Referințea anda o Caieto anda i întrunirea „Amari viața sar creștini hai i predicarea”
© 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
3-9 MARTIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 3
Sicav că pachias tut ando Iehova
ijwbv articolo 14 ¶4, 5
Proverbe 3:5, 6– „Na le tut pala chi goghi”
„Pachia tut ando Iehova anda chio sasto ilo.” Sicavas că pachias amen ando Del cana cheras le buchia pala sar manghel amendar Vo. Trebul te pachias amen ando Del anda sasto ilo. Cana i Biblia del duma anda o ilo, camel te sicavel sar sam de andral, so simțosaras, sostar camas te cheras vareso, sar gândisaras hai sar dichas le buchia. Cadea că, te pachias amen ando Del anda sasto ilo însemnol mai but sar so simțosaras. Alosaras te pachias amen ande leste, anda codoia că Vo jianel so si mai mișto anda amende.(Romani 12:1).
„Na le tut pala chi goghi.” Trebul te pachias amen ando Del anda codoia că ci daisaras te las amen pala amari goghi imperfecto. Dacă las amen pala amari goghi sau pala amaro ilo, daisaras te cheras alosarimata cai fan-pe lașe, tha pala codoia daștin te duchaven amen. (Proverbe 14:12; Ieremia 17:9) O goghiaverimos le Devlesco si mai baro sar amaro goghiaverimos. (Isaia 55:8, 9) Cana las amen pala lesco goghiaverimos amari viața va avela zurales șucar. (Psalmo 1:1-3; Proverbe 2:6-9; 16:20).
ijwbv articolo 14 ¶6, 7
Proverbe 3:5, 6 – „Na le tut pala chi goghi”
„Încăr conto lestar ande sea che riga.” Trebul te dichas le buchia anda amari viața cadea sar dichel-len o Iehova, vi mai but cana trebul te cheras iech alosarimos importanto. Daisaras te cheras cadaia cana mangas amen lesche caște sicavel amen so te cheras hai cana las amen pala lesco Lil, i Biblia. (Psalmo 25:4; 2 Timotei 3:16, 17)
„Vo va lașiarela che droma.” O Del lașiarel amare droma cana ajutil amen te traisaras amari viața pala sar manghel amendar vo. (Proverbe 11:5) Cadea, ci va avena amen pharimata de ivea hai va avela amen iech viața but mai șucar. (Psalmo 19:7, 8; Isaia 48:17, 18)
be 76 ¶4
De chi zor te barios spiritualo
Anda codoia că nachas prin but buchia andi viața, daștilas-pe te phenas: „Mai nachlem prin cadaia. Jianav so trebul te cherav”. Sicavas că si amen goghiaverimos cana cheras cadaia? Ando Proverbe 3:7 phenel-pe: „Na cher tut goghiaver ande che iacha”. Si ciaces, sea so nachleam daștil te ajutil amen te hachiaras mai mișto le buchia cai daștin te paruven amari viața. Tha cana barioas spiritualo, le buchia prin save nachleam andi viața, trebunas te zuriaren amen te pachias ciaces că si amen nevoia le Iehovastar caște jial amenghe mișto. Sicavas că barioas spiritualo cana mangas amen sigo le Iehovasche caște sicavel amenghe so te cheras ando than te las amen pala amari goghi. Mai but, te pachias ciaces că bi le Iehovasco ci daisaras te cheras chanci hai cana pașioas amare Dadestar cerisco va avela te barioas spiritualo.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 15/9 17 ¶7
Idei importanto anda o lil Proverbe
Te dichas cuci o lașimos pherdo iubirea hai o ciacimos, hai te sicavas len savorenghe sar cana phiravas iech lanțo sumnacuno ca i cor. Trebul te scriisaras-len ande amaro ilo hai te sicaven ciaces sar sam de andral.
10-16 MARTIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 4
„Le sama che ilestar”
w19.01 15 ¶4
Sar daisaras te las sama amare ilestar?
Ando Proverbe 4:23, i duma „ilo” camel te sicavel sar si o manuș de andral (Citisar Psalmo 51:6.) Mai but i duma „ilo” sicavel so simțosaras, sostar camas te cheras vareso, sar gândisaras hai amare camnimata. Vo sicavel sar sam de andral na sar sam de avreal.
w19.01 17 ¶10, 11
Sar daisaras te las sama amare ilestar?
