ʼE Nātou Nonofo Fakatahi ʼi He “Fenua” Kua Fakafoʼou
“Pea kia koutou, ʼe fakahigoaʼi anai koutou ko te kau pelepitelo ʼa Sehova; ʼe ʼui anai ko koutou ko te kau minisi ʼo totatou ʼAtua.”—Isaia 61:6.
1, 2. (a) Neʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo te kau poloselite ʼi Iselaele? (b) Neʼe koteā te faʼahiga manatu ʼaē neʼe fakahā e te “toe hahaʼi tokolahi” ʼi totatou temi?
ʼI TE ʼu temi ʼāfea, ʼi te agatonu ʼa Iselaele, neʼe kaugana ia ʼi te malamanei ko he fakamoʼoni ki te kolōlia ʼo Sehova. (Isaia 41:8, 9; 43:10) Tokolahi te kau matāpule neʼe nātou tali pea neʼe nātou ʼōmai ʼo tauhi fakatahi kia Sehova mo Tana hahaʼi ʼaē neʼe ina fili. ʼI tona fakahagatonu, neʼe nātou ʼui kia Iselaele te manatu ʼaē neʼe ʼui age e Lute kia Naomi: “Ko tau hahaʼi ʼe liliu anai ko taku hahaʼi, pea ko tou ʼAtua, ko toku ʼAtua.” (Lute 1:16) Neʼe nātou fakalogo ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te fuakava ʼo te Lao, ʼaē ko te silikosisioʼi ʼo te hahaʼi tagata. (Ekesote 12:43-48) Ko ʼihi ia nātou ʼaia neʼe ko te ʼu fafine Iselaelite kua ʼohoana. Ko te fafine ko Laape ʼi Seliko pea mo te fafine Moapite ko Lute neʼe nā liliu ko te ʼu kui fafine ʼa Sesu Kilisito. (Mateo 1:5) Ko te ʼu taʼi poloselite ʼaia neʼe nātou kau ki te kokelekasio ʼo Iselaele.—Teutalonome 23:7, 8.
2 Ohage ko te kau poloselite ʼi Iselaele, ko te “toe hahaʼi tokolahi” ia ʼaho nei neʼe nātou ʼui fēnei ki te toe ʼo te kau fakanofo: “ ʼE mātou ʼolo anai mo koutou, koteʼuhi neʼe mātou logo ko te ʼAtua ʼe nofo mo koutou.” (Fakahā 7:9; Sakalia 8:23) ʼE nātou fakamoʼoni ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼaia ʼe ko nātou “ko te tagata kaugana agatonu mo poto” ʼa Sehova, pea ʼe nātou kaugā gāue mo nātou, ko te kau fakanofo pea mo te “tahi ʼu ōvi” ʼe ko “he faga ōvi pe e tahi, mo he tagata tauhi ōvi e tahi.” (Mateo 24:45-47; Soane 10:16) Koteā anai te meʼa ʼaē ka hoko ki te toe hahaʼi tokolahi mokā maʼu anai e tonatou ʼu tēhina fakanofo fuli tonatou fakapale ʼi selo? ʼE mole tonu ke nātou nofo tuʼania. ʼI te ʼu “ ʼaho fakamuli” ʼaenī, neʼe fai e Sehova te teuteu ʼo ʼuhiga mo te temi ʼaia.—2 Timoteo 3:1.
Ko Te “Fenua” Fakalaumālie
3. Koteā koa te ʼu “lagi foʼou” ʼaē neʼe fakakikite e Petelo, pea ko ʼanafea ʼaē neʼe fakatuʼu ai te ʼu “lagi foʼou” ʼaia?
3 Ko te fakatuʼutuʼu ʼo te puleʼaga ʼaē ʼi selo ʼe kau anai kiai te toko 144 000 kau Kilisitiano fakanofo, neʼe fakakikite e te ʼapositolo ko Petelo. Neʼe ina ʼui fēnei: “Ohage ko tana fakapapau mai, ʼe tou talitali ki te ʼu lagi foʼou pea mo te kele foʼou ʼaia ʼe tonu ke nofo ai te faitotonu.” (2 Petelo 3:13) Ko te ʼu “lagi foʼou” ʼaia neʼe fakatuʼu ʼi te 1914, ʼi te temi ʼaē neʼe fakanofo ai Kilisito ko te Hau ʼi te Puleʼaga ʼi selo. Kae koteā koa te “kele foʼou”?
