Septembria

O Del dea le Isusos o zuralimos caște duriarel sea le pharimata le manușenghe. Le miracolea le Isusosche sicade că vo daștil te lașiarel sea le buchia nasul cai amen, le manușa, ci avelas te daisaras niciechdata te nachas părdal lende corcore. Sar exemplo, les siles o zuralimos te chosel cu sea le pharimata le manușenghe cai avile anda o păcato moștenime hai vi lesche efectea nasul – o nasfalimos hai o merimos. (Mat. 9:1-6; Rom. 5:12, 18, 19) Lesche miracolea sicaven că vo daștil te sastiarel „orisavo nasfalimos” hai chiar vi te anel parpale viațate codolen cai mule. (Mat. 4:23; Ioan 11:43, 44) Sa cadea, les siles o zuralimos te așiavel po than le bare barvalea hai vo si but mai zuralo sar le spiritea nasul. (Mar. 4:37-39; Luca 8:2) So but zuriarel amen te jianas că o Iehova șiutea andel vasta pesche Șiavesche iech zuralimos cadea de baro! Daisaras te pachias zurales că tela o Regato le Devlesco, sea le miștimata promitime va pherena-pe ciaces. Le miracolea cai cărdea-len o Isus cana sas-lo pi phuv, sicaven so va cherela vo anda sea le manușa sar Rege ando Regato le Devlesco. w23.04 3 ¶5-7

Dacă san ande iech congregația cai si but phrala, hai ci arăsăs te des vi tu iech răspunso, chiar cana vazdes o vast mai butivar, daștil-pe că gândisardean tut te na mai des răspunsuri. Tha na mech tut! De chi zor te cheres tuche mai but răspunsuri ca fiesavi întrunirea. Cadea, dacă ci san șiuto te des răspunso co începuto, va avena tut aver ocazii ji co sfârșito la întrunireaco. Cana pregătis tut anda o studio anda O Turno de veghe, gândisar tut sar arachel-pe i tema le articoloschi ande fiesavo paragrafo. Cadea, va daștia te des răspunsuri sea o timpo chichi încărel o studio. Mai but, daștis te pregătis iech răspunso ca le paragrafea ande save arachen-pe ciacimata mai phare hachiarimasco. Anda codoia că sile mai phare, va avena mai țâra răspunsuri, hai, cadea, va daștia mai sigo te des iech răspunso. Tha so daștis te cheres dacă, vi pala chichiva întruniri diches că încă ci sanas șiuto te des iech răspunso? Mang le phrales cai încărel i întrunirea te șiol tut te des răspunso ca iech anumime paragrafo. w23.04 21, 22 ¶9, 10

O Iosif sighiardea te lel-pe pala le sfaturi le Iehovasche hai cadaia ajutisardea-les te avel iech lașio rrom. Pala so fal-pe o Iehova phendea lesche trin-var so te cherel anda peschi familia. De fiesavi data, vo așundea cu sea, chiar cana trebulas te cherel paruimata. (Mat. 1:20; 2:13-15, 19-21) Anda codoia că lea-pe sea o timpo pala so phendea lesche o Iehova, o Iosif daisardea te feril la Maria, te avel pașa late hai te lel sama latar. Daisaras te gândisaras amen chichi de but barilea ando ilo la Mariaco lachi iubirea hai pachiv anda o Iosif cana dichlea sea so cherelas vo. Rromale, vi tumen daștin te len tumen pala o Iosif cana roden sfaturi andai Biblia caște len sama pe tumare familii. Cana len tumen pala cadal sfaturi, chiar cana trebul te cheren paruimata, sicaven iubirea caring tumare rromnia hai zuriaren tumari căsnicia. Iech phei anda Vanuatu, cai sas-li căsătorime mai but sar 20 bărșa, phenel: „Cana mânro rrom rodel hai lel-pe pala le sfaturi cai del-len o Iehova, sicavav lesche vi mai but pachiv, simțosarav man andi siguranța hai daștiv te pachiav că vo alosarel sea o timpo so si mai mișto anda amari familia”. w23.05 21 ¶5