10 Dacă camas te las sama amare ilestar, trebul te dichas save si le pericolea hai te cheras sigo vareso caște ferisaras amen. I duma „le sama” anda Proverbe 4:23 anel amenghe andi goghi so buchia cherel iech paznico. Andel ghiesa le Solomonosche, le paznici beșenas opre po zido caște len sama le bare forostar, hai denas cingar cana dichenas iech pericolo. Cadaia ajutil amen te hachiaras so trebul te cheras caște na mechas le Satanos te athavel amen.
11 Andel purane ghiesa, le paznici cherenas buchi ande iech than codolența cai lenas sama le udarendar. (2 Sam. 18:24-26) Savore lenas sama ca le udara te aven phandade cana lenghe dușmani avenas pe lende. (Neem. 7:1-3) Amari conștiința sicadi la Bibliatar daștil te avel sar iech paznico hai te del cingar cana o Satan camel te șiol-pe ande amaro ilo hai te paruvel so gândisaras, so simțosaras, sostar camas te cheras vareso hai amare camnimata. De fiesavi data cana amari conștiința del cingar, trebul te așunas-la hai te phandavas o udar amare ilesco.
w19.01 18 ¶14
Sar daisaras te las sama amare ilestar?
14 Caște las sama amare ilestar, ci arăsăl te duriaras amendar le buchia nasul, tha trebul te pâtras-les le buchiande lașe. Te gândisaras amen pale ca o baro foro hai lesche ziduri. Codo cai lelas sama le udarendar le forosche, phandavelas-len caște na jian andre le dușmani. Tha aver data pâtrelas-len caște primin haben hai aver buchia cai trebulas-len. Dacă ci avenas te pâtren niciechdata le udara, le manușa avenas te meren bochatar. Sa cadea, trebul te pâtras amaro ilo ande fiesavo ghies hai te mechas ca i goghi le Iehovaschi te cherel buchi ande leste.
w12 1/5 32 ¶2
„Le sama che ilestar!”
Sostar trebul te las sama amare ilestar simbolico? O Del phendea le Solomonosche te scriil: „Le sama che ilestar mai but sar oriso, că anda leste avel i viața.” (Proverbe 4:23) Amaro ilo simbolico daștil te paruvel amari viața acana hai amari speranța anda o viitorii. Sostar? Anda codoia că o Del dichel so si ande amaro ilo. (1 Samuel 16:7) Vo dichel „o manuș garado le ilesco”, adică sar sam amen de andral. (1 Petru 3:4)
17-23 MARTIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 5
Aș dur catar le buchia sexualo melale
w00 15/7 29 ¶1
Daștin te așen uje ande iech lumea melali
Ande cado proverbo, o manuș cai ci așunel si iech „jiuvli bilajiavuni”, iech prostituata. Le dumes savența athavel varecas si mai gule sar iech burnica avghin hai mai alunecoso sar o uleio. Na astaren cadea le buchia sexualo melale? Te dichas so phenel iech șucar jiuvli 27 bărșenghi po anav Amy cai cherelas buchi sar secretara: „Iech murș cherelas manghe gule iacha ca i buchi hai așarelas man sea o timpo. Ciaiolas man cadaia. Tha hachiardem că vo camelas numai te cherel buchia sexualo melale. Ci va avela te mechav man athadi lestar.” Cana varecon phenel amenghe gule dumes, daștilas te ciaion amen dacă ci jianas sostar sile phende. Anda codoia trebul te pâtras mișto amari goghi.
w00 15/7 29 ¶2
Le nasulimata cai anel-len le buchia sexualo melale sile cărche sar o pelino hai șinen sar i sabia cai sila dui șinimata, cadala anen ducha hai merimos. Sa cadea, cheren te doșares tut, te așes phari bi te cames hai te les iech nasfalimos. Te gândisaras amen so bari duch si varecas cana lesco rrom sau rromni jial averesa. Cadaia daștil te phagărel o ilo ieche manușesco sea leschi viața. Da, le buchia sexualo melale anen bare ducha.
w00 15/7 29 ¶5
Trebul te duriaras amen le manușendar cai cheren buchia sexualo melale. Sostar te așunas ghilea dumența melale, te dichas buchia neuje sau pornografia? (Proverbe 6:27; 1 Corinteni 15:33; Efeseni 5:3-5) So nasul avelas te cheras gule iacha averenghe hai te na phiravas amen ujes ande amaro hureaimos hai cana cheras amaro bal! (1 Timotei 4:8; 1 Petru 3:3, 4)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w00 15/7 29 ¶7
Daștin te așen uje ande iech lumea melali
O Solomon sicavel sode but trebun te pochinen codola cai cheren buchia sexualo melale. Cadala cheren tut te na mai diches tut lașe iachența. Na-i cadea că si iech baro lajiavo te meches tut athado che camnimastar sau te meches averen te cheren tusa buchia sexualo melale? Cana cheres buchia sexualo melale varecasa cai n-ai chio rrom sau rromni, ci sicavel cadaia că ci mai si tut pachiv?
