Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • w98 5/15 itu. 28-31
  • O le ā Lenei Mea o le Talmud?

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • O le ā Lenei Mea o le Talmud?
  • Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
  • Tamaʻi Ulutala
  • Mataupu e Taitutusa
  • Le Faatulagaina o le Talmud
  • Le Sauniaina o Tulmud e Lua
  • O le ā na Faataulauina e le Talmud?
  • Le Mishnah ma le Tulafono a le Atua ia Mose
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1997
  • Le Tulafono Tuugutu—Aisea na Tusitusia Ai?
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1999
  • O Ai e Tatau Ona Ta‘ua o Rapi?
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1996
  • O le Au Karaite ma La Latou Sailiga mo le Upu Moni
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1995
Faitau Atili
Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
w98 5/15 itu. 28-31

O le ā Lenei Mea o le Talmud?

“E mautinoa o le Talmud o se tasi lea o tusitusiga sili ona mataina ua mafai ona sauniaina.” —The Universal Jewish Encyclopedia.

“[O le Talmud o se] tasi o tusitusiga fai mafaufauga sili ona mataina ua mafai ona fai e le tagata, o ni faamatalaga tusitusia e matuā lavelave, e matuā tamaoaiga, e matuā lē faigofie ona malamalama i ai ua leva ona fefaaaliai i ai manatu o le au faitofā mo le sili atu i le tasi ma le ʻafa meleniuma.”—Jacob Neusner, Jewish scholar and author.

“O le Talmud o le poutū lea [o le faiga o mea faa-Iutaia] o loo lagolagoina atoa le faaleagaga ma vala tāua uma o le soifuaga o tagata Iutaia.”—Adin Steinsaltz, Talmudic scholar and rabbi.

E LĒ fesiligia le iai o se aafiaga tele o le Talmud i tagata Iutaia mo le tele o senituri. Ae ui i lea, i se tuufaafeagai ma manatu sii faaviivii e pei ona taʻua i luga, ua taʻufaatauvaaina le Talmud ma manatu i ai “e matuā lavelave ma faigata ona malamalama i ai.” Ua taʻusalaina o se galuega taufaifai a le Tiapolo. Ona o se faatonuga mai le taʻitaʻi o le lotu Katoliko, sa lē aunoa ona faavasegaina o se mea e lē lelei mo le lautele, sa aveesea faamalosi e le malo, sa oo lava foi ina susunuina le tele i malae i luma o le lautele i Europa.

O le ā tonu lava lenei galuega lea ua ia faapogaia lenei mau finauga feteenai? Aisea e tutasi ai le Talmud i tusitusiga Iutaia? Aisea na tusia ai? Na faapefea ona iai sona aafiaga malosi i le faiga o mea faa-Iutaia? Pe e iai sona uiga mo le lalolagi o tagata e lē o ni Iutaia?

I totonu o le 150 tausaga na sosoo ai ina ua uma le faaumatiaga o le malumalu i Ierusalema i le 70 T.A., sa taumafai malosi ai ma le faanatinati ia aʻoaʻoga mo le faaauilumaina o le poto faarapi i Isaraelu atoa e sailia se faavae fou mo le faatumauina o le faiga o mea faa-Iutaia. Sa latou finauina ma tuufaatasia vaega eseese o le latou tulafono tuugutu. I le ati ae ai i luga o lenei faavae, na latou faataatitia ai tapulaa fou ma mea manaomia mo le faa-Iutaia, ma avatu ai taiala mo le soifuaga mamā i aso faisoo e aunoa ma se malumalu. O lenei faatulagaga fou faaleagaga sa faatulaga mai i le Mishnah, sa tuufaatasia e Judah ha-Nasi i le amataga o le senituri lona tolu T.A.a

Sa tutoatasi le Mishnah lava ia, e lē faalagolago atu i le Tusi Paia mo ni faamatalaga e faamaonia ai lona saʻo. O lana auala e talanoaina ai mea atoa ma lona faatulagaga i le faa-Eperu e tutasi foi, e ese mai i le faatulagaina o mau o le Tusi Paia. O faaiuga a le au rapi e pei ona sii mai i le Mishnah e aafia ai soifuaga o tagata Iutaia i aso taitasi i so o se mea. O le mea moni, na faapea mai Jacob Neusner: “Ua saunia e le Mishnah le tulafono faavae mo tagata Isaraelu. . . . E faamalosia le lolo atu ma usitai i ona tulafono.”