Le evrei cai risarde-pe anda o Babilono avenas te cărdion „iech poporo sfânto” anda lengo Del. (Deut. 7:6) Tha, cadaia ci sicavelas că von ci mai trebunas te cheren paruimata caște aven cuci andel iacha le Iehovasche. Le mai but andal evrei năștisai-le ando Babilono, hai pala so fal-pe, gândinas hai cherenas le buchia cadea sar le babilonieni. Pala mai but bărșa de cana risarde-pe le dintune evrei ando Israelo, o guvernatoro Neemia sas-lo uimime te jianel că le șiave cai năștisaile ando Israelo ci prinjianenas i șib le iudeienghi. (Deut. 6:6, 7; Neem. 13:23, 24) Sar daștinas cadala țâne șiavorre te sichion te iubin hai te anen închinarea le Iehovasche dacă von ci hachiarenas i ebraica, i șib ande savi sas-le scriime le mai but lila anda o Cuvânto le Devlesco? (Ezra 10:3, 44) Cadea că, cadal iudei trebunas te cheren bare paruimata hai o mai lașio than te cheren cadaia sas o Israelo, cai țâra po țâra i închinarea uji sas-li andini parpale.(Neem. 8:8, 9) w23.05 15 ¶6, 7

Chiar cana camas te cheras iech buchi anda sea o ilo, daștilas te avel vareso cai cherel amen te das parpale. Sar exemplo, „le buchia cai ci ajucăras-len” daștin te cioren amaro timpo cai șiuteam-les de iech rig anda so camas te cheras. (Ecl. 9:11) Daisaras te nachas prin iech pharimos cai peravel amen hai cai lel amendar i zor. (Prov. 24:10) Anda codoia că sam imperfecți, daștil-pe te cheras chichiva greșeli cai așiaven amen te cheras le buchia cai șiuteam-len ande amari goghi. (Rom. 7:23) Sau daștil-pe că simțosaras amen chine. (Mat. 26:43) So daștilas te ajutil amen te nachas părdal iech ghies calo sau vareso cai cherel amen te das parpale? Na bâstăr că daștis te jias mai dur vi cana des parpale. I Biblia phenel că daisaras te nachas prin but pharimata. Cu sea cadala, voi sicavel amenghe că daisaras te vazdas amen de fiesavi data. Si ciaces, poiechdata, daisaras te das parpale, tha dacă ci mechas amen, sicavas le Iehovasche că camas te avas cuci ande lesche iacha. Chichi de but bariol o ilo le Iehovasco cana dichel că camas zurales but te cheras so șiuteam ande amari goghi! w23.05 30 ¶14, 15

O servicio cu timp integral ajutil ieche tărnes te sichiol te cherel buchi manușența diferime. Sa cadea, ajutil-les te folosil goghiaver pesche love hai te lel sama mișto lendar. (Filip. 4:11-13) Dacă astares o pionierato auxiliaro, cado va ajutila tut te aves mai pregătime te astares o pionierato regularo. Cado pâtrel tuche o udar vi caring aver buchia ando servicio cu timp integral, sar exemplo te slujis co Betelo sau te cheres buchi ca le construcții. Sea le phrala trebun te den penghi zor te cheren sea so daștin hai te sicaven calități caște slujin penghe phralenghe hai pheianghe sar phure de congregație. I Biblia sicavel că dacă varecon șiutea pesche andi goghi te cherel cadaia „camel iech lași buchi”. (1 Tim. 3:1) Mai anglal, iech phral trebul te cherel sea so manghel-pe catar iech slujitoro auxiliaro. Le slujitori auxiliari ajutin le phuren te len sama pe le phrala hai pheia andai congregația. Le phure hai le slujitori auxiliari, slujin pherde umilința andi congregația hai predichin pherde zelo. w23.12 27, 28 ¶14-16

O rege Iosia astardea te rodel le Iehovas cana sas-les numai 16 bărșa. Vo camlea te sichiol mai but anda o Del hai te așunel lestar. Tha, i viața anda o tărno Iosia sas phari. Ando timpo cana vo arăslea rege le mai but manușa anenas închinarea le devlenghe neciace. Cadea că, le regesche Iosia trebulas lesche but tromai caște anel parpale i închinarea uji. Angla te pherel 20 bărșa, vo astardea te duriarel i închinarea neciaci anda o them. (2 Cron. 34:1-2) Chiar cana san zurales tărno, daștis te les tut pala o Iosia hai te sichios mai but anda o Iehova hai anda lesche șucar calități. Dacă cheres cadea, va avela te cames te des chi viața le Iehovasche. Tha sar va avela chi viața pala codoia? O Luke, cai boldea-pe cana sas-les 14 bărșa, phenel: „De acanara, va avela te șioav o servicio le Iehovasco po iechto than ande mânri viața hai va avela te cherav sea so daștiv caște bucurisarav lesco ilo”. (Mar. 12:30) Dacă vi tu cames anda sea o ilo te cheres cadaia, va avena tut bare miștimata. w23.09 11 ¶12, 13