24-30 MARTIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 6
So daisaras te sichioas catar i chir?
it-1 115 ¶1, 2
I chir
‘O goghiaverimos cai avel de andral.’ O goghiaverimos le chireango ci avel catar lenghi goghi but jiangli, tha catar so șiutea o Del ande lende te cheren. I Biblia phenel că i chir „pregătil pesco haben ando milai hai șiol de iech rig mai but haben cana si o timpo te chidel-les”. (Pr 6:8) Iech anda le mai prinjiande feluri chirianghe anda Palestina si o Messor semirufus, von chiden but cuchia ando paș-milai hai ando milai, caște avel-len so te han cana avel o șil. O mai butivar, cadal chirea beșen pașa le plaia cai daștin te arachen mai but cuchia. Tha, cana o brâșând zinghiarel lenghe cuchia, von încalaven-len co cham caște șuchiaren-len. Mai but, hachiardea-pe că von den de iech rig so si ande le cuchia, caște na bution. Le hâva cai beșen cadal chirea dichion-pe pala le droma cai von cheren-len hai pala le coji le cuchianghe cai mechen-len avri.
So daisaras te sichioas catar i chir? Pala so dichleam sar si le chirea, daisaras te hachiaras mai mișto cadal dumes: ”Jia ca i chir, tu cai san chandino, dich so cherel voi hai av goghiaver”. (Pr 6:6) Von sile prinjiande na numai pala sar pregătin-pe anda o viitorii tha vi anda codoia că ci mechen-pe hai jianen so camen. Butivar, le chirea îngăren buchia cai sile mai phare dui var sar von. Cadala ci mechen-pe hai den penghi zor te jian angle chiar cana peren sau o drom si mai pharo. Sa cadea, von cheren buchi ande iech than, le thana cai beșen sile uje, len sama iech avereatar hai ajutin-pe cana iech anda lende sili dini dab sau si prea chini caște jial parpale ca i hâv.
w00 15/9 26 ¶3, 4
Te na meliaras amaro anav
Ci trebulas te avas vi amen vreanico cadea sar le chirea? Cana cheras phares buchi hai das amari zor te cheras-la sea mai mișto, va avela amen but miștimata chiar cana dichel amen varecon sau nici. Da, trebul te cheras sea so daisaras ca școala, ca buchi hai andi buchi le Iehovaschi. O Del camel ca amen te ‘bucurisaras amen catar sea i buchi cai cheras-la phares’ cadea sar le chirea. (Eclesiasto 3:13, 22; 5:18) Cana cheras phares buchi si amen iech conștiința uji hai sam bucurime.(Eclesiasto 5:12.)
O Solomon camel te uștavel le chandines prin dui pușimata: „Ji cana soves chandinea? Cana va avela te uștes anda chi lindr?” Vo dea duma sar o chandino hai phendea lesche: „Încă iech țâra lindr, încă iech țâra soimos, beșes încă iech țâra le vastența po colin, hai o ciorâmos avel pe tute sar iech cior hai mechel tut bichancesco sar iech manuș cai phiravel pesa arme.” (Proverbe 6:9-11) Ando timpo so o chandino sovel, o ciorâmos avel pe leste cadea de sigo sar iech cior, hai mechel-les bi chancesco sar iech manuș cai phiravel pesa arme. I phuv le chandineschi va avela pherdi ciar hai țugnida. (Proverbe 24:30, 31) Ande sea lesche afaceri hasarel sigo le love. Chichi timpo va încărela ca buchi iech șefo ieche chandines? Daștil te jial mișto ca școala ieche chandinesche dacă ci camel te sichiol?
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w00 15/9 27 ¶3
Te na meliaras amaro anav
Le efta buchia cai phenen-pe ando lil proverbe sile zurales importanto hai del duma cam anda sea le păcatea. „Le iacha cai den-pe bare” hai „o ilo cai camel te cherel nasulimos” sile le păcatea cai sile cărde la goghiasa. „I hohamni șib” hai ‘codo cai jianel sar așen le buchia hai silo hohamno’, si le păcatea cai sile cărde la șibasa. „Le vasta cai șioren rat nedoșalo” hai „le pânre cai nașen sigo co nasulimos” sile le păcatea cai cheras-len prin amaro phiraimos. O Iehova urâl vi mai but codolen cai cheren le manușen cai hachiaren-pe mișto te han-pe iech averesa. Cana phenel șov hai pala codoia efta, camel te sicavel că na-i sea le păcatea, anda codoia că le manușa cheren vi mai dur buchia nasul.
