Te Kau “Foaki”: Ko Te Fakatuʼutuʼu Ia ʼa Sehova
“Ko he kau matāpule ʼe nātou tutuʼu ānai ʼi ai pea ʼe nātou fafaga ānai takotou ʼu faga ōvi.” — Isaia 61:5.
1. He koʼe ko te kupu “foaki” ʼe fakatupu hatatou manatuʼi ia Sehova?
ʼE FAʼA foaki lahi e te ʼAtua! Neʼe ʼui e te ʼapositolo ko Paulo: “[Ko Sehova] ʼe ina foaki ki te hahaʼi fuli te maʼuli pea mo te mānava pea mo te ʼu meʼa fuli.” (Gāue 17:25). ʼE ʼaoga kia tatou takitokotahi ke tou fakakaukau ki te ʼu ‘meʼa ʼofa matalelei pea mo te ʼu mōlaga haohaoa’ lahi ʼaē ʼe tali mai te Atua. — Sake 1:5, 17; Pesalemo 29:11; Mateo 7:7; 10:19; 13:12; 21:43.
2, 3. a) ʼE tonu ke faka ʼuhiga feafeaʼi te ʼu meʼa ʼofa ʼo te ʼAtua kia tatou? b) ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi te ʼui ʼaē ko te kau Levite ko te kau “foaki”?
2 Neʼe ʼeke e te tagata tohi pesalemo pe koteā ānai he meʼa ke ina liufaki kia Sehova (Pesalemo 116:12). ʼE mole ʼi ai foki he meʼa ʼe maʼu e te tagata pe ʼe ko he meʼa ʼe ina foaki ki te ʼAtua ʼe ʼaoga kia te ia (Pesalemo 50:10, 12). Kae fakahā e Sehova ʼe ina leleiʼia, te hahaʼi loto fakafetaʼi ʼaē ʼe nātou foaki ia nātou totonu ki te tauhi moʼoni (Fakatatau mo Hepeleo 10:5-7). Ko te hahaʼi fuli ʼe tonu ke nātou foaki ia nātou totonu ki tonatou Tupuʼaga ʼaē, ʼe feala ke ina foaki mo he tahi ʼu pilivilesio, ohage ko te kau Levite ʼi te temi muʼa. Ko te kau Iselaele katoa neʼe kua foaki ki te ʼAtua; kae, neʼe ina fili te hahaʼi ʼo te famili faka levitike ʼo Alone ko he kau pelepitelo ke nātou momoli he ʼu sakilifisio ʼi te tapenakulo pea ki muli age ʼi te fale lotu. Kae feafeaʼi te toe ʼo te kau Levite?
3 Neʼe ʼui e Sehova kia Moisese: “Fakaōvi mai te telepi ʼo Levi (...). Pea ʼe tonu ānai ke nātou tokaga ki te ʼu meʼa fuli ʼo te falelā ʼo te fono (...). Pea ʼe tonu ānai ke ke foaki te kau Levite kia Alone pea mo tona ʼu foha. Ko te kau foaki ia nātou [faka hepeleo, nethounim], ko te kau foaki kia te ia, mai te ʼu foha ʼo Iselaele.” (Faka au 3:6, 8, 9, 41). Ko te kau Levite neʼe “foaki” kia Alone ke nātou fai te ʼu gāue ʼaē ʼi te tapenakulo; koia neʼe feala ke ʼui ai e te ʼAtua: “Ko te kau foaki, ko te kau foaki kia te ʼau, mai te lotolotoiga ʼo te ʼu foha ʼo Iselaele.” (Faka au 8:16, 19; 18:6). Ko ʼihi Levite neʼe nātou fai te ʼu gāue māhani; ko ʼihi neʼe nātou maʼu te ʼu pilivilesio lahi, ohage ko te akonakiʼi ʼo te ʼu lao ʼa te ʼAtua (Faka au 1:50, 51; 1 Fakamatala 6:48; 23:3, 4, 24-32; 2 Fakamatala 35:3-5). Tou fakatokagaʼi age muʼa te tahi hahaʼi neʼe “foaki” pea mo tona fakatatau ʼi te temi nei.
Te liliu mai ʼa te kau Iselaele mai Papiloni
4, 5. a) Ko te kau Iselaele fea ʼaē neʼe toe liliu mai ʼi te ʼaunofo ʼi Papiloni? b) ʼI te temi nei, koteā ʼaē ʼe fakatatau ki te toe liliu mai ʼa te kau Iselaele mai te ʼaunofo?
