Referințea anda o Caieto anda i întrunirea „Amari viața sar creștini hai i predicarea”
© 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
6-12 IANUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 127-134
Dadale hai deiale, len sama mai dur pe tumari cuci moștenirea
w19.12-M 27 ¶20
Dadale hai deiale, sicaven tumare șiaven te iubin le Iehovas
20 Le dada prinjianen mișto penghe șiaven. O Psalmo 127 phenel anda le șiave că sile sar le săgeți. (Citisar Psalmo 127:4.) Le săgeți sile mai bare sau mai țâne hai ci sile cărde anda sa codo materialo. Sa cadea si vi le șiave, von ci sile ande sa codo felo. Anda codoia, le dada trebun te alosaren sar te sicaven fiesaves anda lende. Iech rrom hai leschi rromni anda Israelo, cai bariarde co ciacimos penghe duie șiavorren, phenen so ajutisardea-len te cheren cadaia: „Sichileam fiesavesa andai Biblia”. Si ciaces, fiesavo șăro la familiaco va alosarela dacă va trebula te sichiol fiesave șiavesa andai Biblia.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it, Articol special – Plante menționate în Biblie ¶3
Plante menționate în Biblie
Scriitorul unui psalm a făcut referire la unele caracteristici ale măslinului când le-a promis celor ce se tem de Iehova: „Fiii tăi vor fi ca lăstarii de măslin în jurul mesei tale”. (Ps 128:1-3) Butașii, sau lăstarii tăiați de la baza unui măslin matur, pot fi plantați pentru a se obține noi măslini. În plus, măslinii bătrâni pot da lăstari din rădăcini, prelungindu-și astfel existența. Asemenea acestor lăstari, fiii din jurul tatălui contribuie la fericirea familiei.
13-19 IANUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 135-137
„Amaro Rai silo mai baro sar sea le coaver devla”
it-2-E 661 ¶4, 5
Putere, lucrări de putere
Dumnezeu are control asupra forțelor naturii. Pentru a dovedi că este adevăratul Dumnezeu, este firesc ca Iehova să-și demonstreze controlul asupra forțelor create de el, făcând aceasta într-o manieră care să aibă o legătură evidentă cu numele său. (Ps 135:5, 6) Soarele, luna, planetele și stelele își urmează constant traiectoria; condițiile atmosferice de pe pământ (în urma cărora se formează vântul, ploaia și alte precipitații) respectă legile ce le guvernează; lăcustele și păsările migrează. Totuși, aceste fenomene naturale, precum și multe altele nu ar fi suficiente în sine pentru a sfinți numele lui Dumnezeu în fața opoziției și a închinării false.
Cu toate acestea, pentru a-și atesta divinitatea, Iehova Dumnezeu poate face ca, în momente specifice, creația și fenomenele naturale să îndeplinească roluri deosebite de cele pe care acestea le au în mod normal. Chiar dacă unele fenomene naturale precum o secetă, o furtună sau alte condiții atmosferice asemănătoare nu au fost excepționale în sine, simplul fapt că s-au produs în urma unei profeții rostite de Iehova le-a făcut ieșite din comun. (Compară cu 1Re 17:1; 18:1, 2, 41-45.) În majoritatea cazurilor însă, aceste fenomene au fost extraordinare, fie prin amploarea sau intensitatea lor (Ex 9:24), fie prin maniera neobișnuită ori momentul anormal în care s-au produs (Ex 34:10; 1Sa 12:16-18).
