Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w97 15/6 p. 14-19
  • “Neʼe Ina Fakatupu Ia Nāua e Tagata Mo Fafine”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • “Neʼe Ina Fakatupu Ia Nāua e Tagata Mo Fafine”
  • Te Tule Leʼo—1997
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te ʼUhigaʼi Tagata Moʼoni Pea Mo Te ʼUhigaʼi Fafine Moʼoni
  • Ko Te Agaaga ʼAē ʼe Hā Ki Tuʼa
  • Te ʼu Tagata Pea Mo Te ʼu Fafine Kilisitiano​—Ko Te ʼu Tagata Pea Mo Te ʼu Fafine Moʼoni
  • ʼE Tokaga Moʼoni Koa Te ʼAtua Ki Te Hahaʼi Fafine?
    Te Tule Leʼo—2012
  • Te Tuʼulaga ʼa Te Hahaʼi Fafine ʼi Te Fakatuʼutuʼu ʼa Sehova
    Te Tule Leʼo—2014
  • Ko Te Tuʼulaga ʼe Tāu Mo Te Fafine ʼi Te ʼu ʼUluaki Kaugana ʼa Te ʼAtua
    Te Tule Leʼo—1995
  • ʼE Fakamaʼuhigaʼi Pea Mo Fakaʼapaʼapaʼi e Te ʼAtua Ia Te Hahaʼi Fafine
    Te Tule Leʼo—2012
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1997
w97 15/6 p. 14-19

“Neʼe Ina Fakatupu Ia Nāua e Tagata Mo Fafine”

“Neʼe fakatupu e te ʼAtua te tagata ki tona paki, neʼe ina fakatupu ia ia ki te paki ʼo te ʼAtua; neʼe ina fakatupu ia nāua e tagata mo fafine.”​—Senesi 1:​27.

1. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te moʼoni ʼe ko he tapuakina ki te ʼu tagata mo te ʼu fafine Kilisitiano?

ʼE KO he meʼa lelei takita kau ki te hahaʼi ʼa Sehova pea mo fakatahitahi mo te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine, ʼo feiā ai foki mo te ʼu talavou pea mo te ʼu finemui, ʼe nātou fakamuʼamuʼa ʼi tonatou maʼuli ke nātou ʼoʼofa pea mo nātou fakalogo ki te ʼAtua! Tahi ʼaē meʼa ko te moʼoni ʼe ina faka ʼāteaina tatou mai te ʼu aga pea mo te ʼu gāue ʼaē ʼe mole leleiʼia e Sehova ʼAtua, pea ʼe ina akoʼi mai kia tatou peʼe feafeaʼi hatatou maʼuʼuli ohage ko he kau Kilisitiano. (Soane 8:​32; Kolose 3:​8-​10) Ohage la, ʼi te ʼu potu fuli ko te hahaʼi ʼe ʼi ai tanatou ʼu talatisio peʼe ko tanatou ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga fakahā e te hahaʼi tagata tonatou ʼuhigaʼi tagata, pea ko te hahaʼi fafine tonatou ʼuhigaʼi fafine. Neʼe tutupu ake koa te hahaʼi tagata mo tonatou ʼuhigaʼi tagata, pea neʼe tutupu ake koa te hahaʼi fafine mo tonatou ʼuhigaʼi fafine? Peʼe ʼi ai koa he tahi ʼu meʼa ʼe tonu ke nātou fai?

2. (a) Koteā ʼaē ʼe tou mulimuli kiai ʼo ʼuhiga mo tatatou manatu ki te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine? (b) Koteā te manatu ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te tagata?