31 MARTIA – 6 APRILIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 7
Așen dur catar le athaimata
w00 15/11 29 ¶5
„Așun catar so phenav tuche me hai va avela te trais”
Cana mechel-pe tele o cham hai avri si tunearico o Solomon dichel ieche tărnes bi goghiaco, cai ci jianel te dichel so si mișto hai nasul hai ci siles iech lașio modo gândimasco. Pala so fal-pe, vo jianglea mișto cai gălea hai so daștilas te întâmplol-pe code. Vo nachel pașa o „colțo” cai beșel voi, po drom cai îngărel ca laco chăr. Con si voi? So camel te cherel?
w00 11/15 30 ¶4-6
„Așun catar so phenav tuche me hai va avela te trais”
Le ușta cadala jiuvleache sile ciordane. Bilajiavesco voi phenel sea so camel. Voi gândil mișto so phenel caște athavel le tărnes. Cana voi phendea că andea jertfe anda mulțumiri hai că pherdea pesche promisiuni, camlea te sicavel că si iech jiuvli lași hai că sila iech baro pachiamos ando Del. Von daștinas te anen sar jertfe co templo anda Ierusalimo mas, aro, uleio hai mol (Levitico 19:5, 6; 22:21; Numerea 15:8-10) Voi camlea te jianel-pe că sila but haben hai pimos, anda codoia că le jene cai anenas jerfe daștinas te îngăren vi chăre. I idea si claro: O tărno va îngărela-la mișto code. Voi tiliardea chăral caște rodel-les. Numai iech țâno șiavoro daștilas te pachial cadai paramici. Iech manuș cai prinjianel mișto i Biblia phendea: „Si ciaces că voi tiliardea de chăral caște rodel varecas. Tha, gălea voi te rodel chiar cadale murșes? Numai varecon bi goghiaco-sar cado tărno-daștilas te pachial-la”.
Pala so cadai jiuvli țârdel i atenția caring peste prin pesco hureaimos, prin pesche ciordane dumes, prin peschi angali hai prin pesche gugle ușta, voi athavel-les vi prin sar chandel. Voi phenel: „Lașiardem șucar mânro pato, șiutem pe leste iech plapuma colorime anda o Egipto. Șiutem pe mânro pato smirna, aloe hai scorțișoara” (Proverbe 7:16, 17). Voi lașiardea șucar pesco pato iecha plapumasa colorime anda o Egipto, cai chandelas smirna, aloe hai scorțișoara.
„Av te machioas iubireasa ji teharin”, voi phenel mai dur, „te bucurisaras amen iech averestar iagasa bari”. Voi ci achardea-les numai caște han ande iech than, tha promitil lesche că va sovela lesa. Le tărnes ciailea-les so așundea! Hai caște athavel-les vi mai but, voi phenel: „Că mânro rrom ci silo chăre, tiliardea dur. Hai lea pesa o gonorro le lovența hai ci avel chăre ji ando ghies cana o șionoto si pherdo”. (Proverbe 7:18-20) Cadai jiuvli phenel lesche te na daral, anda codoia că laco rrom silo tiliardo te cherel love hai că ci va avela sigo chăre. So baro talento si cadala jiuvlea te athavel ieche tărnes! „Voi diliarel leschi goghi. Prin lache gugle dumes voi țârdel-les peste”. (Proverbe7:21) Numai iech manuș sar o Iosif daștilas te așel zuralo angla cadal athaimata. (Geneza 39:9, 12) Si cado tărno sar o Iosif?
w00 15/11 31 ¶2
„Așun catar so phenav tuche me hai va avela te trais”
Cado tărno ci daștil te așel zuralo angla cado athaimos. Vo hasarel peschi goghi hai jial pala late „sar o guruv cai jial te avel șindo”. Cadea sar iech manuș cai si phandado lanțosa ci daștil te scăpil, sa cadea o tărno silo țârdino ando păcato. Vo ci dichel o nasulimos numai „ji cana iech săgeata pusavel lesco buco”, adică cana arăsel te avel-les iech șinimos cai daștil te mudarel-les. O merimos daștil te avel fizico cana lel iech nasfalimos sexualo. Tha, daștil te avel vi iech merimos spiritualo hai ‘te hasarel peschi viața’. Leschi viața si rimosardi, anda codoia că cărdea iech baro păcato angla o Del. Cadea sar iech ciricli sighiarel-pe te jial andi capcana, vo nașel sigo andel vasta le merimasche!
