O rege Iosia astardea te rodel le Iehovas cana sas-les numai 16 bărșa. Vo camlea te sichiol mai but anda o Del hai te așunel lestar. Tha, i viața anda o tărno Iosia sas phari. Ando timpo cana vo arăslea rege le mai but manușa anenas închinarea le devlenghe neciace. Cadea că, le regesche Iosia trebulas lesche but tromai caște anel parpale i închinarea uji. Angla te pherel 20 bărșa, vo astardea te duriarel i închinarea neciaci anda o them. (2 Cron. 34:1-2) Chiar cana san zurales tărno, daștis te les tut pala o Iosia hai te sichios mai but anda o Iehova hai anda lesche șucar calități. Dacă cheres cadea, va avela te cames te des chi viața le Iehovasche. Tha sar va avela chi viața pala codoia? O Luke, cai boldea-pe cana sas-les 14 bărșa, phenel: „De acanara, va avela te șioav o servicio le Iehovasco po iechto than ande mânri viața hai va avela te cherav sea so daștiv caște bucurisarav lesco ilo”. (Mar. 12:30) Dacă vi tu cames anda sea o ilo te cheres cadaia, va avena tut bare miștimata. w23.09 11 ¶12, 13

Cana o apostolo Pavel scriisardea cado lil, i congregația anda Tesalonic sas-li cărdi de mai țâra sar iech bărș. Cadea că, daștil-pe că le murșa numime anda cadai congregația ci jianenas prea but buchia hai mai cherenas vi greșeli. Cu sea cadala, von meritinas sea i pachiv. Ando timpo so o baro necazo pașiol, daștil-pe că va trebula te pachias amen vi mai but sar acana ande so va phenena amenghe amare phure. Daștil-pe că ando viitorii, o sedio mondialo hai i filiala ci va mai daștina te den amen îndrumări. Anda codoia, si zurales importanto te sichioas te iubisaras hai te das pachiv le phurenghe încă de acanara. Oriso va avela atunci, trebul te gândisaras ujes hai ando than te dichas caring lenghe imperfecțiuni te încăras ande amari goghi că o Iehova prin o Isus sicavel cadale murșen loialo so te cheren. Cadea sar o coifo ferilas o șăro ieche soldatosco, sa cadea i speranța anda i salvarea feril amari goghi caște daisaras te gândisaras ujes. Amen hachiaras că so șiol angla amende cadai lumea si numai buchia cai nai-len niciech valoarea. (Filip. 3:8) Amari speranța ajutil amen te așias liniștime hai zurale. w23.06 11, 12 ¶11, 12

Codola cai așunen o acharimos la ‘jiuvliaco cai nai-la goghi’ trebun te alosaren so te cheren: te camen sau nici te jian late. Si amen motivea zurale te duriaras amendar o phiraimos imoralo. ‘I jiuvli cai nai-la goghi’ phenel: „Le paia ciorde sile gule”. (Prov. 9:17) Tha so si cadal „paia ciorde”? I Biblia sicavel că le relații intimo de mașcar iech rrom hai leschi rromni sile sar o pai cai zuriarel. (Prov. 5:15-18) Le dui daștin te arachen plăcerea andel relații sexualo anda lenghi căsnicia. Tha „le paia ciorde” sile zurales diferime. Daștil te avel duma andal relații sexualo imoralo, cai ci sile mechle. O mai butivar cadala sile cărde garades, cadea sar iech cior ciorel garades. „Le paia ciorde” daștin te fan-pe zurales gule cana le jene saven silen cado phiraimos ci sile arachle. Tha chichi de but athaven-pe! O Iehova dichel sea le buchia. Chanci ci daștil te avel mai cărco sar te jianas că hasardeam lesco amalimos. Cadea că na-i chanci ‘gulo’ ande cadaia. (1 Cor. 6:9, 10) w23.06 22 ¶7-9