4 ʼE fakamatala e Esitalasi pea mo Nehemia te liliu mai ʼaē ʼo te toe ʼo te kau Iselaele mai Papiloni ʼo taki nātou e te kovana pule ko Solopapele, ki tonatou fenua ke nātou toe fakatuʼu te tauhi moʼoni. Ko te ʼu fakamatala ʼaia e lua ʼe nā ʼui mai, ko te hahaʼi ʼaē neʼe toe liliu mai ko te toko 42 360. Neʼe lauʼi afe niʼihi ia nātou ʼaia neʼe ko te “ ʼu tagata ʼo te hahaʼi ʼo Iselaele”. Pea talanoa leva te ʼu fakamatala ki te kau pelepitelo. Pea hoko mai ai mo te kau Levite e toko 350, ʼaia neʼe kau ai te kau hiva pea mo te kau avahi matapā. Pea ʼe toe talanoa ia Esitalasi pea mo Nehemia ki te tahi ʼu hahaʼi e lauʼi afe ʼe ʼiloga mai ia ko te kau Iselaele, pe ʼe lagi ko he kau pelepitelo pe la, kae neʼe mole feala ke nātou fakamoʼoni tonatou hōloga. — Esitalasi 1:1, 2; 2:2-42, 59-64; Nehemia 7:7-45, 61-66.
5 Ko te toe ʼaia ʼo Iselaele ʼaē neʼe fetuku fakapōpula pea ki muli age neʼe toe liliu ki Selusalemi pea mo Suta neʼe ina fakahā te fia pipiki fakamalotoloto ki te ʼAtua pea mo te tauhi moʼoni. Ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe kua mātou ʼui, ʼi te temi nei ʼe tou sisio ai ki tona fakatatau mo te toe ʼo te toko 144 000 ʼaē kua mavae mai te popūla ʼaē neʼe taʼofi ai e Papiloni Lahi ʼi te taʼu 1919.
6. ʼE fakaʼaoga feafeaʼi e te ʼAtua te kau Iselaele fakalaumālie ʼi totatou temi?
6 Talu mai tona fakahāo ʼi te taʼu 1919, ko te toe ʼo te ʼu tēhina fakanofo ʼo Kilisito neʼe gāue fakamālohi ʼo ʼuhiga mo te tauhi moʼoni. Neʼe tapuakina e Sehova tana ʼu faiga moʼo tānaki te toe ʼo te toko 144 000, ʼaē ʼe nātou faʼufaʼu ia “te Iselaele ʼo te ʼAtua”. (Kalate 6:16; Fakahā 7:3, 4.) Ko te toe ʼo te toko 144 000 ʼe nātou faʼufaʼu “te tagata kaugana agatonu mo poto”, ʼaē ʼe fakaʼaoga moʼo tufa ʼo he meʼa kai fakalaumālie lahi ʼe maʼu ai te maʼuli, pea ʼe gāue lahi moʼo tufaki te meʼa kai ʼaia ʼi te kele katoa. — Mateo 24:45-47.
7. Ko ai koa ʼaē ʼe fakatahi mo te kau kilisitiano fakanofo ʼi te tauhi moʼoni?
7 Ohage ko tona fakahā e te alatike kua ʼosi atu, ʼe kau ki te hahaʼi ʼa Sehova te toko miliona ʼo te “tahi ʼu ōvi”, ʼaē kua foaki e te ʼAtua kia nātou te falala ʼaē ke nātou fakalaka ʼi te mamahi lahi ʼaē kua ōvi mai. Ko te ʼu ōvi ʼaia ʼe nātou holi ke nātou tauhi tuʼumaʼu kia Sehova ʼi te kele, ʼaē ʼe mole nātou toe pakupaku ai ānai mo fia ʼiʼinu pea ʼe mole toe tafe ānai he ʼu loʼimata ʼo he mamahi (Soane 10:16; Fakahā 7:9-17; 21:3-5). ʼE tou maʼu koa he meʼa ʼi te fakamatala ʼo te toe liliu mai ʼa te kau Iselaele mai Papiloni ʼe fakatatau ki te hahaʼi ʼaia? Ei!