Cuci bara anda o Lil le Devlesco
w00 15/11 29 ¶1
„Așun catar so phenav tuche me hai va avela te trais”
„Phande [mânre porunci] ca che naia,” o Solomon phenel mai dur, „scriisar-len pe chio ilo.” (Proverbe 7:3) Le naia sile sea o timpo angla amare iacha hai sile zurales importanto ande sea so cheras. Sa cadea, le sicaimata anda i Biblia trebun te aven ande amari goghi ande sea so cheras hai te las amen pala lende sea o timpo. Trebul te scriisaras-len pe amaro ilo hai te sicaven sar sam de andral.
7-13 APRILIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 8
Așun catar o mai lașio goghiaverimos
cf 131 ¶7
„Me iubiv le Dades”
7 Ando verseto 22, o goghiaverimos phenel: „O Iehova cărdea man bute bărșența mai anglal, astardea peschi buchi manța, hai me somas leschi dintuni buchi.” Cade ci del-pe duma anda o goghiaverimos, anda codoia că cado ci ‘sas cărdo niciechdata’. Le goghiaverimas ci siles iech începuto, anda codoia că o Iehova silo anda sea o timpo hai vo sas-lo sea o timpo goghiaver. (Psalmo 90:2) Tha o Șiavo le Devlesco si „o iechto năștime anda sea i creația.” Vo si i dintuni buchi cărdi le Iehovastar. (Coloseni 1:15) O lil Proverbe sicavel că o Șiavo sas-lo cărdo anglal te avel i phuv hai o cerii. Hai sar Cuvânto, o Isus prin sea so phendea sicadea o goghiaverimos le Devlesco. (Ioan 1:1)
cf 131,132 ¶8, 9
„Me iubiv le Dades”
8 So cărdea o Isus angla te avel pi phuv? Ando verseto 30 phenel-pe că vo sas iech„meștero lașio” pașa o Del. Tha, so însemnol cadaia? Ando Coloseni 1:16 phenel-pe: „Că prin leste sas cărde sea-l coaver buchia andal ceruri hai pa i phuv . . . Sea-l coaver buchia sas cărde prin leste hai anda leste.” Cadea că, o Iehova, o Creatorii, cărdea sea le coaver buchia prin pesco Șiavo, o Meștero lașio: le îngeren, o baro universo, i phuv pherdi lulughianța, le animalea hai i mai șucar buchi cai sas cărdi, o manuș. Diasaras te phenas că o phanglimos cai si mașcar o Dad hai o Șiavo si sar mașcar iech arhitecto hai iech constructorii. O constructorii cherel so phenel lesche o arhitecto. Cana dichas le șucar buchia cai sas cărde, amen așaras Codoles cai si o mai Baro Arhitecto. (Psalmo 19:1) Tha, daștil-pe că gândisaras amen vi ca le șucar buchia cai cărde-len ande iech than o Creatorii hai lesco ”meștero lașio.”
9 Cana dui manușa imperfecto cheren buchi ande iech than, ci hachiaren-pe sea o timpo mișto. Tha mașcar o Iehova hai lesco Șiavo ci si cadea! O Șiavo cărdea buchi miles bărșa pesche Dadesa hai ‘sas-lo voime sea o timpo angla leste’ (Proverbe 8:30) Si ciaces, vo simțolas-pe mișto pașa pesco Dad, hai vi o Dad sa cadea. Sar nachle le bărșa, o Șiavo astardea te ameal sea mai but pesche Dadesa hai sichilea but buchia Lestar. Cadea că, hachiaras mai mișto sostar len silen iech phanglimos cadea de zuralo. Daisaras te phenas ciaces, că mașcar lende si i mai purani hai bari iubirea cai sas vreoiechdata ando universo.
w09 15/4 31 ¶14
O Isus: O Mai Baro David hai o Mai Baro Solomon
14 Iech corcoro manuș sas mai goghiaver sar o Solomon. Cado si o Isus Cristos, cai phendea anda peste că si o mai baro Solomon. (Mat. 12:42) O Isus phendea „le dumes cai îngăren ca i viața veșnico” (Ioan 6:68). Sar exemplo, andi Predica pa o Plain o Isus dea duma anda mai but buchia goghiaver cai phendea-len o Solomon. O Solomon phendea mai but buchia cai anen fericirea ieche manușesche cai slujil le Iehovasche. (Prov. 3:13; 8:32, 33; 14:21; 16:20) Tha, o Isus phendea că sam ciaces fericime numai cana anas închinarea le Iehovasche hai cana va pherena-pe lesche promisiuni. Vo phendea: „Fericime sile codola cai jianen ande pengo ilo că silen nevoia te prinjianen le Devles, anda codoia că lengo si o Regato le cerosco!” (Mat. 5:3). Codola cai cheren so phendea o Isus va pașiona vi mai but le Iehovastar, „i haing la viațachi” (Ps. 36:9; Prov. 22:11; Mat. 5:8). O Isus sicavel o goghiaverimos le Devlesco (1 Cor. 1:24, 30). Sar Rege mesianico le Isusos siles „iech spirito goghiaverimasco” (Is. 11:2).