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it, Iah ¶5, 6
Iah
Forma monosilabică „Iah” apare de regulă în pasaje în care sunt exprimate sentimente profunde – laude, cântări, rugăciuni, implorări – și în pasaje în care se vorbește despre bucuria de după o victorie sau o eliberare ori în care este preamărită puterea lui Dumnezeu. Există multe exemple în acest sens. Expresia „Lăudați-l pe Iah” (Aleluia) apare ca o doxologie (exprimare de laudă la adresa lui Dumnezeu) în Psalmi. Prima ocurență de acest fel este în Psalmul 104:35. În unii psalmi expresia apare doar la început (Ps 111, 112), într-un psalm apare și în cuprinsul lui (Ps 135:3), în câțiva psalmi, doar la sfârșit (Ps 104, 105, 115-117), iar în cei mai mulți, atât la început, cât și la sfârșit (Ps 106, 113, 135, 146-150). În cartea Revelația, ființele cerești, care îl laudă pe Iehova, repetă de mai multe ori această expresie (Re 19:1-6).
Celelalte pasaje în care apare forma „Iah” sunt, de asemenea, cântări și rugăciuni care îl preamăresc pe Iehova. Un exemplu în acest sens este cântarea compusă de Moise cu ocazia eliberării din Egipt (Ex 15:2). În cartea Isaia, folosirea împreună a celor două forme – „Iah Iehova” – are un efect de accentuare (Is 12:2; 26:4). Ezechia a repetat forma scurtă „Iah” când și-a exprimat în mod poetic sentimentele de bucurie după ce a fost vindecat miraculos de o boală care, altfel, i-ar fi cauzat moartea (Is 38:9, 11). În Psalmii 115:17, 18 și 118:17-19 este subliniat contrastul dintre cei morți, care nu-l pot lăuda pe Iah, și cei care sunt hotărâți să-i aducă laude prin modul lor de viață. Forma „Iah” este folosită și în psalmi în care este exprimată recunoștința pentru eliberare, ocrotire și corectare (Ps 94:12; 118:5, 14).
20-26 IANUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 138, 139
Na mech ca i dar te încărel tut parpale
w19.01-M 10 ¶10
Te așaras le Iehovas andi congregația
10 Simțos că marel zurales chio ilo numai cana gândis tut că cames te des iech răspunso? Dacă si cadea, ci san o corcoro. O ciacimos si că savore daras cana camas te das iech răspunso. Caște naches părdal cadai dar, trebul te diches catar avel. Daras că va avela te bâstres so cames te phenes sau că va avela te phenes vareso cai na-i mișto? Pachias că ci daștis te des iech răspunso cadea de lașio sar le coaver? Cadaia daștil te avel iech lași buchi hai sicavel că san umilo – că diches le coaveren mai opre tutar. O Iehova iubil i umilința. (Ps. 138:6; Filip. 2:3) Cu sea cadala, o Iehova camel te așares-les hai te zuriares le phralen ca le întruniri. (1 Tes. 5:11) Vo iubil tut hai va avela te del tut o tromai cai trebul tut.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 862 ¶4
I iertarea
Iech creștino trebul te iertil le coaveren de fiesavi data cana si nevoia, chiar cana von greșisarde lesche mai butivar. (Lu 17:3, 4; Ef 4:32; Col 3:13) O Del ci iertil codolen cai ci iertin. (Mt 6:14, 15) Chiar cana varecon cărdea iech baro păcato hai sas-lo duriardo catar i congregația, vo daștil te avel iertime dacă sicavel că fal-les ciaces nasul anda so cărdea. Cadea, sea le phrala andai congregația daștin te sicaven lesche că silo cuci anda lende. (1Co 5:13; 2Co 2:6-11) Tha le creștini ci trebun te iertin codolen cai camen te cheren păcatea bi te fal-len nasul. Cadal manușa nasul arăsăn dușmani le Devlesche. (Ev 10:26-31; Ps 139:21, 22)
27 IANUARIA – 2 FEBRUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 140-143
De chi zor te cheres so phendean le Iehovasche ando manglimos
w10 15/3-M 32 ¶4
Te încăras amaro „ilo ujo” ande cadal phare ghiesa
Le athaimata cai aven codolendar cai așen amenghe contra, le pharimata le lovența hai le bare nasfalimata sile zurales phare anda le Iehovasche manușa. Poiechdata, vi lengo ilo silo perado. Vi o rege David simțosardea-pe sa cadea. Vo phendea că ‘lesco spirito silo chino ande leste’ hai că ‘lesco ilo si covlo’. (Ps. 143:4) So ajutisardea-les te nachel părdal cadal pharimata? O David andea pesche amintea sar ajutisardea o Iehova pesche manușen hai sar salvisardea vi les. Vo beșlea hai gândisardea-pe ca le buchia cărde le Iehovastar anda o drago Pesche bare anavesco. (Ps. 143:5) Sa cadea, cana gândisaras amen sar si amaro Creatorii, so cărdea hai so cherel mai dur anda amende, va ajutila amen cana nachas prin pharimata.