Cana o apostolo Pavel scriisardea cado lil, i congregația anda Tesalonic sas-li cărdi de mai țâra sar iech bărș. Cadea că, daștil-pe că le murșa numime anda cadai congregația ci jianenas prea but buchia hai mai cherenas vi greșeli. Cu sea cadala, von meritinas sea i pachiv. Ando timpo so o baro necazo pașiol, daștil-pe că va trebula te pachias amen vi mai but sar acana ande so va phenena amenghe amare phure. Daștil-pe că ando viitorii, o sedio mondialo hai i filiala ci va mai daștina te den amen îndrumări. Anda codoia, si zurales importanto te sichioas te iubisaras hai te das pachiv le phurenghe încă de acanara. Oriso va avela atunci, trebul te gândisaras ujes hai ando than te dichas caring lenghe imperfecțiuni te încăras ande amari goghi că o Iehova prin o Isus sicavel cadale murșen loialo so te cheren. Cadea sar o coifo ferilas o șăro ieche soldatosco, sa cadea i speranța anda i salvarea feril amari goghi caște daisaras te gândisaras ujes. Amen hachiaras că so șiol angla amende cadai lumea si numai buchia cai nai-len niciech valoarea. (Filip. 3:8) Amari speranța ajutil amen te așias liniștime hai zurale. w23.06 11, 12 ¶11, 12

Codola cai așunen o acharimos la ‘jiuvliaco cai nai-la goghi’ trebun te alosaren so te cheren: te camen sau nici te jian late. Si amen motivea zurale te duriaras amendar o phiraimos imoralo. ‘I jiuvli cai nai-la goghi’ phenel: „Le paia ciorde sile gule”. (Prov. 9:17) Tha so si cadal „paia ciorde”? I Biblia sicavel că le relații intimo de mașcar iech rrom hai leschi rromni sile sar o pai cai zuriarel. (Prov. 5:15-18) Le dui daștin te arachen plăcerea andel relații sexualo anda lenghi căsnicia. Tha „le paia ciorde” sile zurales diferime. Daștil te avel duma andal relații sexualo imoralo, cai ci sile mechle. O mai butivar cadala sile cărde garades, cadea sar iech cior ciorel garades. „Le paia ciorde” daștin te fan-pe zurales gule cana le jene saven silen cado phiraimos ci sile arachle. Tha chichi de but athaven-pe! O Iehova dichel sea le buchia. Chanci ci daștil te avel mai cărco sar te jianas că hasardeam lesco amalimos. Cadea că na-i chanci ‘gulo’ ande cadaia. (1 Cor. 6:9, 10) w23.06 22 ¶7-9

So trebulas te cheres dacă fal tut că ci mai manghes tut anda sea o ilo sau dacă ci mai ciaiol tut cadea de but i predicarea? Ci trebul te pachias că o spirito le Iehovasco ci mai si opral tute. San iech manuș imperfecto hai, poiechdata, chio ilo daștil te paruvel-pe. Dacă pala o bolimos diches că ci mai cheres buchi anda o Iehova sea che zuralimasa, gândisar tut co apostolo Pavel. Vo camlea ciaces te lel-pe pala o Isus, tha jianglea că, poiechdata, ci avelas lesche te cherel cadaia sea pesche zuralimasa. O Pavel sas-lo hotărâme te cherel vi mai dur peschi buchi anda o Iehova, chiar cana ci țârdelas-les o ilo sea o timpo te cherel cadaia. Cadea că, na le tut pala chio ilo imperfecto cana trebul te cheres iech alosarimos. Av hotărâme te cheres so si mișto, vi cana ci țârdel tut o ilo. Dacă cheres vi mai dur cadaia, chio ilo va paruvela-pe hai va camela mai but te cherel so si mișto. (1 Cor. 9:16) w24.03 11, 12 ¶12, 13

Vi amen daisaras te sicavas iubirea caring amare phrala hai pheia cana cărdioas pașarde amala lența. (2 Cor. 6:11-13) But mașcar amende sam ande congregații cai le phrala hai pheia sile diferime amendar. Daisaras te bariaras amari iubirea caring lende dacă dichas so si lașio ande lende. Cana sichioas te dichas le coaveren cadea sar dichel-len o Iehova sicavas că iubisaras-len. Caște așias jiuvinde ando baro necazo trebul te sicavas iubirea. Sar va ferila amen o Iehova cana va astarela o baro necazo? Andel puraimata o Iehova phendea le israelițenghe so trebulas te cheren cana avelas te astarel o ataco contra o Babilono: „Jia andre ande che camere hai phande le udara pala tute!”. (Is. 26:20) Daștil-pe că vi amen va trebula te cheras sa cadai buchi ando baro necazo. w23.07 6, 7 ¶14-16

