ʼE Ma ʼAʼahi Tomā Telituale Faka Misionea
KO TE ʼu kokelekasio faka Kilisitiano ʼaē ʼe ʼau ʼaʼahi, ʼo kamata mai Potukalia ki Siaina, ʼe hage ʼe ma fefolauʼaki, kae ko ʼau mo toku ʼohoana, ia Olive, ʼe mole ma mavae ʼi Pilitania.
ʼE ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te ʼu lea kehekehe ʼaē ʼe tuputupu, pea mo mavetevete ʼi te fenua. ʼO kamata mai te motu ʼo Jersey, ʼaē ʼe tuʼu ia kilometa e 12 ʼi tuʼa ʼo te matafenua ʼo Normandie ʼi Falani, ʼaē ʼe ʼi ai te kūtuga ʼi te lea faka Potukalia, ʼo aʼu ki te kolo ʼo Sunderland ʼi te potu tokelau ʼo Pilitania, ʼaē ʼe ma ʼaʼahi ai te ʼu hahaʼi ʼe nātou palalau faka Siaina pea mo nātou fia ʼiloʼi te moʼoni, ʼe ma fai faka mafola ʼi te telituale ʼe tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo lahi ai te ʼu hahaʼi ʼe lea kehekehe. Neʼe feafeaʼi te hinoʼi ʼo māua ki te ʼu kokelekasio ʼaia? Pea koteā te meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi tomā telituale faka misionea? Tuku muʼa ke ʼau fakamahino atu.
Ko ʼau mo Olive neʼe ma kau ki te gāue feʼaluʼaki lolotoga taʼu e 20, ʼo ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio kehekehe ʼi te ʼu vāhaʼa fuli. Neʼe ma folau mai te potu tokelau ki te potu toga, mai te potu hahake ki te potu hihifo, ʼi Pilitania katoa, pea neʼe mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe ma ʼaʼahi totatou ʼu tēhina ʼo te Metitelanea ʼi te motu ʼo Malte, ʼaē neʼe nātou fakahā mai ai kia māua he tali kāiga lahi. (Vakaʼi ia Gāue 28:1, 2.) Hili kiai taʼu e tolu ʼi Malte, neʼe ma feʼekeʼaki peʼe hinoʼi anai māua ke ma ʼolo kifea. Neʼe ma manatu ʼe ma ʼaʼahi anai he koga meʼa faka Pilitania, pea neʼe ma kamata fakakaukauʼi te faʼahi ʼaia. Neʼe ma punamaʼuli ʼi te hinoʼi ʼo māua ki te silikosikilipisio foʼou ʼaia, neʼe ko te ʼu kūtuga pea mo te ʼu kokelekasio lea kehekehe e 23!
Neʼe ma feʼekeʼaki peʼe ma lava fakahoko anai te faʼahi ʼaia. Neʼe mole heʼeki ma maʼuli mo he ʼu hahaʼi mai he ʼu fenua kehe pea mo lea kehe, gata pe ki te temi ʼaē neʼe ma nonofo ai ʼi Malte. ʼE lava moʼoni anai koa ke ma fakaloto mālohiʼi ia nātou ʼaē ʼe mole mahino lelei ki te lea faka Pilitania? ʼE feafeaʼi anai hamatou fai palalau mo kapau ʼe mole ma ʼiloʼi he tahi ʼu lea? ʼE feafeaʼi anai ki te meʼa kai pea mo te ʼu agaʼi fenua? ʼE feala anai koa ke ma mulimuli ki te faʼahiga maʼuli ʼaia? Ko te ʼu fehuʼi ʼaia ʼaē neʼe ma fakakaukauʼi, pea neʼe ma vakaʼi ʼi te faikole, te tali ki te pāui ʼaia mai Masetonia.—Gāue 16:9, 10; 1 Kolonito 9:19-22.