2 Ki te kau Kilisitiano, ko te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ko te meʼa ʼaia ʼe tou mulimuli kiai, tatau aipe pe koteā tatatou ʼu manatu takitokotahi, mo tatatou ʼu agaʼi fenua, peʼe ko tatatou ʼu talatisio. (Mateo 15:​1-9) ʼE mole fakatuʼutuʼu e te Tohi-Tapu te ʼu agaaga fuli ʼo te tagata pea mo te fafine. Kae ʼe ina faka fealagia mai ke tou fakahā totatou ʼuhiga totonu, ohage ko tatatou sio kiai ʼi te ʼu fenua kehekehe. Neʼe fakatupu e te ʼAtua ia te tagata ke aga fakatagata, pea ko te fafine ke aga fakafafine. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi neʼe fai te tagata mo te fafine ke nā fefakakatoaʼaki ʼi te faʼahi fakasino, pea mo nā fefakakatoaʼaki ʼi te ʼu kalitate fakatagata pea mo fakafafine. (Senesi 2:​18, 23, 24; Mateo 19:​4, 5) Kae kua fetogi te ʼuhiga ʼo te tagata pea mo te fafine. Kua faka ʼuhiga e te tokolahi te tagata ki he tahi ʼe fefeka tana takitaki, mo ʼitaʼita, peʼe fialahi. ʼI te tahi ʼu agaʼi fenua ʼe tahitahiga peʼe fakaufiufi te tagi ʼa he tagata ʼi muʼa ʼo te kaugamālie, peʼe ʼi te temi ʼaē ʼe tokotahi ai. Kae ʼi muʼa ʼo te kaugamālie ʼaē neʼe tutuʼu ʼi tuʼa ʼo te falemaka ʼo Lasalo, “neʼe tagi ai ia Sesu.” (Soane 11:35) Neʼe mole ko he meʼa fakaufiufi ʼaē neʼe fai e Sesu, ʼaē ʼe ko he tagata haohaoa. Ia ʼaho nei ʼe ʼui e te tokolahi ko te ʼuhigaʼi fafine, ʼe gata pe ʼi te matalelei ʼo tona sino pea mo te ʼu felāveʼi fakasino.

Te ʼUhigaʼi Tagata Moʼoni Pea Mo Te ʼUhigaʼi Fafine Moʼoni

3. Koteā te kehekehe ʼo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine?

3 Koteā te ʼuhigaʼi tagata moʼoni, pea koteā te ʼuhigaʼi fafine moʼoni? ʼE ʼui fēnei e The World Book Encyclopedia: “ ʼE lahi te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ʼe nātou kehekehe ʼi te agaaga ʼo tonatou sino, kae ʼe nātou toe kehekehe foki ʼi tanatou aga pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou holi kiai. Ko ʼihi ʼu meʼa ʼe nātou kehekehe ai ʼuhi ko te faʼufaʼu ʼo tonatou sino. . . . Kae ʼe hage ʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nā kehekehe ai ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe akoʼi age kia nātou tagata pea mo nātou fafine. Ko te hahaʼi ʼe tutupu ake ko he ʼu hahaʼi tagata peʼe ko he ʼu hahaʼi fafine, kae ʼe nātou ako tonatou ʼuhigaʼi tagata peʼe ko tonatou ʼuhigaʼi fafine.” Ko te agaaga ʼo totatou sino ʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki kiai, kae ko te tuputupu ʼo totatou ʼuhigaʼi tagata peʼe ko totatou ʼuhigaʼi fafine ʼe fakalogo ia ki tatatou ako pe koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua mai e te ʼAtua, pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fili ke tou mulimuli kiai ʼi totatou maʼuli.

4. Koteā ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu tuʼulaga ʼo te tagata pea mo te fafine?

4 ʼE fakahā e te hisitolia ʼo te Tohi-Tapu, neʼe tonu ke pule ia Atama ki tona ʼohoana pea mo tana fānau. Tahi ʼaē meʼa, neʼe tonu ke ina fakahoko te finegalo ʼo te ʼAtua ʼaē ko te fakafonu ʼo te kele pea mo ina puleʼi, pea mo pule ki te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ʼi te kele. (Senesi 1:​28) Ko te tuʼulaga ʼo Eva ʼi te famili neʼe ko he “tokoni” pea mo “he fakakatoa” ʼo Atama, ʼo fakalogo ki tona pule, mo gāue tahi mo ia ʼi te fakahoko ʼo te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe fakatotonu age e te ʼAtua kia nāua.​—Senesi 2:​18; 1 Kolonito 11:3.

5. Koteā ʼaē neʼe fakatupu kovi ki te ʼu felogoi ʼa te tagata pea mo te fafine?

5 Kae neʼe mole fakahoko e Atama tona maʼua, pea neʼe fakaʼaogaʼi e Eva tona ʼuhigaʼi fafine moʼo kākāʼi ʼo Atama ke muli ia ia ʼi tanā talagataʼa ki te ʼAtua. (Senesi 3:6) ʼI tana fai te meʼa ʼaia ʼaē neʼe ina ʼiloʼi ʼe kovi, neʼe mole fai e Atama tona ʼuhigaʼi tagata moʼoni. ʼAki he lotovaivai neʼe ina fili ke ina tali te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui age e tona ʼohoana, kae mole mulimuli ia ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui age e tana Tāmai pea mo Tupuʼaga. (Senesi 2:​16, 17) Mole tuai pea kamata hoko ki te ʼuluaki taumatuʼa ʼaia te meʼa ʼaē neʼe fakakikite e te ʼAtua, te fua ʼo tanā talagataʼa. Ko Atama, ʼaē ki muʼa atu neʼe talanoa ki tona ʼohoana ʼaki he ʼu palalau fakafiafia, mo he ʼu palalau fakatuketuke, ʼi te temi leva ʼaia neʼe mole kei fiafia ʼi tana ʼui ʼaē ʼe ko ‘te fafine ʼaē neʼe ke foaki mai.’ Ko tona ʼuhiga heʼe haohaoa neʼe kua fakatupu kovi ki tona ʼuhigaʼi tagata, ʼo ʼuhiga mo tana ‘puleʼi tona ʼohoana.’ Kae ko Eva, neʼe “holi” ki tona ʼohoana, ʼi he ʼaluʼaga fakavalevale peʼe mole fakafuafua lelei.​—Senesi 3:​12, 16.

6, 7. (a) Neʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼuhigaʼi tagata ʼi muʼa ʼo te Tulivio? (b) Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke tou ako mai te ʼaluʼaga ʼaē neʼe hoko ʼi muʼa ʼo te Tulivio?

6 Ko te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine neʼe hā lelei ʼi muʼa ʼo te hoko ʼo te Tulivio. Ko te ʼu ʼaselo ʼaē neʼe nātou līaki tonatou tuʼulaga ʼi selo, neʼe nātou kofuʼi te ʼu sinoʼi tagata ke nātou fakahoko he ʼu felāveʼi fakasino mo te ʼu fafine. (Senesi 6:​1, 2) ʼE talanoa te Tohi-Tapu ki te ʼu tama ʼaē neʼe tutupu ʼi te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga ʼaia. Pea ʼe ʼui ko te ʼu fānau ʼaē neʼe tutupu ai, neʼe ko te ʼu foha faikehe, neʼe mole feala ke nātou maʼu fānau. Neʼe ʼiloa ia nātou ko he ʼu hahaʼi mālolohi, ko te kau Nefilime, peʼe ko te ʼu hahaʼi fakatupu tūkia, koteʼuhi neʼe nātou fakahiga te hahaʼi. (Senesi 6:4; kiʼi nota ʼi te lalo pasina) ʼE mahino ia neʼe nātou agamālohi, mo ʼitaʼita, ʼo mole nātou fakahā he agaʼofa.

7 ʼE hā lelei mai, ko te matalelei ʼo te sino, tona lahi, pea mo tona mālohi ʼe mole hā ai te ʼuhigaʼi tagata peʼe ko te ʼuhigaʼi fafine ʼaē ʼe lelei. Ko te ʼu ʼaselo ʼaia ʼaē neʼe nātou kofuʼi te ʼu sinoʼi tagata neʼe lagi nātou tūpulaga. Pea ko te kau Nefilime neʼe ko te ʼu tagata lalahi pea mo fuafua lelei, kae neʼe kovi ʼaupito tanatou ʼu fakakaukau. Ko te ʼu ʼaselo talagataʼa ʼaia pea mo tonatou hōloga neʼe nātou fakafonu te kele ʼaki te aga heʼeʼaoga pea mo te agamālohi. Koia, neʼe pulihi ai e Sehova te mālama ʼaia. (Senesi 6:​5-7) Kae ko te Tulivio neʼe mole ina fakagata te ʼu gāue fakatemonio, pea neʼe mole ina pulihi te ʼu fua ʼo te agahala ʼa Atama. Ko te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine neʼe toe hā ʼi te hili ʼo te Tulivio, pea ʼe ʼi ai te ʼu faʼifaʼitaki lelei pea mo te ʼu faʼifaʼitaki kovi ʼi te Tohi-Tapu, pea ʼe feala ke ʼi ai hona ʼaoga kia tatou.

8. Koteā te faʼifaʼitaki lelei ʼaē neʼe tuku mai e Sosefo ʼo ʼuhiga mo te ʼuhigaʼi tagata ʼaē ʼe lelei?

8 Ko Sosefo pea mo te ʼohoana ʼo Potifale, ʼe kehekehe tanā aga ʼo ʼuhiga mo te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine ʼaē ʼe lelei. Ko te ʼohoana ʼo Potifale, neʼe manako kia Sosefo he neʼe tūpulaga, pea neʼe ina faigaʼi ke ina fakahalaʼi ia ia. ʼI te temi ʼaia, neʼe mole heʼeki tohi he lao fakaʼatua, ʼo tapuʼi ai te folonikasio peʼe ko te tono. Kae neʼe hola ia Sosefo mai te fafine ʼaia, pea neʼe ina fakahā ai ko ia ko te tagata moʼoni ʼa te ʼAtua, ʼo ina fakahā te ʼuhigaʼi tagata ʼaē ʼe tali e te ʼAtua.​—Senesi 39:​7-9, 12.

9, 10. (a) Neʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi kovi e te fineʼaliki ko Vasiti tona ʼuhigaʼi fafine? (b) Koteā te faʼifaʼitaki lelei ʼaē neʼe tuku mai e Esitele kia tatou?

9 Ko Esitele pea mo te Fineʼaliki ko Vasiti neʼe nā fakahā te kehekehe ʼo te ʼuhiga ʼo te hahaʼi fafine. ʼE mahino ia, neʼe manatu ia Vasiti ʼi tona finemui ʼaupito, ʼe tali tuʼumaʼu anai e te Hau ko Asuelusi te ʼu meʼa ʼaē ʼe holi kiai. Kae ko tona finemui neʼe gata ʼaki pe ʼi te faʼahi fakasino. Neʼe mole ina maʼu te agavaivai pea mo te ʼuhigaʼi fafine moʼoni, he neʼe mole ina fakahā te fakalogo ki tona ʼohoana ʼaē ko te hau. Neʼe līaki ia e te hau, kae ina fili te fafine neʼe ina maʼu te ʼuhigaʼi fafine moʼoni, ʼaē ko te manavasiʼi kia Sehova, ke liliu ko hona fineʼaliki.​—Esitele 1:​10-​12; 2:​15-​17.

10 Neʼe tuku e Esitele he faʼifaʼitaki taulekaleka ki te ʼu fafine Kilisitiano. Neʼe “finelelei ʼi tona sino pea mo tona fofoga,” kae neʼe ina fakahā “te ʼuhiga ʼo te loto ʼaē ʼe fufū, ʼi te kofu ʼaē ʼe mole feala ke kovi ʼo te ʼatamai tokalelei mo malū.” (Esitele 2:7; 1 Petelo 3:4) Neʼe mole ina fakamuʼamuʼa te matalelei ʼo tona sino. Neʼe hā te poto ʼa Esitele pea mo tana loto lolomi, ʼo fakalogo ki tona ʼohoana, ko Asuelusi, tatau aipe mo te temi ʼaē neʼe tuʼutāmakiʼia ai te maʼuli ʼo tana hahaʼi. Neʼe nofo fakalogologo ia Esitele ʼi te temi ʼaē neʼe ʼaoga ai, kae neʼe mole mataku leva ia ʼi te palalau ʼi te temi ʼaē neʼe ʼaoga ke palalau ai. (Esitele 2:​10; 7:​3-6) Neʼe ina tali te tokoni ʼaē neʼe foaki age e tona tokolua mataʼi tama ko Maletokeo. (Esitele 4:​12-​16) Neʼe ina fakahā te ʼofa pea mo te agatonu ki tana hahaʼi.

Ko Te Agaaga ʼAē ʼe Hā Ki Tuʼa

11. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu anai ke tou manatuʼi ʼo ʼuhiga mo te matalelei ʼo te sino?

11 Koteā te kalavi ʼaē ʼe tau mo te ʼuhigaʼi fafine ʼaē ʼe lelei? Neʼe tala fēnei e te faʼe: “Ko te fofoga matalelei ʼe feala pe ke loi, pea ko te hoihoifua ʼe feala ke vaʼiganoa; kae ko te fafine ʼaē ʼe manavasiʼi kia Sehova, ʼe ko ia ʼaē ʼe ina maʼu te ʼu fakavikiviki.” (Tāʼaga Lea 31:30) Koia ʼe maʼuhiga te manavasiʼi ki te ʼAtua, pea ko te manavaʼofa, te agalelei, te agavaivai, pea mo te agamālū ʼe nātou fakamataleleiʼi te ʼuhigaʼi fafine kae mole ko te matalelei ʼo te sino.​—Tāʼaga Lea 31:26.