Savore camas te avas prinjiande sar manușa cai jianen te mechen pendar. Atunci si mișto te pușias amen: „Sar dichen man le coaver? Som prinjiando sar iech jeno cai silo gata te mechel pestar, cai ci manghel prea but le coaverendar, cai încărel conto catar so pachian vi le coaver? Camav ca le buchia te aven cărde cadea sar me pachiav că avelas o mai mișto? Sau așunav te dichav so pachian vi le coaver hai cana daștil-pe mechav mandar?”. Dacă sicavas că jianas te mechas amendar va avela te las amen sea mai but pala o Iehova hai o Isus. Cana mechas amendar sichioas te traisaras le paruimațanța cai aven ande amari viața. Tha, si paruimata cai anen amenghe vi pharimata. Sar exemplo, daștil-pe că bi te ajucăras amen așunas că si amen iech pharo nasfalimos. Amari viața daștil te paruvel-pe sigo cana si pharimata le lovența sau si marimata politico. (Ecl. 9:11) Daștil te avel amenghe pharo vi cana paruvel-pe amari repartiția teocratico. Tha daisaras te nachas mișto părdal orisavo pharimos dacă cheras cadal ștar buchia: 1) hachiaras că amari situația parudea-pe, 2) dichas caring angle, 3) încăras amari goghi ca le lașe buchia hai 4) cheras vareso anda le coaver. w23.07 21, 22 ¶7, 8

O profeto Daniel sas numai iech tărno șiavo cana sas-lo îngărdo sar phandado ando Babilono, dur catar lesco them. Cu sea cadala, o Daniel sas-lo mișto dichlo catar le demnitari anda o Babilono. Cadala dichle leste so dichiolas-pe de avreal, că o Daniel sas-lo șucar hai că țârdelas-pe anda iech lași familia. (1 Sam. 16:7) Cadea că, le babilonieni dine le Danielos iech baro sicaimos, ca vo te slujil ando chăr le regesco. (Dan. 1:3, 4, 6) O Iehova iubisardea le Danielos anda codoia că dichlea so felo manuș alosardea vo te avel. Mai but, o Daniel sas-lo numai iech tărno șiavo sau daștil-pe că sas-les cam 20 bărșa cana o Iehova phendea anda leste că silo sar o Noe sau o Iov, murșa cai dine penghi zor but bărșa te cheren penghe iech lașio anav angla o Del. (Gen. 5:32; 6:9, 10; Iov 42:16, 17; Ezec. 14:14) I bari iubirea le Iehovaschi sas-li pașa o Daniel ande sea le ghiesa lesca viațache, iech viața lungo hai pherdi evenimentea importanto. (Dan. 10:11, 19) w23.08 2 ¶1, 2

Cana cames te chines tuche iech chăr, si normalo că cames te diches sea le buchia anda leste, che iachența. Sa cadea daisaras te cheras vi amen cana citisaras hai sichioas andai Biblia. Dacă citisaras-la sigo, va avela te prinjianas numai „le buchia de bază anda le dumes sfânto le Devlesche”, adică le ciacimata de bază. (Evr. 5:12) Tha, cadea sar trebul te jias andre ande iech chăr caște jianas mai but buchia anda leste, sa cadea trebul te sichioas atento andai Biblia caște hachiaras-la sea mai mișto. Daisaras te prinjianas mai but andai Biblia dacă dichas sar cherel-pe o phanglimos mașcar sea le sicaimata hai laco mesajo. Cana sichioas andai Biblia, te das amari zor na numai te hachiaras mai mișto so pachias, tha vi sostar pachias iech anumime sicaimos. Caște hachiaras sea mai mișto o Lil le Devlesco, trebul te sichioas le ciacimata profundo. O apostolo Pavel zuriardea pesche phralen hai pheian te den penghi zor te sichion sea mai but anda o Lil le Devlesco caște hachiaren „o buhlimos, o lungimos, o ucimos hai i adâncimea” le ciacimasco. Cadea, von va arăsăna „te astaren rădăcini hai te așen zurale” ando pachiamos. (Ef. 3:14-19) Vi amen trebul te cheras cadai buchi. w23.10 18 ¶1-3