Cuci bara anda o Lil le Devlesco
g 5/14 16
‘O goghiaverimos del cingar’-Așunen-les?
▪ Ando lil The World Book Encyclopedia phenel-pe: „I Biblia si o mai prinjiando lil anda sea i lumea. Sas traducime mai butivar ande mai but șiba, sar niciech aver lil.” Acana i Biblia si traducime ande mai but sar 2 600 șiba, hai mai but sar 90%. manușa daștin te citin-la.
▪ O goghiaverimos chiar „del cingar” ciaces. Ando Matei 24:14 phenel-pe: „Cadai vestea lași anda o Regato va avela phendi pe sea i phuv, ca savore manușa te așunen anda late. Hai atunci va avela o sfârșito”.
14-20 APRILIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 9
Av iech manuș goghiaver na iech prasaitorii
w01 15/5 30 ¶1, 2
‘Prin o goghiaverimos va butiona amare ghiesa’
O manuș goghiaver cana silo ortosardo ci holiarel-pe cadea sar o prasaitorii. O Solomon phenel: „Ortosar le goghiaveres, hai vo va iubila tut. Sicav le goghiaveres, hai vo va avela vi mai goghiaver” (Proverbe 9:8b, 9a). O manuș goghiaver jianel că „cana sam ortosarde ci bucurisaras amen, tha sam duchade, hai pala iech timpo cherel ande codola cai sas-le sicade iech rodo lașio, adică pacea” (Evrei 12:11). Daștil-pe că cana si amenghe dino iech sfato sam duchade hai ci avel amenghe te las amen sigo pala leste. Tha, cana așunas so si amenghe phendo, sam vi mai goghiaver.
„Sicav codoles orta, hai vo va bariarela pesco prinjianimos,” phenel o goghiaver rege. (Proverbe 9:9b) Chonic ci si prea goghiaver sau prea phuro caște sichiol. So șucar si te dichas că vi codola mai phure camen te prinjianen o ciacimos hai den penghi viața le Iehovasche! Cadea că, te das sea amari zor te camas te sichioas vi mai dur hai te pheras amari goghi buchianța lașe.
w01 15/5 30 ¶5
‘Prin o goghiaverimos va butiona amare ghiesa’
Fiesavo manuș trebul te del peschi zor te avel goghiaver. O Solomon sicadea cado ciacimos cana phendea: „Dacă san goghiaver, anda tute san goghiaver, hai dacă san iech manuș cai prasal, tu corcoro va avela te duchaves tut.” (Proverbe 9:12) O manuș goghiaver sicavel goghiaverimos ande pesco miștimos, tha codo cai prasal cherel-pe corocoro doșalo anda peschi duch. Cadea că, ‘te banghiaras amaro can caring o goghiaverimos’. (Proverbe 2:2)
Cuci bara anda o Lil le Devlesco
w06 15/9 17 ¶5
Sicaimata anda Proverbe
9:17-So si „le paia ciorde” hai sostar sile von ”gule”? I Biblia phenel că le relații sexualo mașcar iech rrom hai iech rromni căsătorime sile sar iech lașio pai anda iech haing. Le paia ciorde si le relații sexualo melale cai sile cărde garades. (Proverbe 5:15-17) Cana cheres vareso nasul bi te jiangliol-pe le paia fan-pe că sile gule.
21-27 APRILIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 10
So daisaras te cheras caște avel amen iech viața barvali?
w01 15/7 25 ¶1-3
‘Codoles orta siles but miștimata’
Codoles orta va avela-les vi aver miștimata. „O vast le chandinesco anel ciorâmos, tha o vast codolesco vreanico anel barvalimos. O șiavo cai chidel i recolta ando milai silo goghiaver, tha o șiavo cai sovel cana si o timpo te chidel, cherel-pe lajiavestar.” (Proverbe 10:4, 5)
Le dumes cai phendea-len o rege codolenghe cai cheren buchi cana sas o timpo te chiden i recolta sile zurales importanto. Cana si o timpo te chidas, ci trebul te sovas, tha trebul te cheras phares buchi hai te avas vreanico. Da, si o timpo te cheras sigo buchi.