Ko te hahaʼi neʼe mole ko he kau Iselaele neʼe toe liliu mo nātou
8. Ko ai ʼaē neʼe kauga fagona mo te kau Iselaele ʼi tanatou mavae ʼi Papiloni?
8 ʼI te temi ʼaē neʼe fai ai te pāuʼi ʼi Papiloni kia nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa kia Sehova ke nātou toe liliu ki te Kele ʼo te fakapapau, neʼe lauʼi afe te hahaʼi neʼe mole ko he kau Iselaele neʼe nātou tali lelei ki te pāuʼi ʼaia. ʼI te ʼu tohi ʼaē ʼe fakahā mai e Esitalasi pea mo Nehemia, ʼe tou lau neʼe ʼi ai mo te kau “Netinime” (ko tona faka ʼuhiga, “ko te kau foaki”) pea mo “te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone”, ʼaē neʼe fakatahi fuli ko te toko 392. ʼE toe fakahā foki e te ʼu fakamatala neʼe ʼi ai mo te tahi ʼu hahaʼi neʼe toko 7 500: ‘ko te kau kaugana tagata pea mo te kau kaugana fafine, pea mo “te kau hiva tagata pea mo te kau hiva fafine’, neʼe mole ko he kau Levite (Esitalasi 2:43-58, 65; Nehemia 7:46-60, 67). Koteā te tupuʼaga ʼo te toe liliu ki Selusalemi ʼo te hahaʼi tokolahi neʼe mole ko he kau Iselaele?
9. Koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e te laumālie ʼo te ʼAtua ʼi te toe liliu mai ʼaē mai te ʼaunofo ʼaē ʼi Papiloni?
9 ʼE talanoa ia Esitalasi 1:5 kia “nātou fuli ʼaē neʼe fakaʼala tonatou ʼatamai e te ʼAtua moʼoni, ke nātou hake ʼo toe laga te fale ʼo Sehova”. ʼIo, ko Sehova ʼaē neʼe tupu ai te toe liliu ʼa te hahaʼi. Neʼe ina uga tonatou ʼatamai ke nātou fai te faʼahi ʼaia. Mai te lagi, ʼe feala ke fai e te ʼAtua te meʼa ʼaia ʼo ina fakaʼaoga tona laumālie maʼoniʼoni, tona mālohi gāue. Koia, ko nātou fuli ʼaē neʼe tutuʼu ake “ke nātou hake ʼo toe laga te fale ʼo Sehova,” neʼe tokoni kia nātou ki te fai ʼo te meʼa ʼaia “ia te laumālie [ʼo te ʼAtua]”. — Sakalia 4:1, 6; Asea 1:14.
Tona tatau ʼi te temi nei
10, 11. Koteā te fakatatau ʼe feala ke tou fai ʼaki te hahaʼi ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu mai Papiloni?
10 Ko ai koa ʼaē ʼe fakatātā e te hahaʼi ʼaē neʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu ki Selusalemi? Tokolahi ʼi te kau kilisitiano ʼe feala pe ke nātou tali fēnei: ‘Ko te kau Netinime ʼe fakatatau ki te “tahi ʼu ōvi” ʼaē ia ʼaho nei.’ ʼE moʼoni, kae ʼe mole ko te kau Netinime pe; heʼe ko te hahaʼi fuli ʼaē neʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu ki Selusalemi ʼe nātou fakatātā te kau kilisitiano ʼaē ʼe mole kau ki te Iselaele fakalaumālie ia ʼaho nei.
11 Ko te tohi ʼE feala ke koutou maʼuʼuli ʼi Alamaketone pea mo hu ki te mālama foʼou ʼo te ʼAtuaa (fakafalani) neʼe fakatokaga fēnei: “Neʼe mole ko te toko 42 360 pe ʼo te toe ʼo te kau Iselaele ʼaē neʼe mavae ʼi Papiloni ʼi te taki ʼa te kovana ko Solopapele (...). Neʼe kau fagona mo nātou te hahaʼi e lauʼi afe neʼe mole ko he kau Iselaele. (...) Ko te kau [Netinime], pea mo ʼihi age hahaʼi neʼe mole ko he kau Iselaele: ko te kau kaugana, te kau hiva tagata pea mo te kau hiva fafine pea mo te ʼu hākoga ʼo te kau kaugana ʼa Salomone.” ʼE toe fakamatala ʼe te tohi ʼaia: “Ko te kau [Netinime], te kau kaugana, te ʼu tagata hiva pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone, ko nātou fuli ʼaia ʼaē neʼe mole ko he kau Iselaele, neʼe nātou mavae ʼi te kele neʼe nātou ʼaunofo ai pea nātou toe liliu mo te toe ʼo te kau Iselaele (...). ʼE mole koa la tonu te manatu ʼaē ʼe ʼi ai ia ʼaho nei te hahaʼi mai te ʼu fenua kehekehe ʼe mole nātou kau ki te kau Iselaele fakalaumālie, ʼe tonu ke nātou fakatahi ki te toe ʼaia ʼo gāue fakatahi mo nātou ʼi te tauhi kia Sehova ʼAtua? Ei.” Ko nātou ʼaia “kua nātou liliu, ʼi te temi nei ko te fakatātā ʼo te kau [Netinime], te kau tagata hiva pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone.”