ʼE Ma Tauʼi Te Faigataʼa ʼo Te Lea
ʼE fakamahino fēnei e Olive: “ ʼI te kamata, neʼe ʼau manatu ʼe mole ʼau lavaʼi anai te faʼahi ʼaia, koteʼuhi neʼe mole ʼau poto ʼi te palalau ʼi te tahi age lea. Neʼe mole ʼau ʼiloʼi peʼe ʼau lava tokoni feafeaʼi ki te ʼu tuagaʼane. Koia neʼe ʼau manatuʼi ai te taumatuʼa ʼaē neʼe nā fai tamā ako, tanā fakaloto mālohiʼi māua ke ʼaua naʼa ma fakafisi ki he gāue ʼe hinoʼi māua kiai. Neʼe nā akoʼi mai kia māua ko Sehova ʼe mole ina kole mai kia tatou he meʼa ʼe mole feala ke tou fai.” Koia, neʼe ma tali lelei ai te gāue ʼaia.
ʼI tamā fakakaukauʼi te faʼahi ʼaia, neʼe ma fakatokagaʼi ko te mole ma ʼiloʼi ʼaē he tahi lea neʼe tokoni kia māua ke ma fai fakatatau mo te hahaʼi fuli. Ohage la, ko te kau ki te ʼu fono ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu lea kehekehe ʼi te vāhaʼa fuli, neʼe ma ʼiloʼi ai te meʼa ʼaē ʼe logoʼi e te ʼu tēhina ʼi tanatou kau ʼaē ki te ʼu fono faka Pilitania kae mole nātou mahino lelei pe koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe tala. ʼE tonu ke ma teuteu lelei te ʼu fono, ke feala ke ma mahino ki te meʼa ʼaē ʼe talanoa ki ai. ʼE tali tuʼumaʼu e Olive ki te fehuʼi e tahi ʼi te fono. ʼE ina teuteuʼi te tali ʼi te lea Fakapilitānia pea ʼe fakaliliu e te tuagaʼane, ʼo ina tohi peʼe feafeaʼi te puʼaki ʼo te ʼu kupu. ʼE ina ʼui ʼe lotolotolua mokā ʼe ina hiki tona nima moʼo fai hana tali. ʼI ʼihi temi neʼe kakata te hahaʼi ʼi tana tali. Kae neʼe hoko atu aipe tana faiga ʼaia. ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau ʼiloʼi ʼe leleiʼia e te ʼu tēhina taku faiga ʼaia ke ʼau tali. ʼI tona fakahagatonu, ko taku tali ʼe ina fakaloto mālohiʼi ia nātou ʼaē ʼe popoto lelei age ʼi te lea ke nātou tali ʼi te fono.”
Maʼa ʼaku, ʼe toe kehe foki mo taku fai te ʼu akonaki, koteʼuhi ʼe tonu ke ʼau tuku he temi ki te tēhina ʼaē ʼe ina fakaliliu. ʼE ko he meʼa faigafua taku mole kei manatuʼi pe koteā te ʼu manatu ʼaē ʼe tonu ke ʼau talanoa kiai. ʼE tonu ke ʼau fakakaukau lelei ki te ʼu meʼa ʼaē ka ʼau talanoa kiai, pea mo ʼau fakanounou te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau palalau kiai. Kae ʼe ʼau leleiʼia te faʼahi ʼaia.
Te ʼu Faʼahi Kehekehe ʼo Tomā Minisitelio
ʼE lahi te ʼu potu ʼi Pilitania, ko te hahaʼi ʼaē ʼe palalau ʼi te tahi ʼu lea ʼe nātou mavetevete, lagi ko he toko lua ʼe nā kolo tahi, pea ʼe tonu ke koutou fai he ʼu kilometa ke feala hakotou maʼu ʼihi hahaʼi. Kae, ka koutou palalau mo nātou ʼi tanatou lea pea mo koutou sio ki tanatou aga, ʼe koutou manatu ai neʼe ʼaoga moʼoni ke koutou fai te ʼu kilometa ʼaia. Ka fakahā e te tēhina ʼaē neʼe ma kaugā fagona fakatahi, te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼi te lea ʼo te tagata ʼaē ʼo te ʼapi, ko te tali ʼa te tagata ʼaia te logo lelei ʼe ko he meʼa fakatupu fiafia.
ʼI tona fakahagatonu, ko te fai faka mafola ʼi te ʼu telituale ʼo te hahaʼi ʼo te tahi lea, ʼe ko he meʼa fakafiafia ʼaia neʼe ma ʼiloʼi lotolotoga tomā ʼu taʼu e 40 ʼi te gāue ki te Puleʼaga. Ko te ʼamanaki ʼaē ki he tuputupu ʼe ko he meʼa fakatupu fiafia. ʼE mahino papau ia ʼe ako vave age te hahaʼi, pea ʼe nātou leleiʼia ʼaupito te ako ʼaia mokā ʼe nātou ako ʼi tanatou lea. (Gāue 2:8, 14, 41) ʼE ko he meʼa fakaloto mālohi te sio ʼaē ki te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane ʼe nātou tagi fakafiafia ʼi te fakaʼosi ʼo te fono, tāfito ʼuhi ko tanatou ʼuluaki fono ʼaē ʼe feala ai ke nātou fakalogo pea mo mahino katoa kiai.
ʼI tamā fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, ʼe ma faiga ke ma ʼui te ʼu ʼuluaki palalau ʼi te lea ʼa te tagata ʼo te ʼapi, logope la ʼi ʼihi temi ʼe ma felāveʼi mo he faigataʼaʼia. Ohage la, ko te fakamālo māhani ʼi te lea faka Goujrati ʼe ko te kupu Kemcho, ʼaē ʼe faka ʼuhiga ki te kupu “Mālo.” Ko te kupu ʼaia neʼe mole ʼau puʼaki lelei, pea neʼe hage neʼe nātou logo ʼe ʼau palalau ki te higoa ʼo te kafe neʼe ʼiloa. Kae ʼi te tahi ʼapi neʼe kakata te tagata pea mo tona ʼohoana ʼi taku fakamālo feiā age kia nāua ʼi te lea faka Goujrati. Neʼe nā fakahū atu aipe māua ki tona loto fale, pea nā fai mai tomā ʼu kafe, kae neʼe mole nā fai mai te ʼu kafe ʼuhi ko taku mole puʼaki lelei ʼo te kupu. Neʼe ma ʼiloʼi ai ʼe ʼi ai tonā ʼu kāiga ʼe ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼe nātou kau ki te kūtuga ʼaē neʼe ma ʼaʼahi, pea neʼe nā fakahā mai tanā fia ʼiloʼi ia te moʼoni.
Lolotoga ni ʼu taʼu, ko te tuagaʼane ʼe lea Fakapilitānia, neʼe ina ʼave tuʼumaʼu te ʼu nusipepa ki te fafine ʼe lea faka Siaina. ʼI ʼihi temi neʼe ina fakaafe te fafine ʼaia ke nā ako te Tohi-Tapu ʼi tona ʼapi, kae neʼe fakafisi age te fafine. ʼI te tahi ʼaho, ko te tuagaʼane neʼe ina ako te lea faka Siaina neʼe kaugā ʼolo mo te tuagaʼane, pea neʼe ina foaki age te tohi E Feala Keke Mauli O Heegata Ite Palatiso Ite Kele ʼi te lea faka Siaina, pea neʼe toʼo atu aipe e te fafine ʼaia ʼaē neʼe ina fia ʼiloʼi te moʼoni.a ʼI tana kua maʼu ʼi te temi ʼaia te tohi ʼi tana lea, neʼe ina tali ai he ako Tohi-Tapu. Ko te ʼu palalau nounou ʼaia ʼi te lea ʼa te fafine ʼaia neʼe malave lelei kia ia.
