Ko Te Fakafisi ʼAē Ki Te Maʼuli Pea Mo Te Pule ʼa Te ʼAtua ʼi Te 20 Sēkulō
“Ko te hahaʼi ʼe nātou tali te mole ʼi ai ʼo he ʼAtua ʼo nātou fakatuʼutuʼu tonatou ʼu maʼuli takitokotahi, ʼo mole lauʼia tonatou ʼu fua, ʼo mole nātou tokagaʼi te ʼAtua.” — Aux sources de lʼathéisme contemporain — Cent ans de débats sur Dieu.
LOGOPE la ʼe fakaofoofo ʼi tana ʼuluaki hā mai, ko he fuʼu ʼakau ʼe hage ko he tule ʼe feala ki muli age ke liliu ko he meʼa māhani. ʼE tou māhani ki tana tuʼu ʼi henī; ʼo mole kei fakamanavahe tona māʼoluga.
ʼE toe feiā pe ʼo ʼuhiga mo te mole tui ki te ʼAtua. Logope la te ʼu tuʼuga talanoa neʼe lagaʼi e te faʼahi ʼaia lolotoga te 19 sēkulō, ko te fakafisi ʼaē ki te maʼuli ʼo te ʼAtua ʼe mole kei fakapuna’maʼuli peʼe fakatupu hoha ia ʼaho nei. Neʼe ʼi ai te temi neʼe fakagafua ai te mole tui ki te ʼAtua ke maʼu ai he vāhaʼa lelei ia nātou ʼaē ʼe tui pea mo nātou ʼaē ʼe mole tui ki te ʼAtua.
ʼE mole ko te faka ʼuhiga leva ʼo te meʼa ʼaia, ʼe lahi age te hahaʼi ʼe fakafisi ki te ʼu tonu ʼa te ʼAtua; kailoa ia, ko te fua ʼo te ʼu fakafehufehuʼi neʼe fai ki te hahaʼi ʼi te ʼu fenua e 11 ʼo kau kiai mo Amelika, mo Eulopa, pea mo Asia ʼe nātou fakahā ʼaki mai, te fakafuafua ʼaenī, ko nātou ʼaē ʼe ʼui ʼe mole nātou tui ki te ʼAtua ʼe ko te toko 2 mo tona tupu ʼi te toko teau. Kae, ʼe mālohi te manatu ʼaē ʼe mole ʼi ai he ʼAtua—māʼiape la ʼi te lotolotoiga ʼo te tokolahi ʼe tui ki te ʼAtua. ʼO lava feafeaʼi te faʼahi ʼaia?
Ko Te Fakafisi Ki Te Pule ʼa Te ʼAtua
ʼE fakatokagaʼi e te tohi (The Encyclopedia Americana): “ ʼI ʼihi temi ko te mole tui ʼaē ki te ʼAtua ʼe faka ʼuhiga pe ki te mole maʼuliʼi ʼo te tui peʼe ki te fakapōʼuli ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua.” Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te haga ʼa te tohi (The New Shorter Oxford English Dictionary) ʼo foaki te lua faka ʼuhiga ʼaenī ʼe hoa mai ʼo ʼuhiga mo te kupu ʼaē ko “he tahi ʼe mole tui ki te ʼAtua”: “Ko he tahi ia ʼe fakafisi ki te ʼAtua ʼi te faʼahi ʼo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai; ko he heletiko.”—Neʼe mātou fakakeheʼi te ʼu mataʼi tohi.
ʼIo, ko te mole tui ki te ʼAtua ʼe feala pe ke ina fakatupu he fakafisi ki te maʼuli ʼa te ʼAtua peʼe ko tana pule peʼe ki te ʼu faʼahi lualua ʼaia. Ko te Tohi-Tapu ʼe talanoa ki te taʼi manatu ʼaia, ʼaē ʼe mole faka tui ki te ʼAtua ia Tito 1:16: “ ʼE nātou tala ʼe nātou ʼiloʼi te ʼAtua, kae ʼe nātou fakafisi ki ai ʼaki tanatou ʼu gāue.”—The New English Bible; vakaʼi ia Pesalemo 14:1.
Ko te faʼahiga fakafisi ʼaia ki te pule ʼa te ʼAtua ʼe feala pe ke ina fakaliliu tatou ke tou hage ko te ʼuluaki taumatuʼa. Neʼe mahino ia Eva ʼe maʼuli te ʼAtua; kae, neʼe holi ia “ke hage ko te ʼAtua, ʼo ina ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.” Ko te meʼa ʼaē neʼe faigaʼi ke tui kiai, ko te fealagia ʼaē ke ‘pule kia ia totonu’ pea ke ina fakatuʼutuʼu hana ʼu lekula ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Ki muli age neʼe muliʼi e Atama ia Eva ʼi te fakafisi ʼaia ki te pule ʼa te ʼAtua.—Senesi 3:5, 6.
Ko te faʼahiga manatu ʼaia ʼe kei mālohi pe koa ʼi te temi nei? Ei. ʼI hona tahi age ʼaluʼaga fakakākā, ko te mole tui ʼaē ki te ʼAtua ʼe ʼiloga ʼi te kumi ʼaē ʼo te loto faʼitaliha. ʼE ʼui e te tohi (Aux sources de lʼathéisme contemporain): “Ko te hahaʼi ʼe mole kei loto nātou ki he maʼuli ʼe leʼoleʼohi e te ʼAtua.” “ ʼE nātou . . . leleiʼia age nātou te maʼuli faʼifaʼitaliha.” Ko te ʼu lao ʼa te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai ʼe tuku keheʼi ʼo ʼui ʼe mole feala ke maʼuliʼi, ʼe mole fakapotopoto ia. Ko te manatu ʼa te hahaʼi ʼe hage pe ko te manatu ʼa te Falaone ʼo Esipito ʼaē neʼe ina ʼui ʼaki he loto fia meʼa lahi: “Ko ai ia Sehova ke ʼau fakalogo ki tona leʼo . . . ? ʼE mole ʼau ʼiloʼi ia Sehova.” Neʼe fakafisi ia ki te pule ʼa Sehova.—Ekesote 5:2.
Ko Te Fakafisi ʼa Te Keletiate Ki Te ʼAtua
Ko te meʼa ʼaē neʼe lahi age tana fakapuna’maʼuli, ko te fakafisi ʼa te kau takitaki ʼo te Keletiate ki te pule ʼa te ʼAtua, neʼe nātou fetogi te ʼu moʼoni taputapu ʼo te Tohi-Tapu ʼaki te talatisio ʼaē neʼe fai e te tagata. (Vakaʼi ia Mateo 15:9.) ʼO hilifaki kiai, neʼe nātou lagolago ki te ʼu tau ʼo te 20 sēkulō ʼaē neʼe lahi ai te ligi toto, ʼo nātou lītuʼa ai ki te fakatotonu faka Tohi-Tapu ʼaē ko te maʼuliʼi ʼo te ʼofa moʼoni.—Soane 13:35.
Ko te kau takitaki lotu neʼe nātou toe fakafisi pe foki ki te ʼAtua ʼaki tanatou mole fakaʼaogaʼi tana ʼu lao ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai—ohage la, neʼe fakamoʼoni te potu ʼaia, ʼaki te fefakahoahoaʼaki pe ʼo te tuʼuga fakamāu neʼe fai ki te kau patele ʼe nātou manako ki te ʼu felāveʼi fakasino mo te tamaliki. Ko te ʼaluʼaga ʼo te Keletiate ʼe hage ko ʼaē ʼo te Iselaele ʼāfea pea mo Suta. “Ko te fenua ʼe fonu ʼi te ligi toto pea ko te kolo ʼe mohu ai te aga heʼeʼaoga,” neʼe ʼui fēnei age ki te polofeta ko Esekiele, “mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe nātou ʼui fēnei, ‘ko Sehova kua mavae ia ʼi te fenua, pea ko Sehova ʼe mole sio ia.’ ” (Esekiele 9:9; vakaʼi mo Isaia 29:15.) ʼE mole fakapuna’maʼuli te līaki katoa e te tokolahi te ʼu ʼēkelesia ʼo te Keletiate! Kae ʼe tonu ai koa ke nātou līaki tanatou tui ki te ʼAtua?