Ae faapefea pe afai e fesiligia e nisi le atamai o le pule e pei ona taʻua i le Mishnah pe faamata e tutusa moni ma mea o loo faaalia i le Tusi Paia? E tatau i le au rapi ona faaali mai e faapea o aʻoaʻoga a le au Tannaim (faiaʻoga o tulafono tuugutu) ia o loo i le Mishnah e matuā tutusa lelei ma Tusitusiga Eperu. E manaomia foi nisi faamatalaga faaopoopo. Latou te lagona le manaoga ina ia faamatala ma taʻusaʻoina le Mishnah ma faamaonia faapea na amata mai lava i le Tulafono lea na avatu ia Mose i Sinai. E manatu le au rapi e ao ona latou faamaonia atu e faapea o le tulafono tusitusia ma le tulafono tuugutu e tasi lava le agaga ma le fuafuaga. O le iuga la, nai lo le avea ma manatu mulimuli i le faamalamalamaina o le faa-Iutaia, ua avea le Mishnah ma faavae fou mo finauga ma talanoaga faaletapuaiga.

Le Faatulagaina o le Talmud

O le au rapi na latou taulimaina lenei luitau e taʻua o Amoraim—“o ē faamalamalamaina,” po o “le au faaliliu,” o le Mishnah. O aʻoga taitasi uma mo le aʻoaʻoina sa faaautū i se rapi aloaia. Sa iai se vaega toaitiiti o tagata atamamai ma tagata aʻoga sa fai ma faagasolo a latou talanoaga i le tausaga atoa. Peitai o le faatasiga sili ona tāua sa faia lea e faalua i le tausaga, i masina o Atara ma Elula, pe a oo ina tau leai ni galuega faafaatoaga ma e faitau selau ia po o le faitau afe foi e mafai ona auai.

Na faamatala e Adin Steinsaltz e faapea: “O le faaao e alala, a lē i se nofoa ia o luga o ni fala faapitoa. I laina pito i luma e faafesagai ma ia e nonofo ai tagata atamamai tāua, e aofia ai ana faiaʻoga po o ana tagata aʻoga faapitoa, ma i tua atu o i latou na e nonofo ai isi tagata atamamai uma. . . . E fuafua le faasologa o nofoa i o latou tulaga o iai [e fua i lo latou tāua].” E faitauina se vaega o le Mishnah. Ona faatusatusa lea o mea ua faitauina ma mea e tutusa ai po o manatu faaopoopo mai le Tannaim ae e lē o aofia i le Mishnah. Ona amata loa lea o le faagasologa e taʻua o le iloiloga. E lāgā ni fesili, ona iloilo lea o ni manatu e feteenai ina ia maua ni mea e tutusa ai nei aʻoaʻoga. E sailia ni mau mai Tusitusiga Eperu e lagolagoina ai aʻoaʻoga faarapi.

E ui lava i ni taumafaiga e iloilo ma le faaeteete, ae o nei talanoaga e faaumiumi, o nisi taimi e vevesi ai. O loo faamauina i le Talmud se faamatalaga a se tasi tagata e faapea na peiseai na fiti mai ni “aloi afi” i le va o gutu o ni rapi i le taimi na fai ai se finauga. (Hullin 137e, Talmud faa-Papelonia) Na faamatalaina e Steinsaltz le faagasologa e faapea: “O le faaao o le aʻoga, po o le tagata e faia le lauga, e avatu lana ia lava faauigaga o faafitauli. O tagata atamamai i le aofia e masani ona tuʻi atu o ia i fesili e faavae mai i isi mafuaaga, o manatu o isi tagata, ia po o le mea foi latou te manatu i ai e saʻo. O nisi taimi e puupuu lava le felafolafoaiga ma taulai atu ia maua se tali i se fesili patino na lāgā. I nisi talanoaga e avatu ai e nisi tagata atamamai ni manatu faatū e ono faaaogaina, ona fai foi lea o se felafolafoaiga a le lautele.” E faataga tagata uma lava e aofia ai e fai so latou sao. O mataupu e faamalamalamaina i le talanoaga e momoli atu i isi aʻoga ina ia iloiloina e isi foi tagata aʻoga.