w15 15/3-M 32 ¶2
Mai si lași i porunca te căsătoris tut „numai ando Rai”?
Poiechdata daștil-pe te simțosaras amen cadea sar o David cai phendea le Iehovasche ‘te sighiarel’ hai ‘te na garavel pesco mui lestar’, că ‘lesco spirito terminil-pe’. (Ps. 143:5-7, 10) Cana simțosares vi tu cadea, ajucăr che Dades anda o cerii te sicavel tuche vo so te cheres. Cher tuche timpo te citis andai Biblia hai te gândis tut ca so citisardean. Cadea, va avela te hachiares mai mișto so manghel tutar o Iehova hai va avela te diches sar ajutisardea vo pesche manușen andel purane ghiesa. Cana așunes le Iehovastar, va avela te pachias vi mai but că si goghiaver te încăres lesche porunci.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it, Venin ¶3
Venin
Sens figurat. Vorbirea mincinoasă, calomniatoare a celor răi, atât de dăunătoare pentru reputația victimei, este asemănată cu veninul ucigător al șerpilor. (Ps 58:3, 4) Cu privire la calomniatori, Biblia spune: „Venin de vipere este în spatele buzelor lor” (Ps 140:3; Ro 3:13), ceea ce face referire la poziția glandei de venin a viperei. Aceasta se află în spatele buzei și colților din maxilarul superior al șarpelui. Când e folosită pentru a calomnia, a insulta, a preda învățături false sau în alte scopuri dăunătoare, limba omului este „plină de venin ucigător”. (Iac 3:8)
3-9 FEBRUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 144-146
„Fericime sile le manușa savengo Del si o Iehova!”
w18.01-M 26 ¶19, 20
Savi iubirea anel amenghe i ciaci fericirea?
19 I lumea le Satanoschi duchadea le manușen cam 6 000 bărșa. Acana că sam andel palutne ghiesa cadala lumeachi, i phuv sili pherdi manușența cai gândin-pe numai pende, ca le love hai ca le buchia cai ciaion-len. Von șion po iechto than penghe camnimata hai gândin-pe numai ca so daștin te câștighin. Cadal manușa ci va avena niciechdata ciaces fericime. Tha „fericime si o manuș savesco ajutorii si o Del le Iacobosco, saveschi speranța si ando Iehova, lesco Del”. (Ps. 146:5)
20 Le Devlesche manușa iubin-les sea mai but. Ande fiesavo bărș, mii manușa arăsăn te prinjianen-les hai te iubin-les. Cadaia sicavel că o Regato le Devlesco rail hai că, na pa but timpo, va anela but miștimata pi phuv. Anda codoia că cheras so manghel amendar o Iehova hai că jianas că sam cuci ande lesche iacha, sam ciaces fericime acana hai anda sea o timpo!