Ko He ʼu Tupuʼaga Mālohi Koa Ki Te Mole Tui Ki Te ʼAtua?
Pe neʼe nātou fakatokagaʼi peʼe kailoa te aga malualoi ʼa te lotu, ko te tokolahi ʼe mole tui ki te ʼAtua ʼe mole pe feala ke nātou fakapipiki tahi te tui ki te ʼAtua pea mo te ʼu mamahi ʼo te malamanei. Neʼe ʼui e Simone de Beauvoir: “Neʼe faigafua age kia te ʼau te manatu ʼo ʼuhiga mo he mālama ʼe hala mo he Tupuʼaga ʼi he mālama neʼe faʼu e he tupuʼaga ʼo ina fakamamahiʼi leva ʼaki te ʼu tuʼuga meʼa fakafeagai kiai.”
ʼE fakamoʼoni koa e te ʼu heʼe faitotonu ʼo te malamanei—ʼo kau kiai mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e te hahaʼi lotu malualoi—ʼe mole ʼi ai he ʼAtua? Koutou fakatokagaʼi age muʼa te meʼa ka hoa mai: Kapau ʼe fakaʼaogaʼi he hele moʼo fakamatakuʼi, moʼo fakatupu mamahi, peʼe moʼo matehi ʼaki he tahi neʼe mole he meʼa ʼe kovi neʼe ina fai, ʼe ko he fakamoʼoni koa ʼaia ʼe mole ʼi ai he tagata neʼe ina faʼu te hele? Kae ʼe mole koa la hā ʼaki mai neʼe fakaʼaogaʼi kovi te meʼa ʼaia? ʼO toe feiā aipe, ko te ʼu tuʼuga mamahi ʼo te tagata ʼe nātou fakamoʼoni ko te hahaʼi ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi lelei te ʼu faiva ʼaē neʼe foaki age e te ʼAtua kia nātou totonu ʼo toe feiā aipe ki te kele totonu.
Kae, ki te manatu ia ʼa ʼihi ʼe mole ko he meʼa fakagali poto te tui ki te ʼAtua, koteʼuhi ʼe mole feala ke tou sisio ki ai. Kae e feafeaʼi la ʼo ʼuhiga mo te ʼaele, te ʼu ondes ʼo te logoaʼa, pea mo te ʼu mamanu? ʼE mole feala ke tou sisio ki te ʼu meʼa ʼaia kae ʼe tou ʼiloʼi te moʼoni ʼo te ʼu meʼa ʼaia. Ko ʼotatou ʼu ʼatefēfē, mo ʼotatou ʼu taliga, mo ʼotatou ʼu ihu ʼe nātou fakamahino mai te ʼu meʼa ʼaia. ʼE mahino papau ia, ʼe tou tui ki te meʼa ʼaē ʼe mole feala ke tou sisio kiai mo kapau ʼe tou maʼu hona ʼu fakamoʼoni.
ʼI te hili ʼaē ʼo tana mamata ki te fakamoʼoni ʼi te faʼahi fakakelekele—ʼo kau kiai te ʼu électrons, te ʼu protons, pea mo te ʼu atomes, mo te ʼu acides aminés, pea mo te foʼi ʼuto ʼaē faigataʼa ʼaupito—neʼe ina uga te scientifique naturaliste ʼaē ko Irving William Knobloch ke ina ʼui: “ ʼE ʼau tui ki te ʼAtua koteʼuhi kia te ʼau ko Tona ʼUhiga ʼAtua maʼuli ʼe ko te gataʼaga pe ʼaia ʼo he tupuʼaga fakapotopoto ki te maui mālie ʼo te ʼu meʼa.” (Vakaʼi ia Pesalemo 104:24.) ʼO toe feiā aipe, ʼe ʼui e te physiologiste ʼaē ko Marlin Books Kreider: “Tatau aipe ʼi toku ʼuhiga tagata māhani, feiā ki toku ʼuhiga tagata ʼaē ʼe ina tuku katoa tona maʼuli ki te ako faka scientifique pea mo te ʼu kumi meʼa, ʼe mole ʼau lotolotolua tuʼa tahi ki te maʼuli ʼo te ʼAtua.”