Andi Biblia, arachas o exemplo bute manușengo cai sicade răbdarea. Daștias te cheres tuche timpo te rodes te prinjianes mai mișto cadal exemplea? Daștis te astares te sichios anda o exemplo le Davidosco, cai, chiar cana sas-lo machlo sar rege cana sas-lo zurales tărno, vo trebuisardea te ajucărel but bărșa ji cana astardea te rail. Sau gândisar tut co Simeon hai i Ana, cai slujisarde pherde pachiamos le Iehovasche ando timpo so ajucărde te avel o Mesia. (Luca 2:25, 36-38) Cana dichas cadal relatări, te șioas amenghe le pușimata cai aven: „So ajutisardea cadale manușes te sicavel răbdarea? So miștimata andea lesche i răbdarea? Sar daisarav te lav man pala leste?”. Sa cadea, daisaras te sichioas vi anda le exemplea cai ci sicade răbdarea. (1 Sam. 13:8-14) Daisaras te pușias amen: „Sostar ci sicadea răbdarea cado manuș? So buchia nasul țârdea anda codoia că ci sas-lo răbdătorii?”. w23.08 25 ¶15

O apostolo Petru sas-lo iech manuș loialo. Vo ci mechlea ca niciech buchi te așiavel-les te jial pala o Isus. Vo sicadea peschi loialitatea cana o Isus phendea vareso cai le discipoli ci hachiarde. (Ioan 6:68) Bi te ajucăren te prinjianen mai but, but mașcar lende mechle le Isusos. Tha, o Petru ci cărdea cadaia. Vo jianelas că numai le Isusos siles „le dumes cai îngăren ca i viața veșnico”.O Isus jianglea că o Petru hai le coaver apostoli avenas te mechen-les. Cu sea cadala, o Isus pachialas-pe ando Petru hai phendea lesche că va avela parpale hai că va slujila vi mai dur pherdo pachiamos. (Luca 22:31, 32) O Isus hachiardea că „o spirito silo iagalo, tha o mas silo covlo”. (Mar. 14:38) Cadea că, chiar vi pala so o Petru phendea că ci prinjianel-les, o Isus ci mechlea pesche apostolos. Pala so sas-lo uștiado andal mule, o Isus sicadea-pe le Petrosche cana sas-lo corcoro. (Mar. 16:7; Luca 24:34; 1 Cor. 15:5) Gândisar tut chichi de but zuriardea cadaia le Petros, cai mai anglal sas cadea de duchado anda peschi greșeala! w23.09 22 ¶9, 10

O Del iertil sau pachiarel le păcatea codolenghe cai sicaven pachiamos ande leste. Vo iertil-len cu sea hai ci mai încărel conto catar lenghe păcatea. (Ps. 32:1, 2) Andel iacha le Iehovasche, cadala manușa sile bidoșaco hai orta, anda codoia că sicaven pachiamos. Chiar cana o Avraam, o David hai vi aver manușa loialo le Iehovasche sas-le arachle orta, von încă sas-le imperfecți hai păcătoși. Tha, anda codoia că sas-len pachiamos, o Del arachlea-len bidoșaco, vi mai but cana cărdea-pe comparația mașcar lende hai codola cai ci anenas lesche închinarea. (Ef. 2:12) Ande pesco lil, o apostolo Pavel sicadea că trebul amenghe iech pachiamos zuralo caște avel amen iech amalimos chidino le Devlesa. Cadea sar o Avraam hai o David, vi amen daisaras te avas amala le Devlesa prin amaro pachiamos ande leste. w23.12 3 ¶6, 7

Aghies, sea le creștinen silen i bari pachiv te anen jertfe le Iehovasche hai te folosin pengo timpo, zuralimos hai buchia ando miștimos le Regatosco le Devlesco. Daisaras te sicavas că anda amende si cuci cado privilegio te anas închinarea le Iehovasche cana das lesche sea so si amen mai lașio. O apostolo Pavel sicavel chichiva buchia andai închinarea cai ci trebul te mechas-len niciechdata. (Evrei 10:22-25) Mașcar cadala si o manglimos, i predicarea, le întruniri hai te zuriaras amare phralen ando pachiamos. Cadal buchia anda amari închinarea ci trebun te aven dine de iech rig vi mai but acana că ‘dichas că o ghies le Iehovasco pașiol’. Caring o phandaimos le lilesco Revelația, o îngero le Iehovasco phenel: „An închinarea le Devlesche!”. (Rev. 19:10; 22:9) Vo del cado sfato dui-var caște sicavel chichi de importanto silo. Te na bâstras niciechdata le ciacimata spiritualo profundo cai sichileam-len anda o baro templo spiritualo le Iehovasco hai te dichas cuci o privilegio te anas închinarea amare bare Devlesche! w23.10 29 ¶17, 18