4. (a) Koteā te meʼa neʼe hoko fakapuna’maʼuli ʼi te taʼu 1919? (b) Neʼe ko ‘te puleʼaga fea ʼaē neʼe tupu tuʼa tahi,’ pea neʼe ko te ‘fenua feafeaʼi ʼaē neʼe tupu ʼi te ʼu nunuʼa ʼo te fai fānau’?
4 ʼI te 1919, neʼe fakamavae e Sehova te toe ʼo te kau fakanofo mai tanatou ʼaunofo ʼi te Papiloni Lahi. (Fakahā 18:4) Ki te kau takitaki lotu ʼo te Keletiate, ko te meʼa ʼaia neʼe hoko fakapuna’maʼuli. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “Ko ai ʼaē kua logo ki he meʼa feiā? Ko ai ʼaē kua sio ki he ʼu meʼa feiā? Ko he fenua ʼe tupu anai koa ʼi he ʼaho e tahi ʼi te ʼu nunuʼa ʼo he fai fānau? Peʼe ko he fenua ʼe tupu tuʼa tahi anai koa?” (Isaia 66:8) ʼI te temi ʼaē neʼe hā fakafokifā ai te kokelekasio fakanofo ʼi muʼa ʼo te ʼu puleʼaga ohage ko he hahaʼi neʼe faka ʼāteaina, neʼe feala ke ʼui moʼoni ko he puleʼaga neʼe “tupu tuʼa tahi.” Kae koteā koa te “fenua” ʼaia? Neʼe ko te fakatā fakalaumālie ʼo te fenua ʼo Iselaele ʼo te temi muʼa. Neʼe ko te potu fenua ʼaē neʼe foaki ke gāueʼi e te “puleʼaga” foʼou, ko he potu fenua ʼe hoko ai ʼi te temi nei ʼi hona ʼaluʼaga fakalaumālie, te ʼu lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo te Palatiso ʼo te tohi ʼo Isaia. (Isaia 32:16-20; 35:1-7; vakaʼi mo Hepeleo 12:12-14.) ʼI he potu pe ʼe maʼuli ai he Kilisitiano, ʼe nofo ʼi te “fenua” ʼaia.
5. Koteā te uho neʼe tupu ʼi te taʼu 1919? Koutou fakamahinohino.
5 Koteā tona pikipikiga mo te “kele foʼou” ʼaē neʼe fakakikite e Petelo? Ko te “puleʼaga” foʼou ʼaia, ʼaē neʼe tupu ʼi te 1919 ʼi te “fenua” kua fakafoʼou, neʼe tonu ke tuputupu ʼo liliu ko he kautahi faka malamanei ʼe faʼufaʼu e he kau fakanofo pea mo he toe hahaʼi e tokolahi ʼe fakavikiviki kia Sehova. Ko te kautahi ʼaia ʼe hāo anai ʼi Halamaketone ʼo hū ki te mālama foʼou ʼo te ʼAtua. ʼI tona ʼaluʼaga ʼaia, neʼe feala ke faka ʼuhiga te puleʼaga ʼaia ohage ko te uho ʼo te sosiete ʼo te hahaʼi faitotonu, ko te kele foʼou ʼaē ka tuʼu anai ʼi te ʼosi hili ʼo te fakaʼauha ʼo te mālama ʼa Satana.a ʼI te lotomalie ʼo te ʼu taʼu 1930, ko te kau fakanofo, ohage ko he kūtuga, neʼe kua tānaki ki te fenua ʼaē kua fakafoʼou. Talu mai ai, ko te gāue neʼe fakahaga tāfito ki te tānaki ʼaē ʼo te toe hahaʼi tokolahi ʼo te tahi ʼu ōvi, ʼaē ia ʼaho nei ʼe kua teitei nima miliona tonatou hahaʼi. (Fakahā 14:15, 16) ʼE lahi fau anai koa te kaugamālie ʼa te hahaʼi ʼo mole kei maʼu ai he nofoʼaga ʼi te “fenua” ʼaia? Kailoa, ko tona ʼu tuʼakoi ʼe feala pe hona toe fakalahi mokā ʼe tonu ke fai te faʼahi ʼaia. (Isaia 26:15) ʼIo, ʼe ko he meʼa fakaofoofo te sio ʼaē ki te tuputupu ʼa te hahaʼi ʼi te temi ʼaē ʼe fakafonu ai e te toe ʼo te kau fakanofo te “fenua” ʼaki “te ʼu fua”—ko he meʼa kai fakalaumālie ʼe ʼaoga ki te maʼuli, pea mo fakatupu mālohi. (Isaia 27:6) Kae koteā te tuʼulaga ʼo te tahi ʼu ōvi ʼaia ʼi te “fenua” ʼaia kua fakafoʼou maʼa te hahaʼi ʼa te ʼAtua?