12. ʼE fakaʼaoga feafeaʼi e Sehova tona laumālie ʼo makehe age ʼo ʼuhiga mo te kau Iselaele fakalaumālie, kae koteā koa ʼaē ʼe tou ʼiloʼi papau ai ko te laumālie ʼaia ʼe ʼāteaina ki tana kau ʼatolasio fuli?
12 Ohage ko te faʼifaʼitaki ʼāfea, ko te ʼAtua ʼe ina toe tuku mai tona laumālie kia nātou ʼaē ʼe falala ke nātou maʼuʼuli ʼo heʼe gata ʼi te kele. ʼE mahino ia ʼe mole nātou toe tupu. Ko te toko 144 000 ʼe nātou tahi ʼiloʼi te moʼi lakaga ʼe makehe ʼosi ʼi tanatou toe tupu ko he ʼu foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua ʼi tonatou fakanofo ʼaki te laumālie maʼoniʼoni (Soane 3:3, 5; Loma 8:16; Efesi 1:13, 14). Ko te fakanofo ʼaia, e ko he fakahāhā fakatalakitupua ia ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua ki te kiʼi faga ōvi. Kae ʼe toe ʼaoga foki te laumālie ʼo te ʼAtua moʼo fai tona finegalo. Koia, neʼe ʼui fēnei ai e Sesu: ‘Ko te Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼe ina foaki ānai te laumālie maʼoniʼoni kia nātou ʼaē ʼe nātou kole kia te ia.’ (Luka 11:13). Tatau aipe pe ʼe maʼu e ia ʼaē ʼe ina kole te ʼamanaki ki selo pe ʼe kau ki te tahi ʼu ōvi, ko te laumālie ʼo Sehova ʼe ʼāteaina ʼauptio moʼo fai ʼo tona finegalo.
13. ʼE feala feafeaʼi te gāue ʼa te laumālie ki te kau kaugana fuli ʼa te ʼAtua?
13 Ko te laumālie ʼo te ʼAtua neʼe ina uga te kau Iselaele pea mo nātou ʼe mole Iselaele ke liliu ki Selusalemi, pea ʼe ina fakamālohiʼi pea mo tokoni ki te kau kaugana agatonu fuli ʼi te temi nei. Tatau aipe, pe neʼe foaki ki te kilisitiano e te ʼAtua, ia te ʼamanaki ki te maʼuli ʼi te lagi pe ʼe ʼi te kele, ʼe tonu ke ina faka mafola te logo lelei, pea ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe ina faka fealagia kia ia ke agatonu ʼi te faʼahi ʼaia. Ko tatou takitokotahi — tatau aipe pe koteā hotatou ʼamanaki — ʼe ʼaoga kia tatou ke tou gāueʼi te ʼu fua ʼo te laumālie, ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu katoa. — Kalate 5:22-26.
Neʼe foaki ia nātou ki te gāue makehe
14, 15. a) ʼI te hahaʼi ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu ki Selusalemi, ko ai koa te ʼu kūtuga ʼaē e lua neʼe fakakehekeheʼi? b) Ko ai koa te kau Netinime, pea koteā ʼaē neʼe nātou fai?
14 ʼI te ʼu lauʼi afe hahaʼi ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe uga e te laumālie ke liliu mo te kau Iselaele, neʼe ʼi ai te ʼu kiʼi kūtuga e lua neʼe kehekeheʼi e te Folafola ʼa te ʼAtua — ko te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone. Ko ai koa ia nātou? Koteā te meʼa ʼaē ʼe nātou fai? Pea ʼe koteā tona fakatātā ia ʼaho nei?