12, 13. (a) E feafeaʼi te palalau ʼa te tokolahi? (b) Koteā te faka ʼuhiga ʼo Tāʼaga Lea 11:22?

12 Meʼa fakaʼofaʼofa foki, ʼe lahi te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ʼe mole fakapotopoto tanatou ʼu palalau, pea ʼe mole nātou lotoʼofa mokā ʼe nātou palalau. ʼE nātou palalau kovi, mo fakakinakina, mo leakovi, pea ʼe mole fakaʼapaʼapa tanatou ʼu palalau. Ko ʼihi tagata ʼe nātou ʼui ko te tauvele ʼe ko te fakaʼiloga ʼaia ʼo te ʼuhigaʼi tagata, pea ko ʼihi fafine ʼe nātou agavale ʼo faʼifaʼitaki kia nātou ʼaia. Kae kapau ʼe finemui he fafine kae mole ina maʼu te poto pea ʼe loto fakafifihi, mo leakovi, pea mo fiatuʼu, ʼe feala koa ke finemui moʼoni, ʼi te ʼuhiga fafine moʼoni? “Ohage ko he mama aulo ʼi te ihu ʼo te puaka, ʼe toe feiā mo te fafine ʼaē ʼe finemui kae ʼe maliu kehe mai te agapoto.”​—Tāʼaga Lea 11:22.

13 Ko he fafine ʼe ina fakahā tona ʼuhigaʼi fafine, ʼe mole lelei anai mo kapau ʼe gutu tauvele, mo ina faka galivaleʼi he tahi, pea mo aga fefeka. ʼI tona fakahagatonu, ko te taʼi aga ʼaia ʼaē ʼe mole pipiki ki te ʼAtua, ʼe feala ke ina fakaliliu he tahi ʼe matalelei ʼi te faʼahi fakasino ke liliu ko he tahi ʼe matakovi. ʼE mole faigataʼa hatatou mahino ki te ʼui ʼaē, ko te talavou ʼa he tagata pe ko te finemui ʼa he fafine, ʼe mole ko he fakagafua ʼaia ke hoko ʼita, ke pākalaga, pea mo gutu tauvele. ʼE feala pea ʼe tonu ke faiga te kau Kilisitiano fuli ke leleiʼia nātou e te ʼAtua pea mo tonatou ʼu kaugā fagona, mo kapau ʼe nātou fai he ʼu palalau pea mo he aga ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu.​—Efesi 4:​31.

14. Koteā te faʼahiga teuteu ʼaē ʼe vikiʼi ia 1 Petelo 3:​3-5, pea koteā takotou manatu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?

14 Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine lelei ʼe fakatafito ki te ʼu kalitate fakalaumālie, ko te agaaga ʼo te sino ʼe kau ai mo totatou ʼu mutuʼi meʼa pea mo tatatou faʼahiga teuteu, ʼe nātou fakahā ai totatou ʼuhiga moʼoni. ʼE mahino ia neʼe manatuʼi e te ʼapositolo ko Petelo te ʼu faʼahiga teuteu pea mo te ʼu faʼahiga faʼu ʼo te lauʼulu ʼo te hahaʼi ʼi te ʼuluaki sēkulō, koia neʼe ina fai ai te tokoni ʼaenī ki te ʼu fafine Kilisitiano: “Ko tokotou teu ke ʼaua naʼa ko he teu ʼi tuʼa ʼi he fī ʼo te lauʼulu mo he ʼai ʼo he ʼu meʼa fakateuteu aulo peʼe ko he ʼai ʼo he ʼu kofu tuʼa, kae ʼe ko te ʼuhiga ia ʼo te loto ʼaē ʼe fufū, ʼi te kofu ʼaē ʼe mole feala ke kovi ʼo te ʼatamai tokalelei mo mālū, ʼaia ʼe ko he meʼa maʼuhiga ʼaupito kia mata ʼo te ʼAtua. Koteʼuhi he neʼe teu feiā ʼi te temi ʼāfea ia te kau fafine maʼoniʼoni ʼaē neʼe nātou ʼamanaki ki te ʼAtua, ʼo nātou fakalogo ki ʼonatou ʼu ʼohoana totonu.”​—1 Petelo 3:3-5.

15. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke faiga te hahaʼi fafine ke nātou fakahā ʼi tonatou ʼu faʼahiga teuteu?

15 Ia 1 Timoteo 2:​9, 10, ʼe tou maʼu ai te talanoa ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo te teuteu ʼa te fafine: “ ʼE ʼau loto ki te ʼu fafine, ʼaki he teu lelei, ke nātou teuteuʼi nātou ʼaki he agavaivai pea mo he fakapotopoto . . . ohage ko te meʼa ʼe tau mo feʼauga mo te ʼu fafine ʼaē ʼe nātou lau ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua, ko tona faka ʼuhiga ʼaki he ʼu gāue ʼe lelei.” Neʼe ina faka maʼuhigaʼi ʼi te vaega ʼaia, ʼe ʼaoga ke tou agavaivai pea mo tou teuteu lelei ke hā ʼaki ai tatatou fakapotopoto.

16, 17. (a) Kua feafeaʼi te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼu mutuʼi meʼa e te tokolahi ʼo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine ia ʼaho nei? (b) Koteā te meʼa ʼaē kua tou mahino kiai ʼaki te tokoni ʼaē ʼe tuʼu ia Teutalonome 22:5?

16 Ko he tagata peʼe ko he fafine, pe ko he tama peʼe ko he taʼahine, ʼe ina fai he aga peʼe ina ʼai he ʼu mutuʼi meʼa ʼe uga ai ki te ʼu felāveʼi fakasino, ʼe mole ina hikihiki te ʼuhigaʼi tagata peʼe ko te ʼuhigaʼi fafine moʼoni, pea ʼe mahino papau ia ʼe mole ko he fakaʼapaʼapa ia ki te ʼAtua. ʼE lahi te hahaʼi ʼi te mālama ʼe lahi fau tanatou fakahā tonatou ʼuhigaʼi tagata peʼe ko tonatou ʼuhigaʼi fafine ʼi he teu pea mo he aga ʼe uga ai ki te ʼu felāveʼi fakasino. Ko ʼihi ʼe nātou fakaliliu ʼo faigataʼa te fakakeheʼi ʼo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine, ʼuhi ko tanatou ʼu holi heʼeʼaoga. Ko tatou kau Kilisitiano ʼe feala ke tou loto fakafetaʼi, he ko te Tohi-Tapu ʼe ina fakahā mai te manatu ʼa te ʼAtua ʼi te Tohi-Tapu! Neʼe fakahā fēnei e Sehova ki te Iselaele ʼāfea: “ ʼE mole tonu ke ʼai he kofu ʼo he tagata mālohi ki he fafine, pea ʼe mole tonu ke ʼai e he tagata mālohi he pulupulu ʼo he fafine; heʼe ko ʼaē ʼe ina fai te ʼu meʼa ʼaia ʼe ko he meʼa fakalialia ia kia Sehova.”​—Teutalonome 22:5.

17 ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe lagi lelei anai ke koutou toe vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼAukusito 1988, ʼaē neʼe ʼui fēnei ʼi te pasina 15: “ ʼE mole tou fia ʼiloʼi he faʼahiga teuteu faka lamote, kae ʼe tou fia ʼiloʼi tatou peʼe tau mo feʼauga mo he tahi ʼe ina ʼui ʼe ko he minisi ʼa te ʼAtua. (Loma 12:2; 2 Kolonito 6:3) Ko te ʼu mutuʼi meʼa ʼaē ʼe mole maʼa peʼe mole aga fakapoipoi, ʼe nātou fakatupu kovi ki te logo ʼaē ʼe tou tala. ʼE mole lelei ki he Kilisitiano te ʼu faʼahiga teu ʼaē ʼe agaʼi fafine ai he tagata, peʼe agaʼi tagata ai he fafine. (Vakaʼi ia Teutalonome 22:5.) ʼE mahino ia, ʼe feala ke kehekehe te ʼu agaʼi fenua, ʼo mulimuli ki te haʼele ʼo te temi, ʼo te ʼu gāue pea mo te tahi ʼu meʼa, koia ʼe mole fakatuʼutuʼu ai e te kokelekasio faka Kilisitiano he ʼu lekula ʼe mamafa ki te ʼu tēhina ʼi te malamanei katoa.”

18. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo mulimuli ki te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē ʼo ʼuhiga mo te teuteu pea mo te aga?