Ko Te Kau Matāpule ʼe Nātou Gāue ʼi Te “Fenua”
6. Neʼe feafeaʼi te gāue mālohi ʼa te kau matāpule ʼi te “fenua” ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua?
6 Ohage ko te kau poloselite ʼi te fenua ʼo Iselaele neʼe nātou fakalogo ki te Lao ʼa Moisese, ko te toe hahaʼi tokolahi ia ʼaho nei ʼi te “fenua” ʼaē kua fakafoʼou ʼe nātou fakalogo ki te ʼu folafola ʼa Sehova. ʼAki tonatou akoʼi ʼaē e tonatou ʼu tēhina fakanofo, ʼe nātou fakamamaʼo mai te tauhi hala pea ʼe nātou fakatokagaʼi te ʼuhiga taputapu ʼo te toto. (Gāue 15:19, 20; Kalate 5:19, 20; Kolose 3:5) ʼE nātou ʼoʼofa kia Sehova ʼaki tonatou loto katoa, ʼaki tonatou ʼatamai katoa, ʼaki tonatou nefesi katoa, pea ʼaki tonatou mālohi katoa pea ʼe nātou ʼoʼofa ki tonatou tatau ohage pe ko tanatou ʼofa ʼaē kia nātou totonu pe. (Mateo 22:37; Sake 2:8) ʼI te Iselaele ʼāfea neʼe tokoni te kau poloselite ki te laga ʼo te fale lotu ʼo Salomone, pea neʼe nātou lagolago ki te toe fakatuʼu ʼo te tauhi moʼoni. (1 Fakamatala 22:2; 2 Fakamatala 15:8-14; 30:25) Ia ʼaho nei, ko te toe hahaʼi tokolahi ʼe toe kau mo nātou ki te ʼu laga fale. Ohage la, neʼe nātou tokoni ki te laga ʼo te ʼu kokelekasio pea mo te ʼu silikosikilipisio, ʼo hilifaki kiai mo tanatou lagolago ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ki te laga fale, ohage ko te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga, te ʼu Fale Fakatahi, pea mo te ʼu filiale.
7. ʼI te ʼosi ʼo tonatou ʼaunofo, koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te Selusalemi ʼi te temi ʼaē neʼe mole feʼauga ai te kau Levite moʼo fakahoko te ʼu gāue ʼi te fale lotu?
7 ʼI te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te toe liliu mai ʼa Iselaele mai tana ʼaunofo ʼi Papiloni, neʼe ina kamata fakatokatoka te gāue ʼaē ʼo ʼuhiga mo te laga ʼo te fale lotu. Kae, ko te kau Levite ʼaē neʼe toe liliu mai te ʼaunofo ʼaia neʼe mole nātou hahaʼi. Koia ʼaē, neʼe foaki age ai ki te kau Netinime—ko te kau matāpule neʼe silikosisioʼi pea ki muli age neʼe nātou tokoni ki te kau Levite—te ʼu pilivilesio lahi ʼo ʼuhiga mo te tauhi ʼaē ʼi te fale lotu. Kae neʼe mole tatau nātou mo te kau pelepitelo fakanofo ʼo Alone.b—Esitalasi 7:24; 8:15-20; Nehemia 3:22-26.
8, 9. Neʼe feafeaʼi te kau mālohi ʼa te tahi ʼu ōvi ki te gāue ʼaē ke foaki he tauhi taputapu ʼi te lolotoga ʼo te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī?
8 Ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼo te temi ʼaenī ʼe nātou muliʼi te faʼifaʼitaki ʼaia. ʼI te haʼele ki muʼa ʼo “te temi fakaʼosi,” kua tokosiʼi te kau fakanofo ʼi te “fenua” ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua. (Taniela 12:9; Fakahā 12:17) ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaia, ʼi te temi nei, ko te toe hahaʼi tokolahi ʼaē ʼe ina fakahoko te toe gāue lahi ʼo ʼuhiga mo te “tauhi fakataputapu.” (Fakahā 7:15) ʼO nātou mulimuli pe ki te takitaki ʼo tonatou ʼu tēhina fakanofo, ʼe nātou “momoli ki te ʼAtua he sakilifisio fakavikiviki, ko tona faka ʼuhiga ko te fua ʼo te ʼu laugutu ʼaē ʼe nātou fagonogono ki tona huafa.” ʼE “mole galo ke [nātou] fai te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo vaevae mo niʼihi,” heʼe nātou ʼiloʼi “ko te taʼi ʼu sakilifisio ʼaia ʼaē ʼe leleiʼia e te ʼAtua.”—Hepeleo 13:15, 16.
9 Pea tahi ʼaē meʼa, ʼaki te tuputupu ʼo te toe hahaʼi tokolahi ʼi te taʼu fuli pe, ʼaē ʼe lau ko te toko lauʼi teau afe, ʼe kua ʼaoga ia ke ʼāsili age te fai ʼo he takitaki ki te faʼahi ʼaia. ʼI te tahi temi neʼe ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼāteaina ʼaē neʼe nātou takitaki te faʼahi ʼaia. ʼI te temi nei, ko te takitaki ʼo te ʼu kokelekasio, ʼo toe feiā pe mo te ʼu silikosikilipisio, te ʼu tisitilike, pea mo te ʼu filiale neʼe ʼaoga leva ke foaki ki te tahi ʼu ōvi. ʼI te 1992 ko ʼihi ʼi te tahi ʼu ōvi ʼaia neʼe foaki age kia nātou te pilivilesio ʼaē ke nātou kau ki te ʼu fono ʼo te ʼu komite ʼo te Kolesi Pule, kae ʼe mole kau leva nātou ki te ʼu tonu fakaʼosi ʼaē ʼe fai ʼāteaina pe e te Kolesi Pule. Kae, ko te tahi ʼu ōvi ʼaia ʼe nātou nonofo agatonu aipe ki tonatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano fakanofo, pea kia nātou ʼe ko he pilivilesio tanatou lagolago kia nātou ʼaia ʼi tonatou ʼuhiga kaugana agatonu mo poto ʼa Sehova.—Mateo 25:34-40.
“Ohage Ko He Seika”
10, 11. ʼO mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼa te kau Filisitine, neʼe feafeaʼi ki ʼihi ʼu fili ʼāfea ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua tanatou fetogi ʼo tonatou ʼu loto? Pea neʼe koteā tona fua?
10 Ko te faʼahiga fakaʼaogaʼi ʼaē e te tagata kaugana agatonu mo poto te tahi ʼu ōvi ʼi tonatou ʼu maʼua, neʼe fakakikite ʼi te tohi ʼo Sakalia 9:6, 7. ʼE tou lau fēnei: “ ʼE mahino papau ia, ʼe ʼau fakaʼauha anai te fialahi ʼa te kau Filisitine. Pea ʼe ʼau toʼo anai ʼi tona gutu tana ʼu meʼa ʼuli ʼi te toto pea ʼi te vaha ʼo tona ʼu nifo tana ʼu meʼa fakalialia, pea ʼe mahino papau ia, mo ia pe foki ʼe nofo anai maʼa totatou ʼAtua; pea ʼe tonu anai ke liliu ohage ko he seika [pule] ʼi Suta, pea ko Ekiloni ohage ko te Sepusite.”c Ko te kau Filisitine neʼe ko te ʼu fili tāfito ʼaia ʼa te hahaʼi ʼa Sehova, ohage pe ko te malamanei ʼa Satana ia ʼaho nei. (1 Soane 5:19) Ohage pe ko te fakaʼauha ʼo te kau Filisitine, ʼe fakatalitali te malamanei pea mo tana ʼu meʼa faka lotu, mo tana ʼu meʼa faka politike, pea mo tona ʼu koloā ki te fakaʼauha lahi ʼaē ka fakahoko e Sehova.—Fakahā 18:21; 19:19-21.
11 Kae ʼe hā mai ʼi te ʼu palalau ʼa Sakalia ko ʼihi ʼi te kau Filisitine neʼe nātou fetogi tonatou ʼu loto, pea ʼe fakakikite e te faʼahi ʼaia, ko ʼihi ʼi te mālama ʼaenī ʼe mole nātou nonofo anai ko he ʼu fili ʼo Sehova. ʼE nātou līaki anai te tauhi tamapua faka lotu pea mo tona ʼu toʼotoʼoga fakalialia, ʼo toe feiā mo tana ʼu sakilifisio fakalialia pea kua nātou liliu ʼo maʼa kia mata ʼo Sehova. ʼI totatou temi ʼe tou maʼu ʼi te toe hahaʼi tokolahi te kau “Filisitine” kua fetogi tonatou maʼuli.
12. ʼI te temi nei, neʼe feafeaʼi te liliu ʼa “Ekeloni ohage ko he Sepusite”?
12 ʼO mulimuli ki te lea faka polofeta ʼaia, ko te kolo lahi Filisitine ko Ekeloni ʼe liliu anai “ohage ko te Sepusite.” ʼO toe feiā pe, ko te kau Sepusite neʼe ko te ʼu fili ʼo Iselaele. Neʼe nātou puleʼi ia Selusalemi ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe tauʼi ai nātou e Tavite. Kae, ko ʼihi ia nātou ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi tanatou ʼu tau kia Iselaele, neʼe nātou liliu ko te kau poloselite. Neʼe nātou gāue ʼi te fenua ʼo Iselaele ohage ko ni ʼu kaugana, pea neʼe nātou maʼu foki te pilivilesio ʼaē ko te gāue ki te laga ʼo te fale lotu. (2 Samuele 5:4-9; 2 Fakamatala 8:1-18) ʼI te temi nei, ko te kau “Ekelonite” ʼaē neʼe nātou maliu ʼo atolasio kia Sehova, mo nātou foki neʼe nātou maʼu mo te ʼu pilivilesio ʼo te tauhi ʼi te “fenua” ʼaki te takitaki ʼa te tagata kaugana agatonu mo poto.
13. Neʼe ko ai koa te kau seika ʼi te ʼu temi muʼa?
13 ʼE ʼui e Sakalia ko te tagata Filisitine ʼe hage anai ko he seika ʼi Suta. Ko te kupu faka hepeleo ʼaē ko te ʼal·luphʹ, ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu ko te “seika,” ʼe faka ʼuhiga “ko te pule ʼo te toko lauʼi afe” (peʼe ko he “chiliarque”). Neʼe ko he tuʼulaga maʼuhiga ia. ʼE mahino ia neʼe maʼu ʼi te puleʼaga ʼāfea ʼo Etome te ʼu seika e toko 13. (Senesi 36:15-19) Ko te kupu ʼaē ko te “seika” ʼe mole fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu mokā palalau ʼo ʼuhiga mo Iselaele, kae ko te kupusiga palalau “ko he pule (pe ko he takitaki) ʼo te toko lauʼi afe” ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu. ʼI te temi ʼaē neʼe fakatahiʼi ai e Moisese te kau fakafofoga ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele, neʼe ina fakahigoaʼi nātou “ko te ʼu pule ʼo te toko lauʼi afe ʼi Iselaele.”d ʼE mahino ia, neʼe ko te toko 12 ia nātou ʼaia neʼe nātou hoa kia Moisese. (Faka au 1:4-16) ʼO toe feiā pe, ʼi te fakaʼaluʼalu ʼo te kautau, ko te ʼu pule ʼo te toko lauʼi afe neʼe nātou tuʼulaga lua ki te senelale peʼe ko te hau.—2 Samuele 18:1, 2; 2 Fakamatala 25:5.
14. Ia ʼaho nei neʼe feafeaʼi te liliu ʼa te tagata “Filisitine” ohage ko he seika?
14 Neʼe mole fakakikite e Sakalia ʼe liliu anai te tagata Filisitine ʼaē ʼe fakahemala ko he seika ʼi Iselaele. ʼE mole feiā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia, koteʼuhi ko te tagata Filisitine neʼe mole tupu ko he Iselaelite. Kae ʼe liliu anai ia ohage ko he seika heʼe ina maʼu anai he tuʼulaga pule ohage ko he seika. Pea neʼe hoko feiā te faʼahi ʼaia. ʼI te fakaʼaluʼalu ʼo te tokosiʼi ʼo te kau Kilisitiano fakanofo mai tona ʼuhiga ʼaē ko te tokolahi ia nātou ʼaē kei maʼuʼuli kua nātou vaivavai heʼe kua nātou matutuʼa, ko te tahi ʼu ōvi faiva ʼe nātou tokoni kia nātou mokā ʼe ʼaoga ke nātou fai he gāue. ʼE mole nātou faiga ke nātou toʼo te tuʼulaga ʼo tonatou ʼu tēhina fakanofo. Kae ko te tagata kaugana agatonu mo poto ʼe ina tuku kia nātou te ʼuhiga pule ʼaē ʼe ʼaoga ʼi te “fenua” ʼaia, ke feala ki te kautahi ʼa te ʼAtua ke hoko atu tana ʼalu ki muʼa ʼi tona faʼahiga fakatuʼutuʼu. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe hā ʼi te tahi lea faka polofeta.
Ko Te Kau Pelepitelo Pea Mo Te Kau Gāue Kele
15. (a) ʼI te fakahoko ʼo Isaia 61:5, 6, ko ai koa “te kau pelepitelo ʼa Sehova,” pea ko te temi fea ʼaē ʼe nātou fai ai te faʼahi ʼaia ʼi hona ʼaluʼaga katoa? (b) Ko ai koa te kau “matāpule” ʼaē ʼe nātou gāue kele ʼi Iselaele—pea ʼi hona ʼaluʼaga fakalaumālie—koteā ʼaē ʼe fakamaʼua kiai te gāue ʼaia?
15 ʼE ʼui fēnei ia Isaia 61:5, 6: “Ko he kau matāpule ʼe nātou tutuʼu anai ʼi ai pea ʼe nātou fafaga anai takotou ʼu faga manu, pea ʼe liliu anai te kau matāpule ko hakotou hahaʼi gāue kele pea mo hakotou hahaʼi to fuʼu vite. Pea kia koutou, ʼe fakahigoaʼi anai koutou ko te kau pelepitelo ʼa Sehova; ʼe ʼui anai ko koutou ko te kau minisi ʼo totatou ʼAtua. ʼE koutou kai anai ki te ʼu koloā ʼo te ʼu puleʼaga, pea ʼi tanatou kolōlia ʼe koutou fakafiafia anai ʼo ʼuhiga mo koutou.” Ia ʼaho nei, “ko te kau pelepitelo ʼa Sehova” ʼe ko te kau Kilisitiano fakanofo. ʼI hona ʼaluʼaga fakaʼosi pea mo katoa, ʼe nātou kaugana anai ohage ko he kau “pelepitelo ʼa Sehova . . . , ko te kau minisi ʼo totatou ʼAtua,” ʼi te Puleʼaga ʼaē ʼi selo. (Fakahā 4:9-11) Ko ai koa te kau “matāpule” ʼaē ka tokaga ki te gāue kele? Ko nātou ʼaia ʼe ko te tahi ʼu ōvi, ʼaē ʼe nonofo ʼi te “fenua” ʼo te Iselaele ʼo te ʼAtua. Koteā koa te gāue tauhi ōvi, te gāue kele, pea mo te gāue vite ʼaē ʼe tuku age kia nātou ke nātou fai? ʼI hona ʼaluʼaga fakalaumālie maʼuhiga, ko te ʼu gāue ʼaia ʼe faka ʼuhiga ki te tokoni, ki te fafaga pea mo te tānaki ʼo te hahaʼi.—Isaia 5:7; Mateo 9:37, 38; 1 Kolonito 3:9; 1 Petelo 5:2.
16. Ko ai ʼaē ʼe feala anai ke ina fai te gāue fuli ʼi te “fenua” ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua?
16 ʼI te temi nei, ko te tokosiʼi ʼi te kau Iselaelite fakalaumālie ʼaē ʼe kei nonofo ʼi te kele, ʼe nātou kau ki te gāue tauhi ōvi, ki te kau gāue kele pea ki te to fuʼu vite ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI te temi ʼaē ka fakatahiʼi fuli ai te kokelekasio fakanofo katoa kia Kilisito, ko te gāue fuli ʼaia ʼe tuku age anai ki te tahi ʼu ōvi. ʼO toe feiā pe mo te takitaki fakatagata ʼo te “fenua” ʼe tuku ki te tahi ʼu ōvi faiva, ʼaē ʼe tuʼu ʼi te tohi ʼo Esekiele neʼe hinoʼi ohage ko he kalasi pule.—Esekiele, kapite 45 mo te kapite 46.e
ʼE Lotoʼutaki Te “Fenua”
17. Koteā te ʼu teuteu ʼaē ʼe lolotoga fai e Sehova ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī?
17 Ei, ko te toe hahaʼi tokolahi ʼe mole tonu ke manavasiʼi! Neʼe fai e Sehova te ʼu fakatuʼutuʼu lahi ʼaupito maʼa nātou. Ko te tahi gāue maʼuhiga ʼaupito ʼaē neʼe fai ʼi te kele ʼi te lolotoga ʼo te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, neʼe ko te tānaki pea mo te fakaʼiloga ʼo te kau fakanofo. (Fakahā 7:3) Kae lolotoga te temi ʼaē neʼe hoko ai te faʼahi ʼaia, neʼe haga ia Sehova ʼo fakatahiʼi te tahi ʼu ōvi mo nātou ʼi te fenua ʼaē kua fakafoʼou ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI ai neʼe fafaga nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie pea neʼe akoʼi nātou ki te maʼuli faka Kilisitiano. Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe akoʼi fakaleleiʼi nātou ki te tauhi taputapu, ʼo kau kiai mo te takitaki. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia ʼe lahi tanatou loto fakafetaʼi kia Sehova pea mo tonatou ʼu tēhina fakanofo.
18. Koteā te ʼu meʼa ka hoko ʼaē ʼe nofo agatonu aipe te tahi ʼu ōvi ʼi te “fenua” ʼo te Iselaele fakalaumālie?
18 ʼI te temi ʼaē ʼe fai ai e Koke ʼo Makoke tana ʼohofi fakaʼosi ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua, ʼe agatonu aipe anai te tahi ʼu ōvi pea mo te toe ʼo te kau fakanofo ʼi “te fenua ʼaē ʼe mole ʼāʼā tona ʼu kolo.” Ko te tahi ʼu ōvi ʼe kei nātou nonofo anai ʼi te “fenua” ʼaia, mokā nātou hāo mai te fakaʼauha ʼo te ʼu puleʼaga pea ʼe nātou hū anai ki te mālama foʼou ʼo te ʼAtua. (Esekiele 38:11; 39:12, 13; Taniela 12:1; Fakahā 7:9, 14) ʼI te hoholo ʼo tanatou agatonu, ʼe mole nātou mavae anai ʼi he temi ʼi te koga meʼa matalelei ʼaia.—Isaia 11:9.
19, 20. (a) ʼI te mālama foʼou, koteā te takitaki lahi ʼaē ka maʼu anai e te hahaʼi ʼo te “fenua”? (b) Koteā koa te meʼa ʼe tou sio fakatomuʼa kiai?
19 Ko te Iselaele ʼāfea neʼe puleʼi e te ʼu hau fakatagata ʼo te kele pea neʼe ʼi ai mo tonatou kau pelepitelo faka Levitike. ʼI te mālama foʼou, ʼe maʼu anai e te kau Kilisitiano te toe takitaki ʼe lahi age: ʼI te takitaki ʼa Sehova ʼAtua, ʼe nātou mulimuli anai ki te Pelepitelo Hau Māʼoluga ʼaē ko Sesu Kilisito, pea mo te toko 144 000 pelepitelo pea mo hau ʼaē ka kaugā hau mo ia—ʼaē ko ʼihi ia nātou ʼaia neʼe ʼiloʼi ʼi muʼa atu ohage ko tonatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane Kilisitiano ʼi te kele. (Fakahā 21:1) Ko te hahaʼi agatonu ʼo te fenua fakalaumālie, ʼe nātou maʼuʼuli anai ʼi te kele ʼaē kua fakafoʼou ʼo liliu ko te palatiso moʼoni, ʼo nātou fakafiafia anai ʼi te ʼu tapuakina fakamālōlō ʼaē ka tuku ifo e te Selusalemi Foʼou.—Isaia 32:1; Fakahā 21:2; 22:1, 2.
20 ʼI te temi ʼaenī ʼe haʼele ai ki muʼa te saliote lahi ʼa Sehova ʼi selo ki te fakahoko ʼo tana ʼu fakatuʼutuʼu, tou sio fuli fakatomuʼa ki te fakahoko ʼo tatatou gāue neʼe hinoʼi mai ke tou fai. (Esekiele 1:1-28) Ka fakahoko leva te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia, koutou fakakaukauʼi muʼa pe koteā te fiafia ʼaē ka hoko anai ʼo ʼuhiga mo te faka tāpuhā fakafiafia ʼo Sehova! Ko te hiva mālohi ʼe tuʼu ia Fakahā 5:13 ʼe hivaʼi anai e te ʼu meʼa maʼuli fuli: “Kia Ia ʼaē ʼe heka ʼi te hekaʼaga faka hau pea mo te Akeno, ke foaki age ki ai te tapuakina, mo te fakafetaʼi, mo te kolōlia pea mo te pule ʼo talu ai”! Tatau aipe peʼe tou ʼamanaki ke tou maʼuʼuli ʼi selo peʼe ʼi te kele, ʼe mole tou fia kau fakatahi koa la ki te foʼi hiva fakavikiviki taulekaleka ʼaia?
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Vakaʼi ʼi te pasina 320 ki te pasina 321 ʼo te tohi “De nouveaux cieux et une nouvelle terre,” ʼaē neʼe tā ʼi te taʼu 1953 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Kapau ʼe koutou fia maʼu he tahi ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, koutou vakaʼi te alatike “Te Kau ‘Foaki’: Ko Te Fakatuʼutuʼu ia ʼa Sehova,” ʼi Te Tule Leʼo, ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼApelili 1992.
c Vakaʼi ʼi te pasina 266 ki te pasina 270 ʼo te tohi Le paradis rétabli parmi les hommes—grâce à la Théocratie!, ʼaē neʼe tā ʼi te 1972 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
d Ko te kupu Faka Hepeleo: ra·shehʹ ʼal·phehʹ Yis·ra·ʼelʹ, ʼe fakaliliu fēnei khi·liʹar·khoi Is·ra·elʹ “ko te kau chiliarques ʼo Iselaele” ʼi te Septante.
e Koutou vakaʼi ʼi te pasina 402 ki te pasina 407 ʼo te tohi “Les nations sauront que je suis Jéhovah”—Comment?, ʼaē neʼe tā ʼi te 1971 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
E Feafeaʼi Hakotou Tali?
◻ Koteā te “fenua” ʼaē neʼe kua toe fakatuʼu ʼi te 1919, pea neʼe fakafonu feafeaʼi te hahaʼi ʼo te fenua ʼaia?
◻ Neʼe feafeaʼi te foaki ʼo te ʼu maʼua e lahi age ki te tahi ʼu ōvi ʼi te “fenua” ʼo te hahaʼi ʼo te ʼAtua ʼaē kua toe fakafoʼou?
◻ ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi koa te ʼui ʼaē ko nātou ʼe kau ki te toe hahaʼi tokolahi ʼe nātou “hage ko he Sepusite”? mo te ʼui ʼaē ʼe nātou “hage ko he seika ʼi Suta”?
◻ Ko temi e fia ʼaē ka nonofo ai te tahi ʼu ōvi agatonu ʼi te “fenua”?
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko te Filisitine ʼo te temi ʼaenī ʼe “hage [anai] ko he seika ʼi Suta”
[Paki ʼo te pasina 24]
Ko te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi ʼe nātou kaugana fakatahi ʼi te fenua fakalaumālie