15 Ko te kau Netinime neʼe ko te kūtuga ʼe mole ko he kau Iselaele pea neʼe nātou maʼu te pilivilesio ʼaē ko te gāue mo te kau Levite. Tou manatuʼi te kau Kananeane ʼo Kapaone ʼaē neʼe nātou liliu “ko te kau taʼakau pea mo ōhu vai ki te fakatahi pea mo te aletale ʼo Sehova.” (Sosue 9:27). Neʼe lagi ʼi ai honatou ʼu hāko neʼe kau ʼi te kau Netinime ʼaē neʼe liliu mai Papiloni, pea mo ʼihi age neʼe toe fakakau ki te kau Netinime ʼi te temi hau ʼo Tavite pea mo ʼihi atu temi (Esitalasi 8:20). Koteā ʼaē neʼe fai e te kau Netinime? Ko te kau Levite neʼe foaki nātou moʼo tokoni ki te kau pelepitelo, pea ki muli age ko te kau Netinime neʼe foaki nātou moʼo tokoni ki te kau Levite. Neʼe ko he pilivilesio ia ki he kau matāpule, kua silikosisio.
16. Neʼe feafeaʼi te fetogi ʼo te tuʼulaga ʼo te kau Netinime ʼaki te temi? (Vakaʼi ʼi te meʼa ʼaē ʼe tohi “Te fetogi ʼo te tuʼulaga”.)
16 ʼI te mavae ʼa te kūtuga ʼaia ʼi Papiloni, neʼe mole hahaʼi te kau Levite, ʼi te kau pelepitelo pea mo te kau Netinime pea mo “te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone”. (Esitalasi 8:15-20.) Ko te Tikisionalio ʼo te Tohi-Tapu (fakapilitānia), ʼa te Dr. James Hastings, neʼe ina ʼui fēnei: “Ki muli age ʼe tou sio ki [te kau Netinime] kua fakanofo ko te kalasi kua fakatapuʼi, pea kua foaki te ʼu pilivilesio kia nātou.” Ko te sulunale Vetus Testamentum neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te fetogi neʼe fai. ʼI te ʼosi liliu mai te ʼaunofo, ko te kau [matāpule] ʼaia neʼe mole kei ʼui ia nātou ko he kau popūla ʼi te fale lotu, kae ko he kau faifekau; ʼo nātou hage pe ko te ʼu kūtuga ʼaē ʼe gāue ʼi te fale lotu.” — Vakaʼi ʼi te meʼa ʼaē ʼe tohi “Te fetogi ʼo te tuʼulaga”.
17. He koʼe neʼe ʼasili lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Netinime, pea koteā tona fakamoʼoni mai ʼo te meʼa ʼaia ʼi te Tohi-Tapu?
17 ʼIo, ʼe mahino ia ko te kau Netinime neʼe mole nātou liliu ai leva ko te tatau ʼo te kau pelepitelo pea mo te kau Levite. Koteʼuhi ko nātou ʼaenī neʼe ko te kau Iselaele, pea neʼe fili ia nātou e Sehova totonu pea ʼe mole feala ke fetogi nātou e he hahaʼi ʼe mole ko he kau Iselaele. Kae, ʼi tona fakahā e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te toko siʼi ʼo te kau Levite neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe foaki ki te kau Netinime ke nātou fai ʼi te tauhi ʼaē ki te ʼAtua. Neʼe tuku age tonatou ʼu nofoʼaga ʼe ōvi ki te fale lotu. ʼI te temi ʼo Nehemia neʼe nātou gāue mo te kau pelepitelo ki te toe fakatuʼu ʼo te ʼu kaupā ʼaē ʼe ōvi ki te fale lotu (Nehemia 3:22-26). Pea neʼe fakatotonu foki e te hau ʼo Pelesia ke ʼaua naʼa totogi te tukuhau e te kau Netinime, ohage pe ko te kau Levite, ʼuhi ko tanatou tauhi ʼaē ʼi te fale lotu (Esitalasi 7:24). ʼE ʼiloga mai ai te haʼi fakatahi ʼonatou ʼaia neʼe “foaki” (te kau Levite mo te kau Netinime) ʼi te faʼahi fakalaumālie pea ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Netinime kua ʼasili tona lahi ʼo mulimuli pe ki te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga, logope tonatou mole lau ʼaē ohage ko he kau Levite. Ki muli age, ʼi te temi ʼaē neʼe tānaki ai e Esitalasi te hahaʼi ʼaunofo ki te toe liliu, neʼe mole ʼi ai pe la he Levite ia nātou ʼaia. Koia neʼe ina kumi fakamālohi ai ke ina maʼu niʼihi ʼo nātou. ʼO katoa ai te toko 38 Levite pea mo te toko 220 Netinime neʼe toe liliu ki Selusalemi ke nātou hoko “ko he kau minisi ʼo te fale ʼo totatou ʼAtua”. — Esitalasi 8:15-20.
18. Ko te ʼu tuʼulaga fea ʼaē neʼe lagi fai e te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone?
18 Neʼe ʼi ai foki te tahi kūtuga neʼe ʼiloga kehe pe ʼi te ʼu fakamatala ʼaia, ko te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone. ʼE mole lahi he ʼu fakamatala ʼe fai e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaia. Ko ʼihi ia nātou, neʼe ko te ʼu “foha ʼo Sofelete”. Neʼe toe tohi e Esitalasi ki te higoa ʼaia te tahi ʼu mata ʼi tohi, ʼo liliu ai ko Hassophèrèth, ʼaē ʼe feala ke faka ʼuhiga ko “te sekelipa.” (Esitalasi 2:55; Nehemia 7:57). Neʼe lagi ko he kau sekelipa pe ʼe ko he kau tagata hiki tohi, neʼe fakakau ki te fale lotu pe neʼe fakaʼaoga nātou ki he ʼu faka sikalaipe. Logope ko nātou ko te ʼu hāko ʼo he kau matāpule, ko te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone neʼe nātou fakahā tanatou pipiki aē kia Sehova ʼi tanatou mavae ʼi Papiloni ʼo toe liliu ki Selusalemi ke nātou kau ki te toe fakatuʼu ʼo Tana tauhi.
Tou foaki ia tatou totonu ʼi te temi nei
19. Ko te ʼu vahaʼa feafeaʼi ʼaē ʼe hoko ʼi te kau kilisitiano fakanofo ʼo te temi nei mo te tahi ʼu ōvi?
19 ʼI totatou temi, neʼe fakaʼaoga mālohi e te ʼAtua te toe ʼo te kau kilisitiano fakanofo moʼo fakahaʼele te tauhi moʼoni pea mo fakahā te logo lelei (Maleko 13:10). Neʼe nātou fiafia foki ʼi tanatou sisio ki te ʼu hogofulu afe, te ʼu teau afe, pea mo te ʼu miliona ʼo te tahi ʼu ōvi ʼe ʼomai ʼo fakatahi mo nātou ʼi te tauhi! Pea ʼe ko he gāue fakatahi taulekaleka ʼe hoko ia nātou ʼaē ko te toe ʼo te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi! — Soane 10:16.
20. Koteā te mahino foʼou ʼe feala ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te fakatatau ʼaē ki te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone (Tāʼaga Lea 4:18)?
20 Ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe liliu mai te ʼaunofo ʼi te Papiloni ʼāfea ʼe fakatatau ia ki te tahi ʼu ōvi ʼaē ʼe gāue mo te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie ʼi te temi nei. Kae koteā te tupuʼaga ʼo te fakakeheʼi e te Tohi-Tapu te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone? ʼI te faʼifaʼitaki ʼaia, ko te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone neʼe foaki age kia nātou te ʼu pilivilesio ʼe lahi ake ʼi te tahi hahaʼi ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu mai Papiloni. Ko te meʼa ʼaia ʼe feala pe ke ina fakatātā te haga ʼaē ʼa te ʼAtua ʼo foaki te ʼu pilivilesio lahi pea mo te ʼu maʼua lahi ki ʼihi kilisitiano fakapotopoto mo fai gāue ʼi te tahi ʼu ōvi.
21. Ko te ʼu tuʼulaga pea mo te ʼu pilivilesio feafeaʼi ʼaē kua ʼasili lahi ʼaē neʼe maʼu e ʼihi tēhina ʼe nātou ʼamanaki ki te maʼuli ʼi te kele?
21 Ko te ʼu pilivilesio lahi ʼaē neʼe maʼu e te kau Netinime neʼe fakapipiki tāfito ia ki te ʼu gāue fakalaumālie. Ko te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone neʼe ʼiloga ia tanatou maʼu te ʼu maʼua faka sikalaipe. ʼE toe feiā pe mo te temi nei, ʼe tapuakina e Sehova tana hahaʼi ʼo ina fai ki ai “te ʼu tagata ʼofa” ke nātou maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki nātou (Efesi 4:8, 11, 12). ʼI tanatou kau ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, e lauʼi afe te ʼu tēhina fakapotopoto mo māhani, ‘ ʼe nātou fafaga te faga ōvi’ ʼaki tanatou gāue lahi ʼi te gāue faka silikosikilipisio pea mo te gāue faka tisitilike, pe ʼe ʼi te ʼu komite faka filiale ʼo te ʼu komite ʼo te Sosiete Watch Tower ʼaē e 98 (Isaia 61:5). ʼI te nofoʼaga ʼo te Sosiete, ʼaki te taki ʼa te “tagata kaugana agatonu” pea mo tona Kolesi pule, ʼe ako te ʼu tagata ʼe nātou lavaʼi te fai ʼo te gāue ke tokoni ki te teuteuʼi ʼo te meʼa kai fakalaumālie (Luka 12:42). Ko ʼihi kua fualoa tonatou foaki ʼonatou maʼuli, neʼe ako nātou ki te fakahaʼele ʼo te ʼu Petele pea mo te ʼu fale ta tohi, pea mo takitaki ʼi te malamanei katoa te ʼu polokalama faʼu fale — ohage ko te faʼu ʼo te ʼu fale ʼo te ʼu filiale pea mo he ʼu fale ki te tauhi faka kilisitiano. ʼE nātou gāue lelei ʼaupito ʼo gāue fakatahi mo te toe ʼo te kau kilisitiano fakanofo, ʼaē ʼe kau ki te tuʼulaga faka pelepitelo. — Vakaʼi ia 1 Kolonito 4:17; 14:40; 1 Petelo 2:9.
22. He koʼe ʼe ʼaoga ke foaki ki niʼihi ʼo te tahi ʼu ōvi te ʼu tuʼulaga lalahi ʼi te temi nei, pea ʼe tonu ke faka ʼuhiga feafeaʼi kia tatou?
22 ʼI te ʼu temi ʼāfea, ko te kau pelepitelo pea mo te kau Levite neʼe nātou haga fai tanatou gāue ʼi te lotolotoiga ʼo te kau Sutea (Soane 1:19). ʼI te temi nei, ko te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie ʼi te kele ʼe tonu ke faka ʼalu ʼo toko siʼi tona hahaʼi (vakaʼi ia Soane 3:30). Pea ʼi te hili ānai ʼo te faka ʼauha ʼo Papiloni Lahi, ko te toko 144 000 ʼaē kua ‘fakamaʼu’ ʼe nātou nonofo ānai ʼi te lagi ki te ʼohoana ʼo te Akeno (Fakahā 7:1-3; 19:1-8). Kae ki te tahi ʼu ōvi ʼe tonu ke nātou tuputupu ʼo hahaʼi. Kae ʼi tona ʼuhiga ko ʼihi ʼo nātou ʼaē ʼe fakatatau ki te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone, kua tuku kia nātou te ʼu tuʼulaga lalahi ʼaki te takitaki ʼa te toe ʼo te kau kilisitiano fakanofo, ʼe mole nātou fiatuʼu ai pe ʼe nātou manatu ʼe nātou maʼuhiga ake ʼi te tahi ʼu ōvi (Loma 12:3). ʼE tou falala ai leva ko te hahaʼi ʼa te ʼAtua ka nātou “haʼu ānai mai te mamahi lahi,” ʼe ʼi ai ānai he ʼu tagata kua māhani — “te kau tama ʼaliki” — neʼe teuteuʼi nātou moʼo takitaki te tahi ʼu ōvi. — Fakahā 7:14; Isaia 32:1; fakatatau mo Gāue 6:2-7.