ʼE mole gata ʼaki pe te ʼu tagata ʼaia. ʼO mulimuli ki te manatu ʼa te polofesea ko Henry Margenau, “kapau ʼe koutou fakatokagaʼi te kau scientifiques ʼaē ʼe kau ki te kūtuga ʼaē siasiaʼa, ʼe koutou maʼu ai te tokosiʼi ia nātou ʼaia ʼe mole tui ki te ʼAtua.” ʼE mole maʼua ke fakakinauʼi tatou e te ʼu meʼa foʼou ʼo te science peʼe ko te ʼu hala ʼo te lotu ke tou lītuʼa ki te tui ʼaē ki he Tupuʼaga. Tou vakaʼi age muʼa tona tupuʼaga.
Te Kehekeheʼaga ʼo Te Lotu Moʼoni
ʼI te taʼu 1803, neʼe tohi fēnei e te pelesita ʼo te ʼAtu Fenua ʼo Amelika ia Thomas Jefferson: “Ki te ʼu aga fakakākā ʼo te Lotu Faka Kilisitiano, ʼi tona fakahagatonu, ʼe ʼau fakafeagai ʼau kiai; kae ʼe mole ʼau fakafeagai ʼau ki te ʼu pelesepeto ʼa Sesu totonu.” ʼIo, ʼe ʼi ai te kehekeheʼaga ʼi te Keletiate pea mo te Lotu Faka Kilisitiano. Ko he koga lahi ʼi te ʼu akonaki ʼo te Keletiate ʼe fakatafito ki te ʼu talatisio fakatagata. Kae, ko te Lotu Faka Kilisitiano moʼoni ʼe fakatafito ʼāteaina pe tana ʼu akonaki ki te Tohi-Tapu. Koia, neʼe faitohi ai te ʼapositolo ko Paulo ki te hahaʼi ʼo Kolose ʼo te ʼuluaki sēkulō, ke nātou maʼu te “mālama totonu,” “te poto,” pea mo te “ ʼatamai fakalaumālie.”—Kolose 1:9, 10.
Koʼena te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou ʼamanaki maʼu ʼi te kau Kilisitiano moʼoni, koteʼuhi ko Sesu neʼe ina fakatotonu ki tana kau tisipulo: “Koutou fai ni ʼu tisipulo ʼi te hahaʼi ʼo te fenua fuli pe, ʼo papitemaʼi ia nātou . . . , ʼo koutou ako kia nātou ke nātou mulimuli ki te ʼu meʼa fuli pe neʼe ʼau fakatotonu atu.”—Mateo 28:19, 20.
Ia ʼaho nei, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou fakahoko te fakatotonu ʼaia ʼi te ʼu fenua e 231 ʼi te malamanei katoa. Neʼe nātou fakaliliu te Tohi-Tapu ʼi te ʼu lea e 12 pea neʼe nātou tā te ʼu Tohi-Tapu e 74 000 000 tupu. Kae ʼo hilifaki ki te faʼahi ʼaia, ʼaki he polokalama ako faka Tohi-Tapu ʼi te ʼu loto fale, ʼe nātou lolotoga tokoni nei ki te toko 4 500 000 tupu ‘ke nātou maʼuliʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fakatotonu e Sesu.’
ʼE fua lelei ʼaupito te polokalama ako ʼaia. ʼE ina ʼave te mālamagia moʼoni, koteʼuhi ʼe mole fakatafito ki te ʼu manatu ʼa te tagata, kae ʼe fakatafito ia ki te poto ʼo te ʼAtua. (Tāʼaga Lea 4:18) Tahi ʼaē meʼa, ʼe tokoni nei ki te hahaʼi mai te ʼatu puleʼaga pea mo te ʼatu lanu ke nātou fai he meʼa neʼe mole feala ki te “Mālamagia” ʼa te tagata ke ina fakahoko—ko te kofuʼi ʼo te “ ʼuhigaʼi tagata foʼou” ʼaē ʼe ina faka fealagia kia nātou ke nātou fakatuputupu te feʼofaniʼaki moʼoni.—Kolose 3:9, 10.
Ko te lotu Moʼoni ʼe mālo nei, ʼi te 20 sēkulō. ʼE mole fakafisi ia ki te ʼAtua—pe ko tona maʼuli pe ko tona ʼuhiga pule. ʼE mātou fakaafe koutou ke koutou vakaʼi tonu, ʼaki hakotou ʼolo ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi honatou Fale ʼo te Puleʼaga.
[Talanoa ʼo te pasina 6]
KO TE FAKAMĀLOHIʼI ʼO TE ʼU AKA ʼO TE MOLE TUI KI TE ʼATUA
ʼI te vaelua ʼo te 18 sēkulō, neʼe hinoʼi te tagata fai filosofia ko Denis Diderot ke ina fakaliliu te-encyclopédie neʼe ko he tohi e tahi mai te Fakapilitānia ki te Fakafalani. Kae, neʼe lahi age te gāue ʼaē neʼe ina fai ʼi te gāue ʼaē neʼe fakatotonu age e tona pule. Neʼe fakaʼaogaʼi e Diderot te ʼu taʼu e tolugofulu ʼo ina tānaki tana Encyclopédie, ko he ʼu tohi e 28 ʼe maʼu ai te agaaga ʼo te temi ʼaē neʼe maʼuli ai.
Logope la ʼe tuʼu ʼi te Encyclopédie te ʼu logo ʼe ʼaoga, ko te faʼahi ʼaē ʼe ina uga tāfito ko te poto fakatagata. Ki te manatu ʼa te ʼu tohi (Great Ages of Man), neʼe ina “ ʼahiʼahi te faka mafola ʼo te tākuga mālohi ʼa te [hahaʼi fai filosofia], ko te tagata ʼe feala pe ke ina hikihiki tona ʼaluʼaga kapau ʼe ina fetogi te tui ʼaki te poto fakaʼatamai ko hona pelesepeto takitaki ʼaia.” Ko he meʼa ʼe mahino papau ia neʼe mole talanoa ia ki te ʼAtua. ʼE ʼui e te tohi (The Modern Heritage), “ ʼaki te ʼu kupu tāfito ʼaē neʼe nātou fili ke nātou talanoa kiai, ko te hahaʼi ʼaē neʼe nātou tā te ʼu tohi neʼe nātou fakahā fakahagatonu ko te lotu neʼe mole ko he meʼa ia neʼe kau ki te ʼu meʼa neʼe ʼaoga ke ʼiloʼi e te hahaʼi.” Neʼe mole fakapuna’maʼuli te faiga ʼa te ʼēkelesia ke ina molehi te Encyclopédie. Neʼe ʼui e te procureur général ʼe ko he meʼa fakafeagai ia ki te ʼu meʼa faka politike, ki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, pea mo te lotu.
Logope la tona ʼu fili, ko te Encyclopédie ʼa Diderot neʼe kole e te toko 4 000 hahaʼi—ʼe ko he toe hahaʼi, kapau ʼe tou tokagaʼi tona totogi kovi ʼaupito. Ko he meʼa neʼe mahino papau ia ʼe ʼamanaki hoko ko te manatu ʼaia ʼo ʼuhiga mo te mole tui ʼaē ki te ʼAtua ʼe tuputupu ʼo liliu anai ia ko te fakafisi katoa ki te ʼAtua.