Peitai, o nei mataupu ua lē na o ni felafolafoaiga faaumiumi i mataupu faaletulafono. O mataupu faaletulafono e fesootai i tulafono ma āiāiga o le soifuaga faalelotu o tagata Iutaia e taʻua o le Halakah. O lenei faaupuga e sau mai le upu autū Eperu o le “ia alu” ma e faaalia ai le ‘ala o le soifuaga e ao i se tasi ona soifua ai.’ O isi mataupu uma—o faamatalaga e faatatau i le au rapi ma tagata o loo taʻua i le Tusi Paia, o upu atamai, o faamatalaga e faatatau i talitonuga ma filosofia—e taʻua uma o le Haggadah, e mai le upu autū Eperu o le “ia taʻu.” O le Halakah ma le Haggadah na palu faatasi i taimi o felafolafoaiga a le au rapi.

I lana tusi The World of the Talmud, na faapea mai Morris Adler: “O le faiaʻoga atamai na te faasalaveia se felafolafoaiga umi ma le lavelave i se manatu faigofie ma atiina ae ai. . . . O le iuga ua tatou maua ai tala o le vavau ma le talafaasolopito, o le faasaienisi o lena taimi ma talatuu, le faamalamalamaina o le Tusi Paia ma le olaga o tagata, o faamatalaga ma aʻoaʻoga faalotu ua palu faatasi uma lava, i ni auala ua foliga mai, i se tagata e lē masani ma faiga a ia aʻoaʻoga o se tuufaatasiga o ni faamatalaga e lē faigofie ona malamalama i ai.” I tagata atamamai lava latou i le aʻoga, o nei faamatalaga uma e iai le fuafuaga ma e fesootai uma atu i le mataupu o loo talanoaina. O le Halakah ma le Haggadah o ni faavae o le faatulagaga fou faalotu na faavaeina i aʻoga e le au rapi.

Le Sauniaina o Tulmud e Lua

Na iu ina sii atu le faauluuluga o le faarapi i Palesitina agaʻi i Tiperia. O isi aʻoga iloga sa i Sepphoris, Kaisareia, ma Lydda. Peitai ona o le faaleagaina o le tulaga tau le tamaoaiga, le faaauau o le tulaga lē mautū faapolotiki, seʻi oo mai i omiga ma sauaga mai i le Faa-Kerisiano aposetate na taʻitaʻia atu ai i se vaega tele o tagata faimalaga atu i le isi vaega autū sa toatele ai tagata Iutaia i le itu i Sasaʻe—i Papelonia.

Mo le tele o senituri, sa lolofi atu ai tagata aʻoga mai Papelonia agaʻi i Palesitina e aʻoʻoga i ni rapi sili ona atamamai sa faiaʻoga ai. O se tasi o nei tagata aʻoga o Abba ben Ibo, e valaau foi ia Abba Arika—Abba le tui umi—ae mulimuli ane sa lauiloa ai o ia o Rab. Na toe taliu atu i Papelonia pe tusa o le 219 T.A. ina ua maeʻa ona aʻoaʻoina e Judah ha-Nasi ona o lenei mea na faailogaina ai se suiga tele i le tāua faaleagaga o tagata Siū i Papelonia. Sa faatū e Rab se aʻoga i Sura, o se vaipanoa e toatele ai tagata Iutaia ae tau leai ni tagata atamamai. Ona o lona talaaga na tosina atu ai le 1,200 tagata aʻoga i lana aʻoga, atoa ma le faitau afe na auai atu i masina o le kalena faa-Iutaia o Atara ma Elula. O se tagata iloga sa iai i le taimi o Rab, e suafa ia Samuelu, sa ia faatuina se aʻoga i Nehardea. O isi aʻoga iloga na manu aʻe i Pumbeditha ma Mehoza.

O lea la ua lē toe manaomia nei ona tau malaga i Palesitina, auā o lea ua mafai ona aʻoga se tasi i tagata atamamai i Papelonia. O le faatulagaina o le Mishnah e avea o se tusi e ese mai na saunia ai le auala mo aʻoga i Papelonia e matuā tutoatasi ai lava i latou. E ui lava ina ua ese le auala ma metotia o suesuega ua iai nei i Palesitina ma Papelonia, ae sa lē aunoa le iai o fesootaiga sa faafesuiai foi a latou faiaʻoga lea sa faatumauina ai le autasi i aʻoga.

I le agaʻi mai i le iuga o le senituri lona fa ma le amataga o le senituri lona lima T.A., na amata ai ona faigata le tulaga o mea mo tagata Iutaia i Palesitina. O le anoanoai o faasasaaga atoa ma sauaga mai le pulega fou a Kerisinetoma aposetate na taitaia atu ai i le matuā soloiesea lava o Saneterini atoa ma le tulaga o le Nasi (augātamā) pe tusa o le 425 T.A. Na amata mai ai iina ona uaʻi atu le aʻoga a le au rapi a Palesitina i le faamaopoopoina o faamaumauga o felafolafoaiga i aʻoga ina ia faamautū ai lo latou faasaoina. Sa faanatinati ona tuufaatasia lenei galuega, i le taufaaiuiuga o le senituri lona fa T.A., ma lauiloa ai o le Talmud a Palesitina.b

A o amata ona fai ifo aʻoga i Palesitina, ae ua oo atu le au Amoraim i Papelonia i le tumutumuga o ana taumafaiga. Na atiina ae e Abaye ma Raba ni felafolafoaiga fenumiai ma le faigata ona malamalama i ai lea na mulimuli ane avea ma ata o le toe teuteuina o le Talmud. O le mea na sosoo ai, na amata ai e Ashi, o ia o le faaao o le aʻoga i Sura pe tusa o le (371-427 T.A.), ona faaputuputu ma tusia ia iugafono o felafolafoaiga. E tusa ai o le faamatalaga a Steinsaltz, na ia faia lenei mea ona o le “popole e faapea, talu ai le lē maopoopo o mea e pei o le tulaga sa iai, e tele se vaega o faamatalaga tuugutu sa ono faagaloina.”

O lenei vaega tele o faamatalaga e lei faamaopoopoina e se tagata e toatasi po o se tupulaga foi e tasi. Na faaiuina le vaitaimi o le au Amoraim i Papelonia i le senituri lona lima T.A., ae o le galuega o le teuteuina faaiu o le Talmud a Papelonia sa faaauau mai seia oo i le senituri lona ono T.A. e le vaega e taʻua o Saboraim, o le faaupuga faa-Arama o lona uiga “o lē faamatalaina,” po o “ē e iai faamatalaga.” O lenei teuteuina mulimuli na tuufaatasia ai le faitau afe o mataupu e lei maeʻa ona talanoaina atoa ma le toe faaupuina ma faasaʻoina o felafolafoaiga mai le tele o senituri a le au rapi, na maua ai le faiga ma le faatulagaga o le Talmud a Papelonia lea e tuese ai mai isi tusitusiga Iutaia uma muamua atu.

O le ā na Faataulauina e le Talmud?

Sa taumafai le au rapi o le Tulmud e faamaonia mai faapea e tasi lava le mea e pogai mai ai le Mishnah ma Tusitusiga Eperu. Peitai aisea na latou mananao ai e faamaonia mai lenei tulaga? Na faapea mai Jacob Neusner: “O le mataupu o loo talanoaina e faatatau i le tulaga o le Mishnah. Peitai o le mea tonu lava ia o le faamautuina o le pule a lē na tusiaina.” Ina ia faamalosia atoa le pule a lē na tusiaina, o laina taitasi o le Mishnah, o nisi taimi o upu uma lava, sa iloiloina, sa fesiligia, sa faamalamalamaina, sa tatau ona tutusa i ni ona vaega. Sa matauina e Neusner e faapea o le auala lea na “toe fetuunai ai e le au rapi le faatonutonuina o le Mishnah i faiga eseese.” E ui lava o se galuega ua atoatoa ona saunia, ae ua amata nei ona iloiloina le Mishnah. I le taimi o lenei iloiloga, sa toe faatulaga ma toe faaleleia ai.

O lenei galuega fou—le Talmud—na faataunuuina ai le fuafuaga a le au rapi. Na latou saunia tulafono e mulimuli ai, na faapea foi ona aʻoaʻoina ai tagata ina ia mafaufau e pei o le au rapi. Sa talitonu le au rapi e faapea o la latou auala e suesue ma faatulaga ai mea o loo atagia mai ai manatu o le Atua. Na iu ina avea ai le suesueina o le Talmud ma sini autū i taumafaiga uma, o se faiga faatapuaiga—le faaaogaina o le mafaufau e manatunatu ai ma faataʻitaʻi i le Atua. Mo tupulaga o loo fāi mai, o le faiga lava lea o le a suesueina ai le Talmud. O le iuga? Na tusia e le tusitala o talafaasolopito o Cecil Roth e faapea: “Na avatu e le Talmud i [tagata Iutaia] se eseesega mataina lea na faaesea ai i latou mai isi, atoa ai ma lo latou malosi uigaese o ni tagata autasi. O le tulaga i le latou gagana sa faamalosia atili ai o latou mafaufauga, sa avatu ai ia i latou le tomai tau le mafaufau e faia ai faapea. . . . Na avatu e le Talmud i tagata Iutaia sa ʻaināina i le vaitaimi mai le 500 agaʻi i le 1500 T.A. se isi lalolagi e sosola i ai . . . Na avatu ai ia i latou se nuu latou te mafai ona feaveaia pe a leiloa lo latou lava nuu.”

E ala i le aʻoaʻoina o isi i manatu o le au rapi, ua avatu moni ai lava i le Talmud le pule. Peitai o le fesili mo tagata uma—tagata Iutaia ma ē e lē o ni Iutaia—e faapea, Po o atagia moni mai ea i le Talmud le finagalo o le Atua?—1 Korinito 2:11-16.

[Faaopoopoga i lalo]

a Mo nisi faamatalaga e uiga i le atiina ae atoa ma manatu autū o loo i le Mishnah, tagai i le mataupu “Le Mishnah ma le Tulafono a le Atua ia Mose” i Le Olomatamata o Novema 15, 1997.

b O le Talmud a Palesitina e lauiloa foi e le toatele o le Talmud a Ierusalema. Peitai, o lenei faaupuga e lē saʻo, auā sa lē faatagaina tagata Iutaia e ō mai i Ierusalema i le tele o le vaitaimi o le Amoraim.

[Pusa i le itulau 31]

O Talmud e Lua—E Faapefea lo la Faatusatusaga?

O le uiga o le upu Eperu “Talmud” o le “suesue” po o le “aʻoaʻoina.” Sa agaʻi atu le au Amoraim mai Palesitina ma Papelonia e suesueina, po o le iloiloina, o le Mishnah. Sa faia faapea e Talmud a (Palesitina ma Papelonia), ae e faapefea lo la faatusatusaga? Na tusia e Jacob Neusner e faapea: “O le Talmud muamua na iloiloina faamaoniga, o lona lua na suesueina manatu moni; na tausisi le muamua i mataupu i totonu o lona lava lotoifale, o lona lua na mamao ma lautele mataupu sa aofia ai.”

O le matuā loloto ma maeʻaeʻa o le saunia o le Talmud a Papelonia ua lē gata ai ina sili atu ona lautele ae e uigā foi ona manatu i le faaaogaina ma le iloiloina. Pe a taʻua le upu “Talmud,” e masani lava o loo uiga atu i le Talmud a Papelonia. O le Talmud lenei o loo toatele tagata latou te suesueina ma talanoa i ai i le faasolo mai o senituri. O le manatu o Neusner, o le Talmud a Palesitina “o se galuega e lelei ona fai,” a o le Talmud a Papelonia “o se galuega a ni tagata e sili ona atamamai.”

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2026)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga