ʼE Lava Liliu Koa Te Mālama Ko He Nofoʼaga Fīmālie?
“ ʼE mole lava fakatokatoka e te ʼu fakatuʼutuʼu faka politike te ʼu faigataʼaʼia ʼo te tuʼu ʼaenī. ʼE mole nātou maʼu te ʼu puleʼaki ʼaē moʼo uga ʼo te hahaʼi ke nātou toe mulimuli ki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Logola te ʼu puleʼaki lelei faka politike kae mole nātou lava fakatokatoka te maʼuli ʼa he taumatuʼa, peʼe uga te ʼu tāmai ke nātou tokakaga lelei ki tanatou ʼu fānau, peʼe ko te pulihi ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou fakatupu mamahi ki te hahaʼi . . . Ko totatou ʼu fihifihia ʼe mole lava pulihi ʼaki pe te lao.”
ʼE KOUTOU manatu tahi koa mo te tagata ʼaenī neʼe kau ʼi muʼa atu ʼi te puleʼaga ʼo Amelika? Kapau ʼe koutou ʼio kiai, pea koteā te puleʼaki ia ʼaho nei ki te ʼu tuʼuga fihifihia ʼaē ʼe nātou fakatupu te mānumānu, te tokakovi ʼo te ʼu famili, te ʼu aga heʼeʼaoga, pea mo te tahi ʼu meʼa kovi ʼaē ʼe nātou maumauʼi māmālie te tuʼu ʼaenī? ʼE mole kei faka tui ia te hahaʼi ki he puleʼaki, koia ʼe nātou faigaʼi ke nātou faʼufaʼu fakalelei tonatou maʼuli. Pea ko ʼihi, ʼe nātou falala ʼe ʼi ai anai he pule takitaki lelei pea mo poto, lagi ko he tagata takitaki lotu, ʼe ina fakatokatoka anai pea mo taki nātou ki te ala ʼaē ʼe lelei.
ʼI tona fakahagatonu, kua hili kiai taʼu e lua afe, neʼe fia fakanofo hau e te hahaʼi ia Sesu Kilisito koteʼuhi neʼe nātou ʼiloʼi ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ia ia, pea ʼe liliu anai ko he pule poto. Kae neʼe foimo hola ia Sesu he neʼe ina ʼiloʼi tanatou ʼu fakatuʼutuʼu. (Soane 6:14, 15) Ki muli age neʼe ina fakamahino ki te pule kovana Loma: “E mole i te malama aeni toku puleagahau.” (Soane 18:36) Kae ʼi te temi nei, ko te tokosiʼi pe ʼe nātou mulimuli ia Sesu—māʼiape la mo te kau takitaki lotu ʼaē ʼe nātou ʼui ko nātou ko tana ʼu tisipulo. Ko ʼihi ia nātou ʼaia neʼe nātou faiga ke lelei te malamanei, ʼo nātou fakaneke te ʼu pule ʼo te malamanei peʼe nātou fai ni ʼu puleʼaki faka politike. Neʼe hoko te ʼu meʼa feiā ʼi te ʼu taʼu 1960 pea mo te ʼu taʼu 1970.
Ko Te ʼu Faiga ʼa Te ʼu Lotu Moʼo Fakatokatoka Te Malamanei
ʼI te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu 1960, neʼe kau ʼihi kau teolosia ʼo te ʼu fenua ʼi Amelika Latina ki te tau ʼaē neʼe fai maʼa te hahaʼi māsisiva pea mo maʼuli mamahi. ʼI te ʼosi ʼo te tau ʼaia, neʼe nātou fakatupu te teolosia ʼo te ʼāteaina, pea ʼi te temi ʼaia neʼe mole kei nātou faka ʼuhiga pe ia Sesu ko te hāofakiʼaga ʼaē ʼe talanoa ki ai te Tohi-Tapu, kae ko he tagata fai politike pea mo fai sosiale. ʼI Amelika, ko te kau takitaki lotu neʼe nātou tuʼania tāfito ki te kua lahi ʼo te ʼu aga heʼeʼaoga, pea neʼe nātou fakatuʼu te kautahi ʼe lagolago ki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, ʼe higoa ko te Majorité morale. ʼE fakatuʼutuʼu e te kautahi ʼaia ke maʼu e te hahaʼi hanatou gāue faka politike, moʼo hikihiki ke lelei te ʼu maʼuli faka famili. ʼO feiā ki te ʼu fenua Mahometa, neʼe faiga e te ʼu kūtuga ke mulimuli lelei te hahaʼi ki te Coran, moʼo tāʼofi te aga fakakākā pea mo te ʼu aga fakavale ʼaki hanatou faka maʼuhigaʼi te Coran.
ʼI takotou manatu kua lelei age koa te malamanei ʼaki te ʼu faiga ʼaia? Kua hā lelei mai ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaia, kua ʼāsili age ia te meʼa noaʼi ʼo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, kua ʼāsili age te koloaʼia ʼo te hahaʼi maʼu meʼa, pea mo te masiva ʼo te hahaʼi māsisiva, ʼo kau ai mo te ʼu fenua ʼaē neʼe mālohi ai te teolosia ʼo te ʼāteaina.
ʼI Amelika ʼuhi he neʼe mole hoko te fakatuʼutuʼu tāfito ʼa te Majorité morale, ko tona tagata takitaki ko Jerry Falwell, neʼe ina fakagata te kautahi ʼi te 1989. Ko ʼihi kautahi neʼe nātou hoko atu tana ʼu fakatuʼutuʼu. Kae ko Paul Weyrich, ia ia ʼaē neʼe ina ʼuluaki fakaʼaogaʼi te kupu “majorité morale,” neʼe ina tohi fēnei ʼi te nusipepa Christianity Today: “Māʼiape la pe neʼe tou mālo ʼi te politike, kae ʼe mole maʼu ʼi tatatou ʼu fakatuʼutuʼu faka politike te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou faka tui ʼe maʼuhiga.” Neʼe ina toe tohi fēnei: “Kua ʼāsili fakalialia age te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe fai ki te maʼuli faka sosiale, mo te fenua, pea mo te lotu. ʼE fakatupu hoha kia tatou te ʼu meʼa ʼaia heʼe mole kei faka maʼuhigaʼi, ʼuhi he ko te ʼu fakatuʼutuʼu faka politike.”
Ko te tagata fai sulunale pea mo faitohi ko Cal Thomas neʼe ina fakafuafua ʼe mole ko he fakatuʼutuʼu lelei ia te fakaʼaogaʼi ʼo te politike moʼo hikihiki te malamanei, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE haʼu te fetogi moʼoni mai te loto ʼo te tagata takitokotahi, ʼe mole maʼu ia mai te ʼu mālo faka politike, koteʼuhi ko totatou ʼu fihifihia tāfito ʼe mole faka ekonomika pea mo faka politike, kae ʼe pipiki ki te aga ʼaē ʼe tonu ke fai pea mo te ʼu meʼa fakalaumālie.”
Kae e feafeaʼi hakotou fia fakatokatoka he ʼu fihifihia ʼo ʼuhiga mo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai pea mo te ʼu meʼa fakalaumālie, ʼi he mālama ʼe mole kei ʼi ai he ʼu lekula, pea kua fakalogo pe ki te hahaʼi te fili ʼo te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi? Kapau neʼe mole lava fakatuʼu e te hahaʼi lalahi pea mo popoto, peʼe ko te ʼu lotu, he nofoʼaga lelei ʼi te kele, ko ai ʼe ina lava fakahoko te faʼahi ʼaia? ʼI te alatike ka hoa mai, ʼe tou maʼu anai te tali kiai. ʼIo, ʼe pipiki tāfito te tali ki te ʼui ʼaē ʼa Sesu ko tona Puleʼaga ʼe mole kau ki te mālama ʼaenī.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]
Children: UN photo; globe: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.