Savore camas „te iubisaras amen vi mai dur iech averes”. Cu sea cadala, si importanto te na bâstras so phendea o Isus: „Le mai butenghi iubirea va șudrola”. (Mat. 24:12) O Isus ci phendea că le mai but anda lesche discipoli ci va mai sicavena iubirea iech caring aver. Tha, trebul te las sama ca i iubirea șudri le manușenghi te na rimosarel o modo ande savo phiravas amen iech averesa. Acana că si amen cadai buchi andi goghi, te gândisaras amen ca o pușimos cai avel: So va ajutil amen te jianas chichi de zurali si amari iubirea caring amare phrala hai pheia? Sicavas chichi de zurali si amari iubirea prin sar phiravas amen cana nachas prin anumime situații. (2 Cor. 8:8) Ande pesco lil, o Petru sicavel iech anda cadal situații. Vo phenel: „Mai opral sar oriso, te avel tumen iech iubirea zurales bari iech caring aver, că i iubirea pachiarel but păcatea”. (1 Pet. 4:8) Cadea că, le covlimata hai le imperfecțiuni le coaverenghe daștin te șion co zumaimos amari iubirea. w23.11 10 ¶12, 13

Ci daisaras te phenas că așunas le Isusostar dacă iubisaras chichiva phralen anda i congregația, hai le coveren nici. Si ciaces, cadea sar o Isus, vi amen daisaras te avas mai pașarde chichiva phralendar. (Ioan 13:23; 20:2) Tha o apostolo Petru anel amenghe andi goghi că si importanto te sicavas iech bari iubirea caring sea amare phrala hai pheia, cadea sar si ande iech familia. (1 Pet. 2:17) O Petru zuriardea amen ‘te iubisaras amen zurales iech averes, anda ilo’. Cade, i duma te iubisaras „zurales” camel te phenel că trebul te iubisaras varecas vi cana si amenghe pharo te sicavas cadaia caring leste. Sar exemplo, cana iech phral sau iech phei duchavel amen, daștil-pe că avel amenghe te phiravas amen vi amen nasul lența, na iubireasa. Tha o Petru sichilea catar o Isus că cado phiraimos ci ciaiol le Devles. (Ioan 18:10, 11) Vo scriisardea: „Na pochinen parpale nasulimasa anda nasulimos sau acușimasa anda acușimos, tha pochinen parpale prin iech binecuvântarea”. (1 Pet. 3:9) Cadea că, te mechas ca i iubirea te cherel amen te avas lașe hai te sicavas pachiv. w23.09 28, 29 ¶9-11

Așias uimime cana dichas chichi de sigo arăsăl iech șiavo te cărdiol iech baro manuș. Fal-pe că le șiave barion bi te den prea but penghi zor. Tha caște barioas spiritualo trebul te das sea amari zor. (1 Cor. 13:11; Evr. 6:1) Caște cheras cadaia, trebul te avel amen iech amalimos chidino le Iehovasa. Sa cadea, si amen nevoia vi catar o spirito sfânto le Devlesco caște bariaras calități cai ciaion-les, te sichioas te cheras buchia cai va ajutina amen hai te pregătisaras amen anda so va avela te cheras ando viitorii. (Prov. 1:5) I Biblia sicavel că o Iehova cărdea le manușen te aven murșa sau jiuvlea. (Gen. 1:27) Si ciaces, mașcar le murșa hai le jiuvlea na-i numai diferențea fizico. O Iehova cărdea-len te cheren buchia diferime. Cadea că, si len nevoia te bariaren calități hai te jianen te cheren le buchia pala lengo rolo. (Gen. 2:18) w23.12 18 ¶1, 2

Camlea o Isus ca aver manușa te phenen o anav le Devlesco? Sar te na! Chichiva rașaia anda lesco timpo, cai pachianas anda pende că sile prea orta, phenenas că o anav le Devlesco silo prea sfânto caște avel phendo. Tha o Isus ci mechlea niciechdata ca cadal dumes te încăren-les parpale te așarel o anav pesche dadesco. Te dichas so întâmplosardea-pe cana vo sastiardea ieche manușes cai sas-les benga, anda o than cai beșenas le gheraseni. Le manușa daraile hai mangle le Isusos te tiliarel de cothar. (Mar. 5:16, 17) Cu sea cadala, o Isus camlea ca o anav le Iehovasco te avel prinjiando vi code. Cadea că, vo phendea caring o murș saves sastiardea-les te phenel le manușenghe na so cărdea vo, tha so cărdea o Iehova anda leste. (Mar. 5:19) Vo camel sa codoi buchi vi aghies, te cheras prinjiando o anav lesche Dadesco pe sea i phuv. (Mat. 24:14; 28:20) Cana cheras cadea, bucurisaras o ilo amare Regesco, o Isus. w24.02 10 ¶10

Si iech baro miștimos te avas le manușa le Iehovasche ande cadal cale ghiesa ande save traisaras. I viața ande cadai lumea si sea mai phari, tha o Iehova del amen phrala hai pheia pa sea i phuv cai ajutin amen. (Ps. 133:1) Vo sicavel amen vi so trebul te cheras caște avel amen iech familia bucurime. (Ef. 5:33–6:1) Mai but, vo del amen o goghiaverimos cai trebul amenghe caște avel amen pacea ando ilo, chiar cana nachas prin pharimata. Cu sea cadala, trebul te das vi mai dur sea amari zor caște așias zurale ando pachiamos. Sostar? Poiechdata, so phenen sau so cheren le coaver daștil te duchavel amen. Aver data, amare covlimata daștin te peraven amen, vi mai but cana cheras sa codol greșeli mai butivar. Tha trebul te așias zurale ando pachiamos: 1) cana iech phral holiarel amen, 2) cana amaro rrom sau rromni duchavel amen hai 3) cana sam perade anda amare greșeli. w24.03 14 ¶1, 2

Poiechdata, va avela te așunes le relatări le phralenghe hai le pheianghe cai camle te cheren mai but andi buchi le Iehovaschi. Daștil-pe că von cărde i Școala anda le Evanghelizatori le Regatosche sau mutisai-le ande iech than cai si nevoia mai bari. Dacă vi tu cames te cheres cadaia, cher sea so daștis caște arăsăs ca so șiutean tuche andi goghi. (Fap. 16:9) Tha so daștis te cheres dacă acana chi situația ci mechel tut? Na gândisar tut că san mai tele sar codola cai cheren mai but. Na bâstăr că i mai importanto buchi si te așes zuralo ando pachiamos. (Mat. 10:22) O Iehova dichel cuci sea so tu daștis te cheres ande leschi buchi. Cana slujis le Iehovasche loialo hai cheres sea so daștis anda leste, sicaves că les tut pala o Isus. (Ps. 26:1) w24.03 11 ¶11

Amaro Dad andal ceruri promitil amenghe că va iertila amen dacă sicavas căința. (Ps. 86:5) Cadea că, cana fal amen ciaces pharo anda le păcatea cai cărdeam-len, daisaras te pachias că vo va încărela peschi duma hai va iertila amen. Sar daisaras te na mechas amen perade catar cado gândo? Te na bâstras că o Iehova jianel te mechel pestar hai că vo ci manghel amendar mai but sar daisaras te das-les. Vo dichel cuci so cheras anda leste, chichi timpo das-les sea so si amen mai lașio. Sa cadea, te gândisaras amen ca le manușa andai Biblia cai slujisarde le Iehovasche anda sea o ilo. Sar exemplo, o apostolo Pavel dea sea pesco timpo andi buchi le Iehovaschi mai but bărșa. Vo phirdea pe but droma hai cărdea but congregații. Tha, sar dichlea-les o Iehova cana leschi viața parudea-pe hai ci mai daisardea te cherel cadea de but andi predicarea? Ci mai dichlea-les cuci o Iehova? Nici. O apostolo Pavel cărdea vi mai dur sea so daisardea hai o Iehova dea-les but miștimata. (Fap. 28:30, 31) Sa cadea, poiechdata vi amen daisaras te das le Iehovas mai but hai aver data mai țâra. Anda leste o mai importanto si sostar slujisaras lesche. w24.03 27 ¶7, 9

Le manglimata cărde le Isusostar sile iech lașio exemplo anda amende. Chichi timpo cărdea peschi buchi pi phuv, vo manglea-pe butivar le Devlesche. Chiar cana sas-les but buchia te cherel hai butivar sas-lo mașcar but manușa, vo cărdea pesche timpo anda o manglimos. (Mar. 6:31, 45, 46) O Isus uștelas de teharin caște daștil te avel corcoro cana manghelas-pe le Iehovasche. Iech data, vo manglea-pe sea i riat angla so te lel iech bari decizia. (Luca 6:12, 13) Hai andi riat angla so te merel, o Isus manglea-pe mai butivar caște daștil te cherel i mai phari buchi cai sas lesche dini cade pi phuv.(Mat. 26:39, 42, 44) Anda o exemplo le Isusosco sichioas că vi cana si amen but buchia te cheras trebul te arachas amenghe timpo anda o manglimos. Cadea sar o Isus, daștil-pe că trebul te ușteas de teharin sau te sovas iech țâra mai târzio caște mangas amen. Cadea, va avela te sicavas că dichas cuci cado șucar daro. w23.05 3 ¶4, 5