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 111 ¶9
Animale
Biblia încurajează un tratament drept și plin de milă față de ființele inferioare omului. De fapt, Iehova spune despre sine că este Cel ce se îngrijește de viața și binele lor. (Pr 12:10; Ps 145:15, 16) Potrivit Legii mozaice, animalele domestice trebuiau îngrijite în mod corespunzător. Cei ce găseau animale domestice rătăcite trebuiau să le înapoieze în siguranță proprietarului lor; iar dacă vreunul dintre ele cădea sub povara lui, acesta trebuia eliberat. (Ex 23:4, 5) Animalele de povară trebuiau tratate cu compasiune. (De 22:10; 25:4) Asemenea omului, și ele trebuiau să se bucure de odihna de sabat. (Ex 20:10; 23:12; De 5:14) Cele periculoase trebuiau stăpânite sau omorâte. (Ge 9:5; Ex 21:28, 29) Încrucișarea unor animale din specii diferite era interzisă. (Le 19:19)
10-16 FEBRUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PSALMII 147-150
Si amen sostar te așaras le Iehovas
w17.07-M 18 ¶5, 6
Sostar te așaras le Iehovas?
5 O Iehova sas pașa o poporo Israel tha vi pașa fiesavo israelito. Cadea si vi aghies. O psalmisto scriisardea că o Del ‘sastiarel codolen cai silen o ilo phagărdo hai lel sama lenghe duchendar’. (Ps. 147:3) O Iehova lel sama amendar cana sam nasfale hai silo pașa amende cana amaro ilo silo duchado. (Ps. 34:18; Is. 57:15) Vo del amen zuralimos hai goghiaverimos caște nachas prin orisavo pharimos. (Iac. 1:5)
6 O psalmisto dichlea caring o cerii hai phendea că o Iehova „înghinel le cerhaia” hai că „acharel savoren pe lengo anav”. (Ps. 147:4) O psalmisto daștilas te dichel le cerhaia, tha ci daștilas te înghinel-len. Aghies, le manușa de știință jianen că ande amari galaxia si miliardea cerhaia. Tha ando universo daștin te aven bilioanea galaxii! Le manușa ci daștin te înghinen-len, numai o Creatoro daștil te cherel cadaia hai te acharel savoren pe lengo anav. Anda leste, fiesavi cerhai sili cuci. (1 Cor. 15:41) Cadea sar o Iehova jianel sea o timpo cai si fiesavi cerhai, sa cadea jianel mișto cai sam, so si anda amaro ilo hai so trebul amenghe ande fiesavo momento.
w17.07-M 18 ¶7
Sostar te așaras le Iehovas?
7 O Iehova dichel amen fiesaves, tha vi hachiarel so si ande amaro ilo cana nachas prin pharimata hai ajutil amen te nachas părdal lende. (Citisar Psalmo 147:5.) Daștil-pe că pachias că amare pharimata sile prea bare hai că ci daisaras te jias angle. Tha o Iehova prinjianel amen mișto hai „anel pesche amintea că sam phuv”. (Ps. 103:14) Anda codoia că sam imperfecto, sea o timpo cheras sa codol greșeli. Simțosaras amen doșale cana das duma nasul, cana camas te cheras vareso nasul sau cana sam invidioso. O Iehova hachiarel amen zurales mișto chiar cana les ci siles covlimata. (Is. 40:28)
w17.07-M 21 ¶18
Sostar te așaras le Iehovas?
18 O psalmisto jianglea so bari pachiv dea le israelițen o Del. Mașcar sea le națiuni, o Iehova dea numai len pesco cuvânto hai pesche legi. (Citisar Psalmo 147:19, 20.) Aghies, vi amen si amen i bari pachiv te phiravas o anav le Devlesco. Mulțumisaras anda sea o ilo le Iehovasche că prinjianas-les, că si amen lesco Cuvânto cai sicavel amen so te cheras hai că daisaras te avas lașe amala lesa. Cadea sar codo cai scriisardea o Psalmo 147, si amen sostar ‘te așaras le Iehovas‘ hai te zuriaras vi averen te cheren sa cadea.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 316 ¶5
Păsări
Psalmistul invită toate păsările să-l laude pe Iehova. (Ps 148:1, 10) Ele fac acest lucru prin însăși structura lor complexă. O pasăre poate avea între 1 000 și 20 000 de pene. Fiecare pană are în componență un ax, sau rahis, din care pornesc sute de barbe ce formează o rețea. Fiecare barbă conține sute de barbule mai mici, fiecare barbulă având, la rândul ei, sute de alte barbicele și croșete. Se estimează că o singură pană de 15 cm a unui porumbel conține sute de mii de barbule și chiar milioane de barbicele. Principiile aerodinamicii ce se regăsesc în structura aripilor și a corpului păsărilor le depășesc în complexitate și eficiență pe cele ale unei aeronave. Datorită oaselor goale pe interior, păsările au o greutate redusă. De exemplu, scheletul unei fregate cu o anvergură de 2 m nu cântărește mai mult de aproximativ 110 g. Anumite oase din aripile unor păsări mari cu zbor planat sunt prevăzute în interior cu un fel de armătură asemănătoare cu lonjeroanele din interiorul aripilor unei aeronave.
