mișto fiesavi anda cadal panji buchia cana sichios corcoro andai Biblia? Te phenas că cames te aves iech exemplo „ande sar des duma”. Gândisar tut sar daștis te des duma caște zuriares le coaveren. Dacă beșes che dadesa hai chia deiasa, daștis te phenes lenghe mai butivar că mulțumis lenghe anda so cheren anda tute? Pala i întrunirea, daștis te phenes varecasche cai încărdea iech tema ando programo so placiaia tut ca leschi tema? Daștis te încercos te des răspunsuri che dumența, bi te citis so si scriime ando paragrafo? Chi phari buchi cai cheres-la caște aves iech exemplo „ande sar des duma” va sicavela că barios spiritualo. (1 Tim. 4:15)

17. So daștil te ajutil ieche tărne phrales te cherel mai but anda o Iehova? (2 Timotei 2:22)

¹⁷ „Naș catar le camnimata le tărnimasche hai rode o ortomos.” (Citisar 2 Timotei 2:22.) O Pavel zuriardea le Timoteios te așel contra le camnimata cai daștinas te așaven-les te cherel mai but anda o Iehova sau te rimosarel lesco amalimos le Iehovasa. Daștis te diches vi tu că chichiva buchia, chiar cana ci sile nasul, daștin te cioren anda o timpo cai trebul te des-les le Iehovasche. Sar exemplo, gândisardean tut chichi timpo cheres sporto, așes po interneto sau cheles tut jocuri video? Daștis te folosis iech partea anda cado timpo caște cheres mai but anda o Iehova? Sar exemplo, daștis te des iech vast ajutorostar ca le buchia cai cheren-pe caște lel-pe sama catar i sala le Regatoschi sau te predichis le standosa. Cana cheres cadal buchia, daștis te cheres tuche amala cai va zuriarena tut te cheres mai but anda o Iehova hai te pheres che obiectivea spiritualo.

CANA SLUJISARAS LE COAVERENGHE SI AMEN MIȘTIMATA

18. Sostar daisaras te phenas că o Marcu hai o Timotei sas-len iech viața pherdi miștimata?

¹⁸ O Marcu hai o Timotei cărde but paruimata ande penghe vieți caște daștin te slujin le coaverenghe mai but hai, cadea, sas-len iech viața pherdi miștimata. (Fap. 20:35) Caște slujil le phralenghe, o Marcu gălea ande diferime thana la phuveache. Mai but, scriisardea iech lil anda i viața hai i buchi le Isusoschi pi phuv. O Timotei ajutisardea le Pavelos te cherel neve congregații hai te zuriarel penghe phralen hai pheian. Pachias ciaces că o Iehova sas-lo fericime cana dichlea sea le buchia cai parude-len o Marcu hai o Timotei caște daștin te slujin lesche mai but.

19. Sostar trebun te len-pe le tărne phrala pala le sfaturi cai dea-len o Pavel le Timoteios hai sar va avela lenghi viața?

¹⁹ Prin le lila cai o Pavel scriisardea-len le Timoteiosche hachiarel-pe claro că iubilas but pesche tărne amales. Sa cadea, cadal lila, cai sas-le scriime le Devlesche zuralimasa, sicaven că o Iehova iubil zurales but vi tumen, amare sumnacune tărne. Vo camel te avel tumen iech viața pherdi miștimata. Cadea că len tumen pala le sfaturi cai dea-len o Pavel hai aven gata te slujin mai but le coaverenghe. Cadea, va avela tumen i mai șucar viața acana hai, ando viitorii, ‘va astarena zurales i ciaci viața’. (1 Tim. 6:18, 19)