Ande iech lil sicavel-pe că i duma „sas șiordi” folosime le Pavelostar ando texto de aghies, daștil te avel phendi vi prin le dumes „sas șiordi avri sar iech pai cai thabdel”. Chichi de mișto sicavel cadaia i bari iubirea cai si le Iehovas caring codola machle! Von jianen că sile „iubime le Devlestar”. (Iuda 1) O apostolo Ioan sicadea vi so si ando ilo le creștinengo machle cana scriisardea: „Gândisaren tumen so bari iubirea sicadea amenghe o Dad, că phenel-pe amenghe că sam le șiave le Devlesche!”. (1 Ioan 3:1) Tha iubil o Iehova numai codolen machle? Nici. Vo sicadea peschi iubirea caring savore anda amende. Savi si i mai bari buchi cai sicavel i iubirea le Iehovaschi caring amende? I răscumpărarea. Prin cadaia o Iehova sicadea i mai bari iubirea cai daștilas varecon te sicavel-la vroiechdata. (Ioan 3:16; Rom. 5:8) w24.01 28 ¶9, 10

Cado verseto de aghies sicavel iech buchi prin savi o David duriardea pesche daraimata. Chiar cana leschi viața sas-li ando pericolo, vo gândisardea-pe ca so avelas te cherel o Iehova anda leste ando viitorii. O David jianglea că o Iehova va hastravela-les ando mai lașio momento. O Iehova phendea anda leste că avelas te arăsăl o nevo rege le Israelosco. (1 Sam. 16:1, 13) Anda o David orisavi promisiunea cărdi le Iehovastar sas sar cana pherdilea-pe deja. So promitisardea o Iehova că va cherela vi anda amende? Ci ajucăras amen ca o Iehova te chosel sea amare pharimata aghies. Tha, o Iehova promitil amenghe că, na pa but timpo, va cherela cadaia andi lumea nevi. (Is. 25:7-9) Si ciaces, amare Creatoros siles o zuralimos te uștavel parpale viațate le mulen, te sastiarel amen hai te hastravel amen codolendar cai așen amenghe contra. (1 Ioan 4:4) w24.01 6 ¶12, 13

Gândisar tut sostar alosardean te des chi viața le Iehovasche hai boldean tut. Cărdean cadal dui buchia anda codoia că camlean te așes de i rig le Iehovaschi. An tuche amintea so cărdea tut te pachias că arachlean o ciacimos. Prinjiandean le Iehovas, chio Dad anda o cerii, hai chi pachiv hai iubirea caring leste barile sea mai but. Chio pachiamos zuriardea-pe hai cărdea tut te sicaves căința. Mechlean chio phiraimos nasul hai astardean te trais chi viața cadea sar phenel o Del. Lea-pe iech baro bar pa chio ilo cana hachiardean că o Iehova iertisardea tut! (Ps. 32:2) Astardean te jias ca le întruniri hai te phenes vi averenghe le șucar ciacimata cai sichilean-len. Sar creștino boldo cai dea peschi viața le Iehovasche, acana phires po drom cai îngărel viațate hai des sea chi zor te așes pe leste. (Mat. 7:13, 14) Cadea că, aș zuralo hai de chi zor te anes închinarea numai le Iehovasche hai așun so phenel vo! w23.07 17 ¶14; 19 ¶19

Cana beșes hai gândisares tut ca so phendean le Iehovasche ando manglimos cana dean chi viața lesche, va avela te araches o zuralimos te duriares tutar orisavi buchi cai daștil te zumavel chio pachiamos. Sar exemplo, avelas te diches tut pala avereschi rromni sau pala avereaco rrom? Nici. Tu solahardean le Iehovasche că ci va avela te cheres niciechdata cadaia. Dacă ci meches le buchia nasul te barion ande chio ilo, ci va trebula pala codoia te des chi zor te încalaves-len cothar. Tu ci va avela te phires „po drom codolengo nasul”. (Prov. 4:14, 15) Sar daștil te ajutil tut o exemplo le Isusosco? Vo sas-lo hotărâme te cherel so sas lașio andel iacha pesche Dadesche. Cadea sar vo, vi tu va avela te aves hotărâme te duriares tutar orisavi buchi cai daștil te rimosarel chio amalimos le Devlesa, savesche dean chi viața. (Mat. 4:10; Ioan 8:29) Sea le pharimata hai zumaimata prin save naches sicaven le Iehovasche că san hotărâme te les tut sea o timpo pala o Isus. Daștis te pachias anda sea o ilo că o Iehova va ajutila tut. w24.03 10 ¶8-10