17-23 FEBRUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 1
Cuci tărne, castar va avela te așunen?
w17.11-M 29 ¶16, 17
Chanci te na așavel tumen te primin i viața anda sea o timpo
16 Daștil-pe că san tărno hai pachias că chio dad hai chi dei cai sile creștini ci hachiaren tut hai că ci mechen tut te cheres chanci. Daștis te holiares tut cadea de but, că arăsăs te gândis tut dacă si i mai lași viața te slujis le Iehovasche. Tha, dacă meches le Iehovas, va avela te diches sigo că chonic ci iubil tut mai but sar chio dad, chi dei, hai le phrala andai congregația.
17 Dacă chio dad hai chi dei ci phenenas tuche niciechdata so te cheres, ci avelas te pușes tut dacă iubin tut ciaces? (Evr. 12:8) Daștil-pe că ci ciaiol tut sar phenen tuche so te cheres. Ando than te diches numai cadai buchi, de chi zor te diches sostar phenen tuche so te cheres. Cadea că aș liniștime hai na holiar tut! I Biblia phenel: „O manuș goghiaver încărel parpale pesche dumes, hai o manuș cai hachiarel le buchia ci holiarel-pe”. (Prov. 17:27) De chi zor te avel tut i goghi ieche bare manușeschi, cai așunel liniștime le sfaturi hai vi lel-pe pala lende, bi te gândil-pe prea but sar sas lesche phende. (Prov. 1:8) Si iech baro miștimos te avel tut iech dad hai iech dei cai iubin le Iehovas anda sea o ilo! Daștis te pachias ciaces că von camen te ajutin tut te trais anda sea o timpo.
w05 15/2-M 19, 20 ¶11, 12
Te sicavas sea o timpo că sam creștini
11 Den tumari zor te aven mișto dichle le Devlestar, na le manușendar. Savoren si amen nevoia amalendar hai simțosaras amen mișto cana sam lența. Chiar cana san tărno sau phuro, le amala daștin te cheren tut te les tut pala lende. Tha von ci camen amaro miștimos sea o timpo. Poiechdata, von camen te aven amența numai caște avel-len casa te cheren so si nasul. (Proverbe 1:11-19) Cana iech creștino lel-pe pala le amala cai cheren buchia nasul, vo garavel sar silo ciaces. (Psalmo 26:4) O apostolo Pavel phenel amenghe: „Na mai mechen tumen îngărde cadala lumeatar”. (Romani 12:2) O Iehova va dela amen zuralimos caște cheras cadaia. (Evrei 13:6)
12 Trebul te anas amenghe amintea că si mai importanto te așias loialo le Iehovasche sar te cheras so phenen le manușa. Ando Exodo 23:2 phenel-pe: „Te na jias pala le but manușa caște cheres o nasulimos”. Cana le israeliți ci pachiaie că o Iehova daștil te pherel pesche promisiuni, o Caleb așilea loialo hai ci lea-pe pala lende. Vo pachiaia ciaces că o Iehova va pherela pesche promisiuni. Anda codoia, vo primisardea but miștimata. (Numerele 13:30; Iosua 14:6-11) San gata vi tu te na les tut pala so phenen le manușa caște încăres zuralo chio amalimos le Devlesa?