23. He koʼe ʼe tonu ke tou haga taupau fulifuli he loto fia foaki lahi ʼo ʼuhiga mo te tauhi ki te ʼAtua?
23 Ko nātou fuli ʼaē neʼe liliu mai Papiloni neʼe nātou tali lelei ke nātou gāue fakamālohi pea mo fakahā ko te tauhi ʼo Sehova ʼe tuʼu ki muʼa ʼi tonatou ʼatamai pea mo tonatou loto. ʼE toe feiā pe mo te temi nei. ʼO fakatahi mo te toe ʼo te kau kilisitiano fakanofo, ‘ko he kau matāpule ʼe nātou tutuʼu ānai ʼi ai pea ʼe nātou fafaga ānai te ʼu faga ōvi’. (Isaia 61:5.) Koia, logope pe koteā te falala ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua kia tatou, logope pe koteā te ʼu pilivilesio ʼaē ʼe foaki ki te kau tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo ʼaki te laumālie ia muʼa ʼo te ʼaho lagavaka ʼo Sehova ia Alamaketone, tou haga gāueʼi te ʼatamai ʼaē ko te tokaga ki te hahaʼi pea mo foaki lahi. ʼE mole feala ke tou liufaki kia Sehova tana ʼu meʼa lelei fuli fakatalakitupua ʼaē neʼe ina tuku mai kia tatou, kae logope pe koteā he meʼa ʼe tou fai ʼi tana kautahi, ʼe tonu ke tou fai ʼaki totatou loto katoa (Pesalemo 116:12-14; Kolose 3:23). Koia ko tatou fulifuli ʼe feala ke tou foaki ia tatou totonu ki te tauhi moʼoni, ko te tahi ʼu ōvi ʼe nātou gāue fakatahi mo te kau kilisitiano fakanofo, ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ki te “hau ki te kele”. — Fakahā 5:9, 10.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼU pasina 142 ki te 147; tohi neʼe faka mafola e te Watchtower and Tract Society of New York, Inc.
ʼE koutou manatuʼi koa te ʼu puani ʼaenī?
◻ Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ki te kau Levite ko te “kau foaki” ʼi te Iselaele ʼāfea?
◻ Ko te hahaʼi fea ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe liliu mai ʼi te ʼaunofo, pea ko ai ʼaē ʼe nātou fakatā?
◻ Ko te fetogi fea ʼaē ʼe ʼiloga mai neʼe hoko ʼi te kau Netinime?
◻ ʼO ʼuhiga pea mo te kau Netinime pea mo te ʼu foha ʼo te kau kaugana ʼa Salomone, koteā tona fakatatau ʼe tou sisio ki ai ʼi te temi nei?
◻ Ko te falala fea ʼaē ʼe fakatupu e te gāue fakatahi ʼa te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi?
[Talanoa ʼo te pasina 14]
TE FETOGI ʼO TE TUʼULAGA
ʼE lahi te ʼu tikisionalio pea mo te ʼu encyclopédies faka tohi-tapu ʼe nātou talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu fetogi ʼaē neʼe hoko ki ʼihi ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe mole ko he kau Iselaele ʼaē neʼe toe liliu mai tanatou ʼaunofo. Ohage la, ki lalo age ʼo te talanoa tāfito ʼaē ko te “Fetogi ʼi tonatou tuʼulaga,” ʼe ʼui fēnei e te Encyclopædia Biblica: “Ko tonatou tuʼulaga faka sosiale ʼaē neʼe kua tou ʼosi vakaʼi, neʼe hikihiki ia ki ʼaluga. [Ko te kau Netinime] neʼe mole kei hage ia nātou ko he kau popūla ʼi te ʼuhiga totonu ʼaē ʼo te kupu ʼaia.” (Neʼe tohi e Cheyne pea mo Black, tohi III, pasina 3399). ʼI te The Cyclopædia of Biblical Literature, neʼe ʼui fēnei e John Kitto: “ ʼAua leva naʼa ʼui ʼe tokolahi ānai ia nātou ʼaia [te kau Netinime] ʼe liliu ānai ki tonatou ʼuhiga ʼāfea ʼi Palesitina (...) Ko te fia gāue fakamalotoloto ʼaē neʼe fakahā e te hahaʼi ʼaia, neʼe ina hikihiki lahi ia te tuʼulaga ʼo te kau Netinime.” (tohi II, pasina 417). The International Standard Bible Encyclopedia ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼAki te mālama ki te ʼu fakatahi ʼaia pea mo te meʼa neʼe hoko ʼi te temi ʼo Salomone, ʼe feala pe ke tou ʼui ko te kau kaugana ʼa Salomone neʼe lahi ʼaupito tonatou ʼu maʼua ʼi te lua fale lotu”. — Neʼe ta e G. W. Bromiley, tohi 4, pasina 570.
[Paki ʼo te pasina 15]
ʼI te temi ʼaē neʼe toe liliu ai te kau Iselaele ki Selusalemi ke nātou toe laga te kolo, neʼe lauʼi afe te hahaʼi ʼe mole ko he kau Iselaele neʼe ʼolo fakatahi mo nātou.
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Paki ʼo te pasina 17]
Ko te komite ʼo te filiale ʼaē ʼi Kolea. Ohage ko te kau Netinime ʼi te temi muʼa, ko te ʼu tagata ʼaē ʼe kau ki te tahi ʼu ōvi ʼe nātou maʼu ia ʼaho nei te ʼu maʼua lalahi ʼi te tauhi moʼoni.