ʼE Lahi Fau Koa Te ʼu Meʼa ʼAē Ke Tou Mahino Kiai?
Ko te taumātuʼa misionea neʼe nonofo ʼi te mataʼone ʼo te Potu Uesite Afelika, ʼo sioʼi te gigila matalelei ʼo te māhina. Neʼe ʼui fēnei e te tagata: “Ko meʼa e fia kua ʼiloʼi e te tagata ʼo ʼuhiga mo te māhina, pea ko meʼa e fia kei toe ke mahino kiai?”
Neʼe tali age e tona ʼohoana: “Fakafuafua age mo kanapaula neʼe feala ke tā sisio ki te gaūgaūe ʼo te kele ohage ko tatā sioʼi te māhina—koteā te ʼu meʼa kua ʼiloʼi e te tagata ʼo ʼuhiga mo te kele, pea koteā te ʼu meʼa ʼaē mole heʼeki mahino kiai? Tā fakakaukauʼi age muʼa te faʼahi ʼaenī! Ko te kele ʼe ina takafoli ia te laʼā pea ko te système solaire kātoa ʼe mole tuʼu maʼu. Ko tona faka ʼuhiga, ko te kele ʼe lagi mole tuʼu maʼu anai ohage ko tona tuʼu ʼaenī ʼi te ʼatulaulau. Heʼe ʼi tona fakahagatonu, ʼe tou ʼiloʼi te tuʼuʼaga ʼo te kele ʼi te ʼatulaulau ʼaki pe tatatou kua māhani ki te gaūgaūe ʼa te laʼā pea mo te ʼu fetuʼu. ʼE lahi te ʼu meʼa kua tou mahino kiai, kae ʼe mole heʼeki tou ʼiloʼi lelei peʼe ko te kele ʼe tuʼu fakahagatonu ʼifea!”
ʼE PIPIKI te ʼu manatu ʼaia ki te ʼu moʼoni tāfito. ʼE kei lahi te ʼu meʼa ʼe tonu ke mahino kiai te tagata. ʼI te ʼaho fuli ʼe lahi te ʼu meʼa foʼou ʼe tou ako. Kae logola te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako, ʼe mole feala anai ke tou ako te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe tou fia mahino kiai.
ʼO hilifaki ki te fealagia ʼaē ke tou ako he ʼu meʼa foʼou, ʼe toe ʼi ai mo te fealagia lahi ʼaē ke tou tānaki te ʼu meʼa neʼe tou ako. ʼAki te ʼu masini foʼou, kua feala ke puke he ʼu tuʼuga ako neʼe fai e te tagata. ʼI te temi nei, ʼi te kua mālohi ʼo te ʼu kiʼi pā olotinatea, kua faʼu te ʼu numelo moʼo ʼiloʼi fakavilivili te ʼu meʼa ʼaē neʼe puke kiai. ʼE lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼe lava puke kiai, pea ʼe fakafuafua tona mālohi kiā mégaoctet e 680 peʼe laka atu. Pea ko te ʼu DVD, ʼe toe mālohi ʼaupito age te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou lava puke kiai, pea ko ʼihi DVD ʼi te ka haʼu ʼe mālohi age anai ia.
Kua lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te tagata ʼi te temi nei moʼo fakahā te ʼu logo. Kua tā te ʼu sulunale, mo te ʼu nusipepa pea mo te ʼu tohi ʼaki te ʼu masini ʼe haʼele vave ʼaupito. Kua feala pe ʼaki te lomi ʼo te olotinatea ke kita maʼu ai he ʼu tuʼuga logo. ʼAki te ʼu faʼu ʼaia pea mo ʼihi age, kua feala ki he tahi ke ina ako he ʼu tuʼuga meʼa. Neʼe tautau fakatatau ki he tai ia te ʼu tuʼuga meʼa ʼaē ʼe ako, ʼi tona tapuke fau ʼe tonu ke tou tōkakaga naʼa tou ako fuli ia te ʼu meʼa ʼaia. Koia ʼe tonu ai ke tou filifili lelei te ʼu meʼa ʼaē ke tou ako.
Pea ko te tahi tupuʼaga ʼaē ke tou filifili lelei te ʼu meʼa ʼaē ke tou ako, heʼe lahi te ʼu meʼa ʼe mole hona ʼaoga kiā tatou. ʼE ʼi ai te ʼu meʼa ʼe mole lelei pea ʼe mole tonu ke tou mahino kiai. Koutou manatuʼi ʼe pipiki te mahino ʼaia ki te logo—peʼe lelei peʼe kovi, peʼe ʼaoga peʼe kailoa. ʼE feala ke toe faigataʼa heʼe ko ʼihi meʼa ʼaē ʼe faka tui kiai ʼihi, ʼe mole ko he ʼu meʼa ʼe moʼoni. Ko te ʼu fakamatala neʼe fai e te ʼu hahaʼi ʼiloa, ki muli age neʼe fakahā ko te ʼu fakamatala ʼaia ʼe hala, peʼe mole moʼoni. ʼI Efeso ʼo te temi muʼa, ko te sikalaipe ʼaē neʼe gāue ai, maʼa te hahaʼi ʼo te kolo neʼe ʼatamai ia te tagata ʼaia. He neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te tagata fea e mole ina iloi ko te kolo o te kau Efeso e ko he malumaluga tauhi o Alatemisi Lahi, pea mo tona fakatata nee to ifo mai te lagi?” (Gaue 19:35, 36) Logola ko te manatu ʼaia neʼe tui kiai te hahaʼi fuli—pea neʼe mole lava fakafihiʼi, kae ʼe ʼui anai e te tokolahi, ʼe mole feala ki he fakatātā ke tō ifo mai te lagi ki te kele. Koia, ko te Tohi-Tapu ʼe ina fakatokagaʼi te kau Kilisitiano ke nātou fakamamaʼo mai “te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi hala ‘ko te ʼatamai mālama.’ ”—1 Timoteo 6:20, MN.
Ko te tahi tupuʼaga mālohi ʼaē ʼe tonu ai ke tou filifili lelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako, heʼe nounou totatou maʼuli. Tatau aipe pe ko tokotou taʼu fia, ʼe mahino ia ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe lagi koutou fia ako, kae ʼe koutou ʼiloʼi lelei pe ʼe mole koutou maʼuli fualoa anai moʼo ako te ʼu meʼa ʼaia.
ʼE maʼu anai koa he puleʼaki ki te fihifihia lahi ʼaia? ʼE maʼu anai koa he poto lahi moʼo fakatologa te maʼuli ʼo te tagata ke fualoa, peʼe ke heʼegata? Kua maʼu ʼapē te taʼi ʼatamai mālama ʼaia? Pea kapau kua maʼu, ʼe lava maʼu koa e te hahaʼi fuli? ʼE ʼi ai anai koa he ʼaho, ʼe tou maʼu ai anai te ʼatamai mālama ʼaē ʼe tou loto kiai—ia te moʼoni? Ko te taumātuʼa misionea ʼaē neʼe tou talanoa kiai, neʼe nā maʼu ia te ʼu tali maʼuhiga ʼo ʼuhiga mo tanā ʼu fehuʼi, pea ʼe toe feiā pe mo koutou ʼe koutou lava maʼu ia te ʼu tali ʼaia. Koutou lau ia te alatike ʼaē ka hoa mai, heʼe koutou maʼu ai anai te ʼatamai mālama ʼo heʼegata.