Te ʼu Agaʼi Fenua Kehekehe
Neʼe mole ma ʼiloʼi ko te tahi ʼu agaʼi fenua, ʼe mole leleiʼia e te hahaʼi tagata ke ʼolo tokotahi tonatou ʼu ʼohoana ʼi te pōʼuli. Neʼe faigataʼa ai ki te tokolahi ʼo te ʼu tuagaʼane ke nātou kau ki te ʼu fono ʼaē neʼe fai ʼi te pōʼuli. ʼE tui e ʼihi ʼu hahaʼi Asia kapau ʼe mole fia ʼohoana he taʼahine pea mo haga nofo ʼi fale, ʼe ina fakalainoa te famili. Ko te tāmai ʼo te tuagaʼane neʼe fia fakamate ʼi te fakafisi ʼo tona ʼofafine ke ʼohoana mo te tagata ʼaē neʼe fili e te famili maʼa ia. ʼE moʼoni, ʼe mole ko he meʼa faigafua te ʼu meʼa ʼaia ʼaē ʼe tonu ke tauʼi e te ʼu tuagaʼane! Kae mokā koutou sisio ki te malave ʼo te moʼoni ki te maʼuli faka famili pea mo te ōfo ʼo te ʼu mātuʼa ki te nofo agatonu ʼa te ʼu tuagaʼane ʼaia kia Sehova, ʼe moʼoni, ʼe ko he meʼa fakatalakitupua.
ʼI tamā tali te gāue ʼaia, neʼe tonu ke ma fai ni ʼu fetogi ʼi tomā maʼuli. ʼI muʼa ʼo tamā kamata te gāue feʼaluʼaki, neʼe ʼau kai tuʼumaʼu te meʼa kai Fakapilitānia, kae ʼi te temi nei, ʼe ʼau kai te meʼa kai neʼe fai ʼaki te ʼu meʼa fakamagoni ʼe lelei age. ʼE ma fakahemala ki te ʼu taʼu ki muʼa atu, ka mole heʼeki ma kai ki te ʼu faʼahiga kuka ʼaia—mai te ika mata ki te ʼu meʼa kai ʼaē ʼe fai ʼaki te kali.
Ko He ʼu Fakatuʼutuʼu Ka ʼAmanaki Hoko
ʼE hā lelei mai ʼe ko te temi ʼaenī ʼaē ʼe tonu ai ke tuputupu te ʼu telituale ʼaē ʼe lea kehekehe ʼi te ʼu potu kehekehe. Kua lahi te ʼu tohi kua feala ke tou maʼu ʼi te temi nei ʼi te ʼu lea kehekehe. ʼE feala ke koutou sio ki te tapuakina ʼa Sehova ʼi te kua fakatuʼu ʼaē ʼo he ʼu kokelekasio foʼou. Ko te ʼu tēhina ʼaē ʼe nātou popoto ʼi te palalau ʼi te tahi ʼu lea, ʼe nātou ʼōmai mai mamaʼo moʼo tokoni kia nātou ʼaia.
Ko te faʼifaʼitaki lelei ʼi te faʼahi ʼaia neʼe ko te tali ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼi te lea Fakafalani. Neʼe tokolahi ia nātou mai Zaïre pea mo ʼihi fenua ʼo Afelika ʼe nātou palalau Fakafalani neʼe ʼōmai ki Pilitania ʼi te ʼu taʼu pe ʼaenī. ʼI te temi ʼaē neʼe fakatuʼu ai te ʼuluaki kokelekasio lea Fakafalani ʼi Lonitoni, neʼe ko te toko 65 kau kaugā fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe fakatahitahi. Hili kiai te taʼu katoa, pea neʼe tuputupu ʼo aʼu ki te toko 117, pea ia nātou ʼaia, neʼe ko te toko 48 neʼe nātou pionie katoa. ʼO mole fualoa pea neʼe fakatuʼu te lua kokelekasio moʼo tali ki te tuputupu ʼaē neʼe hoko. ʼI te temi nei, kua feala ke nātou tokakaga lelei ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia ʼiloʼi te moʼoni, ʼaē ko te toko 345 neʼe kau ki te ʼAho Fakamanatu ʼi te taʼu 1995. ʼI te temi nei, ko te kau misionea ʼāfea ʼo Kalaate ʼaē neʼe nātou gāue ʼi Bénin, ʼi Côte dʼIvoire, ʼi Maroc, pea mo Zaïre ʼe nātou fakaʼaoga tanatou māhani ʼi te gāue faka misionea, moʼo tokoni ki te telituale ʼaia ʼaē ʼe tuputupu, pea ʼe ko he meʼa fakaofoofo te tali e te hahaʼi ia te gāue ʼaia.
ʼI taku ʼaʼahi te kokelekasio lea Fakafalani, neʼe ʼau kau ki te ako Tohi-Tapu ʼa te fafine Afelika. ʼI te temi ʼaē neʼe tonu ke ma mavae ai, neʼe kole mamahi mai e te fafine: “Fakalelei kae ʼaua takolua mavae. Koulua nonofo muʼa.” Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fia ʼiloʼi. Neʼe ʼau manatuʼi ai te fafine ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼaē ko Litia.—Gāue 16:14, 15.
Ko tamā ʼuluaki gāue neʼe ko te tokoni ki te ʼu kiʼi kūtuga lea kehe, ke nātou liliu ko he ʼu kokelekasio. ʼI te ʼu kūtuga ʼaē neʼe fai e te ʼu tēhina ʼi te vāhaʼa fuli te Ako Tohi ʼo te Kokelekasio, neʼe ma fakakau kiai te Ako ʼo Te Minisitelio Faka Teokalatike ʼo fakanounou, pea neʼe fai tuʼa tahi ʼi te māhina. ʼE tokoni te faʼahi ʼaia kia nātou ke nātou popoto lelei ʼi te palalau ʼi te fai faka mafola. Neʼe nātou gāue māmālie ʼo aʼu ki tanatou fai ʼi te vāhaʼa te ʼu fono fuli ʼaē e nima ʼo te kokelekasio. Kua ʼi ai te ʼu kokelekasio foʼou ʼe nātou lea faka Siaina (te Cantonais), Fakafalani, faka Goujrati, faka Saponia, faka Potukalia, faka Pendjabi, faka Tamoul, pea mo faka Gallois.
Neʼe ma toe maʼu foki mo te pilivilesio ʼaē ko te kau ki te ʼu fono ʼo te ʼu tēhina ʼaē ʼe tuli. Ko te sio ʼaē ki te ʼu tēhina ʼe nātou hiva ʼaki tonatou ʼu nima ʼe ko he meʼa fakatalakitupua. ʼI taku ʼiloʼi ʼaē ʼe nātou palalau ʼi tanatou fai faka mafola ʼaki te ʼu nima, neʼe ʼau mahino lelei ai ki tanatou ʼu faiga mālohi ʼaupito ʼaē ke nātou kau ki te fai faka mafola ʼo te Puleʼaga. Neʼe toe ʼi ai foki mo te ʼu hahaʼi ʼe nātou fakamahino ʼaki tonatou ʼu nima kia nātou ʼaē ʼe tuli pea mo kivi. ʼE hā mai ai ʼe tokaga lelei ia Sehova ke mole galoʼi he tahi.
Kapau ʼe ʼi ai he kole tāfito ʼe tonu ke ma fai, pea ʼe lagi tatau anai mo te kole ʼaenī ʼaē neʼe fai e Sesu: “Koutou faikole ki te ʼAliki ʼo te taʼukai ke ina fekauʼi mai he kaugāue ki tana taʼukai.” (Mateo 9:38) ʼE tokolahi totatou ʼu tēhina ʼe nātou tali te faigataʼaʼia ʼaē ko te ako ʼo te lea ʼo te ʼu kūtuga lea kehe ʼo te kokelekasio ʼo tonatou telituale. Logope la ʼe mole tou maʼu faka milakulo te fealagia ʼaē ke tou palalau ʼi te ʼu lea kehekehe, kae ʼe mahino papau ia ko Sehova ʼe ina avahi te fai faka mafola ʼi te telituale faka misionea ʼaia—ko he gāueʼaga kua lelei ki te tānaki ʼo te taʼukai. (Soane 4:35, 36)—Neʼe fakamatala e Colin Seymour.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.