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it-1-E 846 ¶1
Nebun
Termenul „nebun”, așa cum este folosit în Biblie, nu se referă neapărat la o persoană căreia îi lipsesc capacitățile mintale, ci mai degrabă la cineva care acționează în mod irațional și adoptă o conduită imorală, ce nu este în armonie cu normele drepte ale lui Dumnezeu. Câțiva termeni ebraici folosiți cu referire la o asemenea persoană sunt kesíl („om fără minte”; Pr 1:22), ’ewíl („nebun”; Pr 12:15), navál („nebun”; Pr 17:7) și leț („batjocoritor”; Pr 13:1). Termenul grecesc áphrōn este redat prin „om fără minte” (Lu 12:20), anóētos prin persoană „fără minte” (Ga 3:1), iar mōrós prin „nebun” și „nechibzuit” (Mt 23:17; 25:2)
24 FEBRUARIA – 2 MARTIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO PROVERBE 2
Sostar si mișto te șios ilo cana sichios corcoro anda o Iehova?
w16.09-M 23 ¶2, 3
Tărneale, zuriaren tumaro pachiamos!
2 San iech tărno cai slujis le Iehovasche sau varecon cai astardea te sichiol anda Leste? San spidime te pachias andi evoluția, ando than te pachias că o Del cărdea sea le buchia? Dacă da, daștis te cheres vareso caște zuriares chio pachiamos. Sar exemplo, o Del dea tut goghi caște daștis te gândis mișto. Cado zuralimos la goghiaco „va lela sama pe tute” hai va ferila tut catar le sicaimata cadala lumeache, cai daștin te cheren tut te hasares chio pachiamos. (Citisar Proverbe 2:10-12.)
3 O ciacio pachiamos avel cana prinjianes ciaces le Devles. (1 Tim. 2:4) Cadea că, na sighiar cana sichios andai Biblia hai anda amare lila. Folosisar chio zuralimos la goghiaco caște ‘hachiares’ so sichios. (Mat. 13:23) Cana cheres cadea zuriares chio pachiamos, anda codoia că va avela te hachiares but buchia cai sicaven că o Del si o Creatorii hai că i Biblia si lesco Cuvânto. (Evr. 11:1)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
it, Integritate, „Ce presupune păstrarea integrității în cazul oamenilor imperfecți” ¶4
Integritate
O persoană își poate păstra integritatea nu prin propria-i forță morală, ci doar printr-o credință profundă și încredere în Iehova și în puterea sa de salvare. (Ps 25:21) Dumnezeu promite că va fi „un scut” și „o fortăreață” pentru cei ce umblă în integritate și că ‘le va ocroti calea’. (Pr 2:6-8; 10:29; Ps 41:12) Faptul că ei se străduiesc permanent să fie aprobați de Iehova le dă stabilitate în viață și îi ajută să nu se abată de la obiectivul lor. (Ps 26:1-3; Pr 11:5; 28:18) Chiar dacă, așa cum a observat și Iov cu nedumerire, cel nevinovat poate suferi din cauza stăpânirii celor răi și poate chiar muri asemenea celor răi, Iehova arată clar că știe prin ce trec cei ireproșabili și îi asigură că moștenirea lor va fi veșnică, viitorul lor, plin de pace și că vor avea parte de tot ce este bun. (Iov 9:20-22; Ps 37:18, 19, 37; 84:11; Pr 28:10) La fel ca în cazul lui Iov, ceea ce îi conferă cu adevărat valoare unui om și îl face demn de respect este integritatea lui, nu bogăția. (Pr 19:1; 28:6) Copiii care au asemenea părinți sunt numiți fericiți (Pr 20:7), exemplul de viață al părintelui lor fiind o moștenire de neprețuit, deoarece și ei se bucură într-o anumită măsură de bunul nume și respectul pe care acesta și le-a câștigat.