18 ʼE ko he tokoni lelei pea ʼe tau mo feʼauga! Meʼa fakaʼofaʼofa foki, ko ʼihi Kilisitiano, tagata pea mo fafine, ʼe nātou mulimuli ki te faʼahiga teuteu pea mo te faʼahiga aga ʼo te mālama, ʼo mole nātou tokakaga peʼe feala ke vikiʼi ai ia Sehova pea mo te kokelekasio faka Kilisitiano. ʼE tonu ke tou sivi ia tatou takitokotahi ke tou ʼiloʼi peʼe tou mulimuli ki te manatu ʼo te mālama. Peʼe lagi lelei ke tou fakaōvi ki he tēhina peʼe ko he tuagaʼane ʼe fakaʼapaʼapa te hahaʼi ki ai pea kua aga fakapotopoto, pea mo tou kole tokoni ki ai ʼo ʼuhiga mo he fetogi ʼe feala ke tou fai ʼi tatatou faʼahiga teuteu pea mo tou mulimuli lelei ki te ʼu tokoni ʼaia.

Te ʼu Tagata Pea Mo Te ʼu Fafine Kilisitiano​—Ko Te ʼu Tagata Pea Mo Te ʼu Fafine Moʼoni

19. Koteā te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke tou tauʼi?

19 Ko te ʼatua ʼo te mālama ʼaenī ʼe ko Satana, pea ʼe hā tona mālohi ʼi te mole kei fakakehekeheʼi ʼo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine, pea ʼe mole gata ʼaki pe te ʼu faʼahiga teuteu. (2 Kolonito 4:4) ʼI ʼihi fenua ʼe lahi te ʼu fafine ʼe nātou faiga ke nātou maʼu te tuʼulaga ʼo te tagata, ʼo nātou līaki te ʼu lekula ʼo te Tohi-Tapu. ʼI te tahi faʼahi, ʼe lahi te ʼu tagata kua nātou līaki tonatou ʼu maʼua ʼi tonatou ʼuhiga pule, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e Atama. ʼE ʼi ai mo te ʼu tagata ʼe fai tagata, pea mo he ʼu fafine ʼe fai fafine. (Loma 1:​26, 27) ʼI te ʼu faʼahiga maʼuli ʼaia, ʼe mole he faʼahiga maʼuli ʼe leleiʼia e te ʼAtua. Pea ko he tahi ʼi muʼa ʼo tana liliu ko he Kilisitiano, neʼe mole mahino lelei ki tona ʼuhigaʼi tagata peʼe ki tona ʼuhigaʼi fafine, peʼe ko he tagata neʼe fai tagata, pe ko he fafine neʼe fai fafine, ʼe feala ke falala ʼe fīmālie anai ʼo heʼegata mo kapau ʼe ina maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua, pea ʼe mahino papau ia ʼe leleiʼia anai te ʼu pelesepeto ʼaia ʼe nātou fuli ʼaē ka nātou maʼu anai te maʼuli haohaoa.

20. ʼAki ia Kalate 5:​22, 23 koteā te manatu ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine?

20 ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu ko te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine Kilisitiano ʼe tonu ke nātou fakatuputupu pea mo nātou fakahā te ʼu fua ʼo te laumālie ʼa te ʼAtua​—te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te faʼa kātaki fualoa, te agalelei, te tui, te agamālū, pea mo te loto lolomi. (Kalate 5:​22, 23) Ko te ʼAtua, ʼi tona poto lahi, neʼe ina fakagafua ki te hahaʼi tagata ke nātou fakaʼaogaʼi tonatou ʼuhigaʼi tagata, pea ko te hahaʼi fafine ke nātou fakaʼaogaʼi tonatou ʼuhigaʼi fafine, ʼo nātou maʼuliʼi te ʼu kalitate ʼaia. Ko he tagata ʼe ina fakahā te ʼu fua ʼo te laumālie ʼe faigafua te fakaʼapaʼapa ki ai, pea ko he fafine ʼe ina fai te faʼahi ʼaia ʼe faigafua te ʼofa ki ai.

21, 22. (a) Koteā te faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku mai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe tou mulimuli kiai? (b) Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tona ʼuhigaʼi tagata?