Cana o Isus dea duma anda o timpo cana chidel-pe i recolta, ci dea duma anda o ghiv, tha anda le manușa. Vo phendea pesche discipolenghe: „I buchi cai trebul cărdi cana si o timpo te chidel-pe i recolta si bari, tha codola cai cheren buchi sile țâra. Anda codoia, manghen le Raies cai lel sama cadala buchiatar [o Iehova Del] te bișalel chichi mai bute manușen te cheren buchi cana si o timpo te chiden leschi recolta” (Matei 9:35-38). Ando bărș 2000, mai but sar 14 milionea manușa sas-le ca i Comemorarea le merimaschi le Isusoschi, dui-var mai but sar le Martori cai si pe sea i phuv. Cadea că, chonic ci daștil te phenel că ‘le phuvea ci sile gata te avel chidini i recolta’ (Ioan 4:35). Le ciace creștini manghen-pe le Raiesche anda mai but manușa cai te cheren cadai buchi. Pala codoia von sicaven că camen te avel cărdi cadai buchi, cana den sea penghi zor caște cheren discipoli (Matei 28:19, 20). So but pochindea-len o Iehova anda lenghi phari buchi! Ando bărș 2000 bolde-pe mai but sar 280 000 manușa. Acana, vi von den penghi zor te sicaven averen anda o Lil le Devlesco. Vi amen camas ande cado timpo cana trebul chidini i recolta, te avas bucurime hai te cheras sea so daisaras caște cheras discipoli.
w01 15/9 24 ¶3, 4
Te phiras po ‘drom le ortomasco’
O Solomon sicadea chichi de importanto si o ortomos. Vo phendea: „Le barvale dichen penghe barvalimata sar iech zuralo foro hai le ciore sile șiute ca i phuv catar pengo ciorâmos. I buchi codoleschi orta îngărel ca viața, tha so cherel codo nasul ande peschi buchi îngărel co păcato”. (Proverbe 10:15, 16)
Le barvalimata daștin te ferin amen cana si amen pharimata andi viața, cadea sar iech zuralo zido feril le manușen cai beșen ande iech foro. Hai cana aven buchia cai ci ajucăras amen, o ciorâmos daștil te mechel amen bi chancesco. (Eclesiasto 7:12) Tha, daștil-pe că o goghiaver rege camlea te sicavel so daștil te anel vi o barvalimos hai vi o ciorâmos. Iech manuș barvalo daștil te pachial-pe ande pesche barvalimata hai te pachial că lesche buchia sile sar „iech zido cai feril-les” (Proverbe 18:11). Hai o manuș cioro daștil te pachial că ci siles niciech speranța, anda codoia că nai-les chanci. Cadea că, niciech mașcar lende ci cheren penghe iech lașio anav angla o Del.
it-1 340
Le miștimata
O Iehova del miștimata le manușen. „O miștimos cai del-les amenghe o Iehova si barvalimos hai vo ci șiol leste niciech duch.” (Pr 10:22) O Iehova del but miștimata codolen cai cheren so si mișto ande lesche iacha. Vo ferin-len, rodel lengo lașimos, sicavel lenghe so te cheren, ajutin-len te jial lenghe mișto, lel sama te avel-len sea so trebul-len hai cherel sea cadal buchia anda lengo miștimos.
Cuci bara anda o Lil le Devlesco
w06 15/5 30 ¶18
Cana san loialo daștis te aves bucurime
18 „O miștimos cai del-les o Iehova” – cherel lesche manușen te bucurin-pe catar iech pachiamos zuralo. Vo promitil amenghe că „ci șiol leste niciech duch” (Proverbe 10:22). Atunci, sostar nachen le manușa le Iehovasche prin pharimata cai duchaven cadea de but lengo ilo? Nachas prin pharimata anda codoia că: 1) Sam manușa imperfecto hai sam țârdine le păcatostar. (Geneza 6:5; 8:21; Iacov 1:14, 15) 2) O Satan hai lesche demonea camen te duchaven amen. (Efeseni 6:11, 12) 3) I lumea camel te cherel amenghe nasulimos. (Ioan 15:19) Chiar cana o Iehova mechel te nachas prin pharimata, cadala ci aven lestar. Mai but, „orisavi buchi lași hai orisavo daro perfecto si de opral, hai avel tele catar amaro Dad la luminaco anda o cerii” (Iacov 1:17). Le miștimata cai del-len amenghe o Iehova ci anen amenghe niciech duch.
28 APRILIA – 4 MAI
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 11
Cana si mai mișto te așes anda o mui?
w02 15/5 26 ¶4
I loialitatea feril le manușen orta
Le manușa daștin te len-pe pala i loialitatea codolenghi orta tha vi pala o nasulimos codolengo jiungale. O rege le Israelosco phendea: „O mui codolesco nasul îngărel pesche pașardes co hasarimos, tha o prinjianimos salvil codoles orta” (Proverbe 11:9). Le dumes phende pala o dumo , le hohaimata, le dumes melale hai bi goghiaco, daștin te duchaven codolen cai așunen-len . Tha, o manuș orta del duma șucar, gândil-pe mișto angla so te phenel vareso hai sicavel lașimos prin so phenel. Vo silo ‘salvime prin o prinjianimos’, anda codoia că leschi loialitatea ajutil-les te sicavel că codola cai prasan-les ci phenen o ciacimos.
w02 15/5 27 ¶2, 3
I loialitatea feril le manușen orta
Le manușa orta roden i pacea, i bucuria hai zuriaren le coaveren ando than cai beșen. Cadea, „von anen miștimata le bare forosche”. Codola cai den duma jiungales, cai hohaven hai cai phenen buchia dilivane, vi mai but dacă sile bare manușa, duchaven le coaveren, len i pacea le manușenghi, holiaren-len hai anel lenghe vi aver pharimata. Sea cadal buchia rimosaren o foro, anen ciorâmos, hai pharimata le lovența.
Le dumes andal Proverbe 11:11 sile lașe vi andal manușa le Iehovasche, cai chiden-pe andel congregații cai sile sar le bare forurea. Iech congregația ande savi si manușa cai silen iech amalimos zuralo le Iehovasa manușa orta hai loialo, zuriaren le coaveren te aven fericime, te ajutin-pe iech averes, te cheren buchi ande iech than hai te anen pachiv le Devlesche. O Iehova del but miștimata cadale congregațien hai ajutil-len te așen zurale ando pachiamos. Tha, poiechdata mai si vi manușa cai ci ciaiol-len chanci, cai roden sea o timpo le greșeli le coaverenghe hai den duma nasul anda sar cheren-pe le buchia. Cadal manușa sile sar iech otrava cai daștil te cherel nasulimos vi codolenghe cai mai anglal ci mechle-pe athade catar lenghe hohaimata. (Evrei 12:15) Butivar, cadal manușa camen te aven mai bare hai prinjiande. Von den duma nasul anda i congregația hai anda le phure hai phenen că ci cheren so si orta hai că cheren diferențea mașcar le manușa. Lengo mui daștil te șiniarel o phanglimos mașcar i congregația. Cadea că, te das amari zor te na banghiaras o can che cadal hohaimata, te cheras sea so daisaras caște avas manușa zurale ando pachiamos hai te așas pașa amare phrala hai pheia anda i congregația.
w02 15/5 27 ¶5
I loialitatea feril le manușen orta
Iech manuș „bi goghiaco” anel but pharimata! Vo del duma jiungales hai phenel hohaimata. Le phure andai congregația trebun te așaven sigo cadal buchia. O manuș goghiaver jianel cana te așel anda o mui hai na-i sar codo „bi goghiaco”. Vo ci del duma anda „so manglea-pe lestar te na phenel”. Sa cadea, jianel mișto chichi de but nasulimos cheren le dumes phende bi goghiaco hai jianel te încărel-pe parpale. Așel loialo pesche phralenghe hai ci del duma anda le buchia cai manglea-pe lestar te na phenel caște na șiol pesche phralen ando pericolo. Cadal phrala loialo sile zurales cuci andai congregația!
Cuci bara anda o Lil le Devlesco
g20.1 11, chenarii
So daștis te cheres caște na aves stresome
„MUDAR O STRESO PRIN LAȘIMOS”
„Iech lașio manuș cherel pesche so si mișto, tha codo nasul anel opral peste pharimata.” (PROVERBE 11:17)
O lil Overcoming Stress siles iech capitolo cai bușiol „Mudar o streso prin lașimos”. O Dr. Tim Cantopher, codo cai scriisardea codo lil phenel că cana phiraves tut lașimasa le coaverența daștis te aves sastevesto hai fericime. Tha, iech manuș nasul duriarel-pe corcoro le coaverendar hai ci silo fericime.
Daisaras te na mai avas stresome cana sam lașe amența. Sar exemplo, ci trebul te ajucăras prea but amendar, tha nici te na pachias că ci sam lașe chancesche. O Isus phendea: „Te iubis che pașardes sar tut”.(Marcu 12:31)