21 Ko te tagata ʼaē ʼe lahi tokotahi neʼe ko Sesu Kilisito, pea ʼe tonu anai ke mulimuli te kau Kilisitiano ki tona faʼahiga maʼuli. (1 Petelo 2:​21-​23) Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu, ko te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine ʼe tonu ke nātou nofo agatonu ki te ʼAtua pea mo nātou fakalogo ki Tana Folafola. Neʼe fakahā e Sesu te ʼu kalitate fakaofoofo ʼo te ʼofa, te agamālū, pea mo te manavaʼofa. ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano moʼoni, ʼe tonu ke tou faʼifaʼitaki kia te ia moʼo fakamoʼoni ko tatou ko tana ʼu tisipulo.​—Soane 13:35.

22 Ko Sesu Kilisito neʼe ko te tagata moʼoni, pea ʼe feala ke tou tokagaʼi tona ʼu kalitate fakatagata mokā tou ako te hisitolia ʼo tona maʼuli ʼi te Tohi-Tapu. Neʼe mole ʼohoana ia, kae ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu neʼe fakatahitahi mo te ʼu fafine. (Luka 10:38, 39) Ko tana ʼu felogoi mo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine, neʼe ina fai tuʼumaʼu ʼaki he aga fakapoipoi pea mo he aga fakaʼapaʼapa. ʼE ko ia te faʼifaʼitaki haohaoa ʼo te ʼuhigaʼi tagata. Neʼe mole ina faka fealagia ki​—he tagata, mo he fafine, peʼe ki he ʼaselo talagataʼa—​ke nātou fakamamaʼo ia ia ʼi tona ʼuhigaʼi tagata ʼaē ʼe pipiki ki te ʼAtua pea mo tana faitotonu ʼaē kia Sehova. Neʼe ina tali fuli te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakamaʼua age kia ia, ʼo mole ina fai ʼaki he loto meo.​—Mateo 26:39.

23. ʼO ʼuhiga mo te tuʼulaga ʼo te tagata pea mo te fafine, koteā te ʼu tapuakina ʼaē ʼe maʼu e te kau Kilisitiano moʼoni?

23 ʼE ko he meʼa fakafiafia tatatou kau ki te hahaʼi ʼa Sehova pea mo tatatou fakatahitahi mo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine, mo te ʼu talavou pea mo te ʼu finemui, ʼe nātou fakamuʼamuʼa ʼi tonatou maʼuli tanatou ʼofa pea mo tanatou fakalogo ʼaē kia Sehova ʼAtua! ʼE mole tou taʼomia ʼi tatatou fakalogo ki te Folafola ʼa te ʼAtua. Kae ʼe tou ʼāteaina mai te mālama ʼaenī, pea mo tana ʼu faʼahiga aga ʼaē ʼe fakatupu kovi ai ki te matalelei, mo te kehekehe ʼo te tuʼulaga ʼo te tagata pea mo te fafine, pea mo te tupuʼaga ʼo tonā faʼu. ʼE feala ke tou maʼu te fiafia moʼoni ʼaē ʼe haʼu mai tatatou fakahoko totatou tuʼulaga ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua ʼi totatou maʼuli, peʼe tou tagata peʼe tou fafine. ʼIo, ʼe tou loto fakafetaʼi kia Sehova ʼAtua, te Tupuʼaga, ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼofa ʼaē neʼe ina fai maʼa tatou, pea mo tana fakatupu tatou ko he ʼu hahaʼi tagata pea mo fafine!

ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?

◻ Koteā te tuʼulaga ʼaē ʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu ʼe tau mo feʼauga mo te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine?

◻ Neʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼuhigaʼi tagata ʼi muʼa ʼo te Tulivio, pea e feafeaʼi te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te ʼuhigaʼi tagata pea mo te ʼuhigaʼi fafine ʼi totatou temi?

◻ Koteā te tokoni faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo takotou teuteu ʼe koutou faiga anai ke koutou mulimuli kiai?

◻ ʼE lava feafeaʼi ki te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine Kilisitiano ke nātou fakahā ko nātou ko te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine moʼoni?

[Paki ʼo te pasina 17]

Logope la tona finemui, ʼe tou manatuʼi tāfito ia Esitele ʼuhi ko tana agavaivai pea mo tana faʼifaʼitaki lelei

[Paki ʼo te pasina 18]

Tou tokakaga fakapotopoto ki tatatou teuteu, kae tou tokaga tāfito ki te lelei ʼo te loto

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae