Tou Haʼele ʼAki Te Tui, Kae Mole ʼAki Te Sio!
“ ʼE tou haʼele ʼaki te tui, kae mole ʼaki te sio.”—2 Kolonito 5:7, MN.
1. Koteā ʼaē ʼe hā ʼaki mai ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe haʼele ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio?
NEʼE ko te taʼu 55 ʼo totatou temi, pea neʼe kua hili taʼu e 20 talu mai te temi ʼaē neʼe tafoki ai ki te Lotu Faka Kilisitiano, ia Saulo ʼaē neʼe ina fakatagaʼi te kau Kilisitiano. Logola te fakalaka ʼo te temi, kae neʼe mole ina tuku ke vaivai tana tui ki te ʼAtua pea logola neʼe mole feala ke sio ki te ʼu meʼa moʼoni ʼaē ʼi selo, kae neʼe mālohi pe tana tui. Koia, ʼi tana faitohi ki te kau Kilisitiano fakanofo, ʼaē neʼe nātou ʼamanaki ki te maʼuli ʼi selo, neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE tou haʼele ʼaki te tui, kae mole ʼaki te sio.”—2 Kolonito 5:7, MN.
2, 3. (a) ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou haʼele ʼaki te tui? (b) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te haʼele ʼaki te sio?
2 Ke feala hatatou haʼele ʼaki te tui, ʼe maʼua ke tou falala kātoa ʼe lava takitaki e te ʼAtua totatou maʼuli. ʼE tonu ke tou tui papau ʼe ina ʼiloʼi moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei age maʼa tatou. (Pesalemo 119:66) ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe tonu ai ke tou fai he ʼu puleʼaki ʼi totatou maʼuli pea mo mulimuli kiai, ʼe tou tokagaʼi “te ʼu moʼoni . . . ʼe mole tou sisio kiai.” (Hepeleo 11:1, MN ) Ohage la ko te ʼu “lagi foou pea mo he kele foou” ʼaē neʼe fakapapau mai. (2 Petelo 3:13) Kae ʼi te tahi faʼahi, ko te haʼele ʼaki te sio ko tona faka ʼuhiga ʼe kita mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe kita sio kiai. ʼE fakatupu tuʼutāmaki te faʼahi ʼaia heʼe feala ai ke mole tou toe tokagaʼi leva ia te finegalo ʼo te ʼAtua.—Pesalemo 81:12; Tagata Tānaki 11:9.
3 Tatau aipe peʼe tou kau ki te “kiʼi fagaovi,” ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ki te maʼuli ʼi selo, peʼe tou kau ki te “tahi ʼu ōvi,” ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ki te maʼuli ʼi te kele, kae ʼe tonu ʼe tou tali fuli te tokoni ʼaē ke tou haʼele ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio. (Luka 12:32; Soane 10:16, MN ) Tou vakaʼi peʼe lava feafeaʼi, ʼaki tatatou mulimuli ki te tokoni ʼaia, ke mole tou to ki “te fakafiafia fakatemi ʼo te agahala,” mo te hele ʼo te fia maʼu koloā, pea ke mole tou galoʼi te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼaenī. ʼE tou toe vakaʼi anai mo te ʼu tuʼutāmaki ʼo te haʼele ʼaki te sio.—Hepeleo 11:25.
Tou Līaki “Te Fakafiafia Faka Temi ʼo Te Agahala”
4. Koteā ʼaē neʼe filifili e Moisese, pea koteā tona tupuʼaga?
4 Koutou fakakaukauʼi age muʼa te faʼahiga maʼuli ʼaē neʼe feala ke maʼu e Moisese, te foha ʼo Amelame. Neʼe lahilahi ake ia Moisese mo te fānau ʼaliki ʼo Esipito, pea neʼe feala ke ina maʼu te pule, mo te ʼu koloā pea mo te logona. Neʼe feala pe ke fakakaukau fēnei ia Moisese: ‘Neʼe akoʼi lelei au ke au maʼu te poto ʼo Esipito ʼaē neʼe laupisiʼi e te hahaʼi, pea ʼe mālohi taku ʼu palalau pea mo taku ʼu gāue. Kapau ʼe au nofo ʼi te fale hau, pea ʼe feala ke au fakaʼaogaʼi toku tuʼulaga moʼo tokoni ki toku ʼu tēhina Hepeleo ʼaē ʼe gaohi koviʼi!’ (Gaue 7:22) Kae neʼe filifili e Moisese ke “gaohi koviʼi ia ia mo te hahaʼi ʼa te ʼAtua.” Koteā tona tupuʼaga? He koʼe neʼe fakafisi ia Moisese ki te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe feala ke ina maʼu ʼi Esipito? ʼE tali fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼAki te tui neʼe mavae ia [Moisese] ʼi Esipito, ʼo mole ina tuʼania te ʼita ʼo te hau, koteʼuhi neʼe nofo mālohi ia ohage ia ʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.” (Hepeleo 11:24-27, MN ) Neʼe feala kiā Moisese ke ina tekeʼi te agahala pea mo te ʼu fakafiafia faka temi ʼo te agahala, he neʼe faka tui ko Sehova ʼe ina fakapale moʼoni anai ia te tagata ʼaē ʼe aga faitotonu.
5. Koteā ʼaē ʼe fakaloto mālohiʼi tatou kiai e te faʼifaʼitaki ʼa Moisese?
5 ʼI ʼihi temi ʼe tonu mo tatou ke tou fai he ʼu tonu faigataʼa, ʼo ʼuhiga la mo te ʼu faʼahi ʼaenī: ‘ ʼE tonu koa ke au līaki he ʼu aga peʼe ko he ʼu agamāhani ʼe mole ʼalutahi mo te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu? ʼE tonu koa ke au tali te gāue ʼaenī, ʼaē ʼe hage ʼe totogi lelei kae ʼe ina tāʼofi taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie?’ Ko te faʼifaʼitaki ʼa Moisese ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ke ʼaua naʼa tou filifili he ʼu faʼahi ʼe hā ai te mole sio poto ʼa te mālama; kae ʼe tonu ke tou tui ki te sio poto ʼo “Ia ʼaē ʼe fakapulipuli,” ia Sehova ʼAtua. Ohage ko Moisese, ʼofa pe ke maʼuhiga age kiā tatou tatatou fakakaumeʼa mo Sehova kae mole ko te ʼu meʼa ʼo te mālama ʼaenī.
6, 7. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi e Esau neʼe ina leleiʼia age te haʼele ʼaki te sio? (b) Koteā te fakatokaga ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te faʼifaʼitaki ʼa Esau?
6 Neʼe mole tatau ia Moisese pea mo Esau, te foha ʼo te pateliaka ko Isaake. Neʼe loto e Esau ke foimo foaki age te ʼu meʼa ʼaē neʼe loto kiai. (Senesi 25:30-34) “Neʼe mole fakaʼapaʼapa [ia Esau] ki te ʼu meʼa taputapu,” he neʼe ina foaki tona tofiʼa ʼo tona ʼuhiga ʼuluaki tupu “[ke foaki age] hana meʼa kai pe e tahi.” (Hepeleo 12:16, MN ) Neʼe mole ina fakakaukauʼi tona ʼu fua ki tana ʼu felogoi mo Sehova peʼe ki tona hōloga. Neʼe mole ina maʼu ia te sio fakalaumālie. Neʼe galo kiā Esau te ʼu fakapapau maʼuhiga ʼa te ʼAtua, he neʼe mole maʼuhiga kiā ia. Neʼe haʼele ia ʼaki te sio kae mole ʼaki te tui.
7 ʼE tuku mai e te faʼifaʼitaki ʼa Esau he fakatokaga kiā tatou ia ʼaho nei. (1 Kolonito 10:11) Kapau ʼe ʼi ai he ʼu tonu ʼe maʼua ke tou fai, peʼe maʼuhiga peʼe kailoa, kae ʼe mole tonu ke faka lākahalaʼi tatou e te manatu ʼaē ʼe mafola ʼi te mālama ʼa Satana, ʼaē ʼe ina ʼui ʼe tonu ke koutou foimo maʼu te meʼa ʼaē ʼe koutou loto kiai. ʼE lelei ke tou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼI te ʼu tonu ʼaē ʼe au fai ʼe au hage koa ko Esau? Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe au loto kiai ʼi te temi nei, ʼe nātou taʼomia anai koa te ʼu gāue fakalaumālie? Ko te ʼu tonu ʼaē ʼe au fai ʼe fua kovi koa ki taku fakakaumeʼa mo te ʼAtua pea mo taku fakapale ki te ka haʼu? Koteā te faʼifaʼitaki ʼaē ʼe au tuku ki te hahaʼi?’ Kapau ʼe hā ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou filifili ʼe maʼuhiga kiā tatou te ʼu meʼa taputapu, pea ʼe tapuakina anai tatou e Sehova.—Tāʼaga Lea 10:22.
ʼAua Naʼa Koutou Tō Ki Te Hele ʼo Te Fia Maʼu Koloā
8. Koteā te fakatokaga ʼaē neʼe fai ki te kau Kilisitiano ʼo Laotisea, pea he koʼe ʼe ʼaoga te fakatokaga ʼaia kiā tatou?
8 ʼI te meʼa ʼaē neʼe hā ki te ʼapositolo ko Soane ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼuluaki sēkulō, neʼe ʼi ai te logo mai ia Sesu Kilisito ʼaē kua faka kolōlia, neʼe ina fai ki te kokelekasio ʼaē ʼi Laotisea, ʼi te Asia Veliveli. Neʼe ko te logo moʼo fakatokaga kiā nātou ʼo ʼuhiga mo te fia maʼu koloā. Neʼe lahi te ʼu koloā faka mālama ʼa te kau Kilisitiano ʼo Laotisea, kae neʼe nātou māsisiva ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe mole nātou haga haʼele ʼaki te tui, pea ʼuhi ko tanatou ʼu koloā, neʼe mole kei nātou tokagaʼi te ʼu meʼa fakalaumālie. (Apokalipesi 3:14-18) ʼE toe tatau pe ia ʼaho nei te ʼu fua ʼo te fia maʼu koloā. ʼE ina fakavaivaiʼi tatatou tui pea mo ina fakagata tatatou ‘lele ʼaki te faʼa kātaki ia te lele’ ki te maʼuli. (Hepeleo 12:1) Kapau ʼe mole tou nonofo tōkakaga, pea ʼe feala ki “te ʼu fakafiafia ʼo te maʼuli,” ke nātou faka malumoea te ʼu gāue fakalaumālie ʼo aʼu ki tonatou “taʼomia ʼosi.”—Luka 8:14, MN.
9. ʼE puipui feafeaʼi tatou mokā tou maʼuli fakafeʼauga pea mo loto fakafetaʼi ki te meʼa kai fakalaumālie?
9 Ko te puleʼaki moʼo puipui ʼo tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe ko tatatou maʼuli fakafeʼauga, kae ʼaua naʼa tou fakaʼaogaʼi ia meʼa fuli ʼo te malamanei pea mo tou fia maʼu koloā. (1 Kolonito 7:31; 1 Timoteo 6:6-8) Ka tou haʼele ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio, pea ʼe tou maʼuli fiafia ʼi te temi nei, ʼi te palatiso fakalaumālie. ʼI tatatou kai te meʼa kai fakalaumālie, ʼe mole uga ai koa tatou ke tou “kalaga fakafiafia . . . heʼe lelei [totatou] loto”? (Isaia 65:13, 14) Tahi ʼaē meʼa, ʼe tou fiafia ʼi tatatou fakatahitahi mo nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te ʼu fua ʼo te laumālie ʼa te ʼAtua. (Kalate 5:22, 23) ʼE maʼuhiga ke tou leleiʼia pea mo tou fiafia ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē ʼe foaki mai e Sehova!
10. Koteā te ʼu fehuʼi ʼe tonu ke tou tahi fai kiā tatou takitokotahi?
10 Koʼeni te ʼu fehuʼi ʼe lelei ke tou fai kiā tatou takitokotahi: ‘ ʼE maʼuhiga feafeaʼi kiā au te ʼu koloā? ʼE au fakaʼaogaʼi koa toku ʼu koloā moʼo fai ʼaki te ʼu fakafiafia peʼe au fakaʼaogaʼi moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni? Koteā te faʼahi tāfito ʼaē ʼe au fiafia ai? ʼE ko te ako koa ʼo te Tohi-Tapu pea mo kau ki te ʼu fono, peʼe ko te ʼu fakaʼosi vāhaʼa ʼaē ʼe mole au fai ai he ʼu gāue fakalaumālie? ʼE lahi koa te ʼu fakaʼosi vāhaʼa ʼaē ʼe au fakatuʼutuʼu ai ki te ʼu fakafiafia kae mole au fakaʼaogaʼi te temi ʼaia moʼo fai faka mafola pea mo fai te tahi ʼu gāue ʼe pipiki ki te tauhi maʼa?’ Ko te haʼele ʼaki te tui ko tona faka ʼuhiga ke tou maʼumaʼua ʼi te gāue ʼo te Puleʼaga, ʼo tou falala kātoa ki te ʼu fakapapau ʼa Sehova.—1 Kolonito 15:58.
Koutou Manatuʼi Tuʼumaʼu Kua Ōvi Mai Te Fakaʼosi
11. ʼE tokoni feafeaʼi mai te haʼele ʼaki te tui ke tou manatuʼi tuʼumaʼu kua ōvi mai te fakaʼosi?
11 Ko te haʼele ʼaki te tui ʼe tokoni mai ke tou tekeʼi te ʼu manatu fakatagata, ʼaē ʼe nātou ʼui ʼe kei mamaʼo atu ia te fakaʼosi peʼe mole hoko moʼoni anai. ʼO mole hage ko te hahaʼi lotolotolua ʼaē ʼe nātou manukiʼi te ʼu lea faka polofeta ʼa te Tohi-Tapu, kua mahino kiā tatou ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei ʼe nātou fakahoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakakikite e te Folafola ʼa te ʼAtua ki totatou temi. (2 Petelo 3:3, 4) Ohage la, ko te aga ʼa te hahaʼi ʼe mole ko he fakamoʼoni koa ʼaia ʼe tou māʼuʼuli nei ʼi “te u aho fakamuli”? (2 Timoteo 3:1-5) ʼAki te ʼu mata ʼo te tui, kua mahino kiā tatou ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei ʼe mole ko he ʼu meʼa pe ia neʼe kua ʼosi hoko ʼi te temi muʼa. Kailoa ia, kae ʼe ko “te fakailoga o [te] haele mai [ʼa Kilisito] pea mo te fakaosi o te malama-nei.”—Mateo 24:1-14.
12. Neʼe hoko feafeaʼi ʼi te ʼuluaki sēkulō ia te ʼu palalau ʼa Sesu ʼaē iā Luka 21:20, 21?
12 Tou vakaʼi te meʼa neʼe hoko ʼi te ʼuluaki sēkulō ʼe ʼi ai tona tatau ia ʼaho nei. ʼI tana ʼi te kele, neʼe fai e Sesu Kilisito te fakatokaga ʼaenī ki tana kau tisipulo: “Ka koutou mamata ki te takatakai o Selusalemi e te u fua solia, pea koutou iloi leva kua hokosia mai tona maumauʼi. Kia natou e mauli i Sutea ke natou feholaki ki te u mouga, pea ke feholaki ki tuà ia natou e nonofo i te loto kolo!” (Luka 21:20, 21) Neʼe hoko te lea faka polofeta ʼaia ʼi te taʼu 66 ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe ʼōmai ai te ʼu kautau Loma ʼaē neʼe takitaki e Cestius Gallus ʼo ʼātakai ia Selusalemi. Kae fokifā pe pea mavae te ʼu kautau, neʼe ko te fakaʼiloga ʼaia pea mo he faigamālie ki te kau Kilisitiano ke nātou “feholaki ki te u mouga.” ʼI te taʼu 70 ʼo totatou temi, neʼe toe liliu mai te ʼu kautau Loma, ʼo nātou tauʼi te kolo ʼo Selusalemi pea mo nātou maumauʼi tona fale lotu. ʼE fakamatala e Josèphe, ko te tahi miliona tupu kau Sutea neʼe mamate, pea neʼe ʼave te toko 97 000 ʼo faka popūlaʼi. Neʼe fakahoko te fakamāu ʼa te ʼAtua ki te tuʼu faka Sutea ʼaia. Ko nātou ʼaē neʼe haʼele ʼaki te tui pea mo nātou tokagaʼi te ʼu palalau ʼa Sesu, neʼe hāofaki nātou.
13, 14. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼaē ka vave hoko? (b) He koʼe ʼe tonu ke tou tōkakaga ki te fakahoko ʼo te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu?
13 ʼE hoko te meʼa feiā ʼi totatou temi. ʼE fakaʼaogaʼi anai te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi moʼo fakahoko ʼo te fakamāu ʼa te ʼAtua. Ohage ko te ʼu kautau ʼo Loma ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼaē neʼe tonu ke nātou taupau te Pax Romana (te Tokalelei ʼo Loma), ʼo toe feiā pe ʼe faiga e te ʼu Puleʼaga Fakatahi ia ʼaho nei ke nātou taupau te tokalelei. Logola neʼe faiga e te ʼu kautau Loma ke nātou puipui te mālama ʼo te temi ʼaia, kae neʼe ko nātou ʼaē neʼe nātou maumauʼi ia Selusalemi. ʼO toe feiā ia ʼaho nei, ʼe fakahā ʼi te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu ko te ʼu kautau ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi, ʼe nātou faka ʼuhiga anai te lotu ohage ko he meʼa fakatupu tokakovi, pea ʼe nātou maumauʼi anai ia te Selusalemi ʼo totatou temi—ia te Keletiate—pea mo Papiloni Lahi kātoa. (Apokalipesi 17:12-17) Ei, kua ovi mai te temi ʼaē ka fakaʼauha ai te puleʼaga faka malamanei ʼo te ʼu lotu hala.
14 Ko te fakaʼauha ʼo te lotu hala ʼe ko te fakaʼiloga anai ʼo te kamata ʼo te mamahi lahi. ʼI te koga fakaʼosi ʼo te mamahi lahi, ʼe fakaʼauha anai te ʼu faʼahi ʼaē ʼe kei toe ʼo te tuʼu agakovi ʼaenī. (Mateo 24:29, 30; Apokalipesi 16:14, 16) Ko te haʼele ʼaki te tui, ʼe ina faka fealagia anai ke tou tōkakaga ki te fakahoko ʼo te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu. ʼE mole tou faihala anai ʼo tou manatu ʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua he fakatuʼutuʼu fakatagata ohage ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi moʼo fakatuʼu te tokalelei pea mo te fīmālie. Koia ʼe mole tonu koa la ke hā ʼi totatou maʼuli ʼe tou tui papau “ko te ʼaho lahi ʼo Sehova kua ōvi mai”?—Sofonia 1:14.
He Koʼe ʼe Tou Tuʼutāmaki Anai Mo Kapau ʼe Tou Haʼele ʼAki Te Sio?
15. Logola tonatou tapuakinaʼi e te ʼAtua, kae ko te hele fea ʼaē neʼe to kiai te puleʼaga ʼo Iselaele?
15 Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te Iselaele ʼāfea, ʼe hā ʼaki mai ai te ʼu tuʼutāmaki ʼo te tuku ʼo he tahi ke fakavaivaiʼi tana tui, heʼe haʼele ʼaki te sio. Logola neʼe nātou sio mata ki te ʼu tautea e hogofulu ʼaē neʼe fakalainoaʼi ai te ʼu ʼatua hala ʼo Esipito, pea mo te hāofaki fakaofoofo ʼo nātou ʼi te Tai Kula, kae ko te kau Iselaele talagataʼa neʼe nātou faʼu te ʼuhiʼi pipi ʼaulo pea mo nātou tauhi ki ai. Neʼe kua nātou pipiko ʼi te fakatalitali kiā Moisese, ʼaē “neʼe tuai [tana] hifo mai . . . te moʼuga.” (Ekesote 32:1-4) ʼI tanatou pipiko ʼi te fakatalitali, neʼe nātou tauhi ki te ʼatua ʼe nātou sio mata kiai. Ko tanatou haʼele ʼaia ʼaki te sio neʼe ko he aga patapata ia kiā Sehova, pea neʼe iku ai ki te fakaʼauha ʼa te “teitei toko tolu afe tagata.” (Ekesote 32:25-29) ʼI meʼa fakaʼofaʼofa mokā fai e he tahi ʼe atolasio kiā Sehova, he tonu ʼe ʼiloga ai tana mole falala kiā Sehova pea mo tana mole falala ʼaē ʼe ina lava fakahoko tana ʼu fakapapau!
16. Neʼe malave feafeaʼi ki te kau Iselaele te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou sisio kiai ʼi te ʼu fenua ʼo tonatou tafaʼaki?
16 Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe sio kiai te kau Iselaele ʼi te ʼu fenua ʼo tonatou ʼu tafaʼaki, neʼe toe fua kovi kiā nātou ʼi te tahi ʼu ʼaluʼaga. ʼUhi ko tanatou haʼele ʼaki te sio, neʼe nātou mātataku ai ki tonatou ʼu fili. (Faka au 13:28, 32; Teutalonome 1:28) Neʼe nātou fakafihiʼi te tuʼulaga takitaki ʼaē neʼe tuku age e te ʼAtua kiā Moisese pea mo nātou meo ʼo ʼuhiga mo tonatou faʼahiga maʼuli. ʼUhi ko tanatou mole tui, neʼe nātou leleiʼia age ia Esipito ʼaē neʼe puleʼi e te kau temonio, kae mole loto nātou ki Te Kele ʼo Te Fakapapau. (Faka au 14:1-4; Pesalemo 106:24) ʼE mahino ia neʼe mamahi ʼaupito ia Sehova ʼi tana sio ʼaē ki te mole fakaʼapaʼapa ʼo tana hahaʼi ki tonatou Hau fakapulipuli!
17. Koteā ʼaē neʼe tupu ai te fakafisi ʼa te kau Iselaele ki te takitaki ʼa Sehova ʼi te temi ʼo Samuele?
17 Pea ʼi te temi ʼo te polofeta ko Samuele, neʼe toe to te puleʼaga ʼo Iselaele ki te hele ʼaē ko te haʼele ʼaki te sio. Neʼe fia fai te hahaʼi ki he hau ʼe feala hanatou sisio kiai. Logola neʼe fakahā e Sehova ko ia tonatou Hau, kae neʼe mole feʼauga te faʼahi ʼaia kiā nātou ke nātou haʼele ai ʼaki te tui. (1 Samuele 8:4-9) Neʼe nātou agavale ʼo nātou līaki te takitaki haohaoa ʼa Sehova, kae nātou fia maʼuli tatau mo te ʼu fenua ʼo tonatou ʼu tafaʼaki, pea neʼe fua kovi ai kiā nātou.—1 Samuele 8:19, 20.
18. Koteā te ʼu ako ʼe tou lava tāʼofi ʼo ʼuhiga mo te ʼu tuʼutāmaki ʼo te haʼele ʼaki te sio?
18 ʼI totatou ʼuhiga kau atolasio ʼa Sehova ʼi te temi ʼaenī, ʼe maʼuhiga kiā tatou ia tatatou ʼu felogoi mo te ʼAtua. ʼE tou tokagaʼi moʼoni te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi muʼa pea mo tou mulimuli ki te ʼu fakatokaga ʼaē ʼe tou maʼu mai ai. (Loma 15:4) ʼI te temi ʼaē neʼe haʼele ai te kau Iselaele ʼaki te sio, neʼe galo kiā nātou ʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina takitaki nātou ʼaki ia Moisese. Kapau ʼe mole tou tōkakaga, pea ʼe feala mo tatou ke tou galoʼi ko Sehova ʼAtua pea mo te Moisese Lahi, ia Sesu Kilisito, ʼaē ʼe nā takitaki te kokelekasio faka Kilisitiano ia ʼaho nei. (Apokalipesi 1:12-16) ʼE tonu ke tou tōkakaga ke ʼaua naʼa tou maʼu he manatu fakatagata ʼo ʼuhiga mo te kautahi fakakelekele ʼa Sehova. Heʼe kapau ʼe tou manatu feiā, pea ʼe feala ke tou meomeo pea mole kei tou loto fakafetaʼi kiā nātou ʼaē ʼe nātou fakafofoga ia Sehova pea mo te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe foaki mai e “te tagata kaugana agatonu mo poto.”—Mateo 24:45, MN.
Tou Fakatotonu Ke Tou Haʼele ʼAki Te Tui
19, 20. Koteā ʼaē ʼe tou faiga mālohi kiai, pea koteā tona tupuʼaga?
19 ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Ko tatatou tau e mole ko he tau fakafehagai ki te toto mo te kakano, kae fakafehagai ki te u Lagiaki, ki te u Pule, ki te u aliki pule o te malama aeni o te fakapouli, ki te u laumalie o te kovi e mauli i te u lagi.” (Efeso 6:12) Ko totatou fili tāfito ʼe ko Satana te Tevolo. ʼE ina faigaʼi ke ina maumauʼi tatatou tui kiā Sehova. ʼE ina fakaʼaogaʼi anai te ʼu fakahala fuli pe moʼo fakavaivai ʼo tatatou fakatotonu ʼaē ke tou tauhi ki te ʼAtua. (1 Petelo 5:8) Koteā ʼaē ka ina puipui anai tatou ke mole kākāʼi tatou e te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā ʼi te tuʼu ʼa Satana? Ko tatatou haʼele ʼaē ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio! Ko te tui pea mo te falala ki te ʼu fakapapau ʼa Sehova, ʼe ina puipui anai tatou ke ʼaua naʼa tou ‘tūkia ʼo ʼuhiga mo tatatou tui.’ (1 Timoteo 1:19) Koia tou faiga mālohi ke tou haga haʼele ʼaki te tui, ʼo tou falala kātoa ki te tapuakina ʼa Sehova. Pea ʼofa pe ke tou haga faikole ke tou hāo ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ka ʼamanaki hoko mai.—Luka 21:36.
20 ʼE tou maʼu he Faʼifaʼitaki lelei ʼaupito, ke tou haʼele ai ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “[Ko] Kilisito nee tali mamahi o uhiga mo koutou, pea nee ina tuku kia koutou he faifaitakiʼaga ke koutou mulimuli i ona aluʼaga.” (1 Petelo 2:21) ʼE tou vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai peʼe lava feafeaʼi hatatou haga haʼele ohage ko ia.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Koteā te ako neʼe koutou tāʼofi mai te ʼu faʼifaʼitaki ʼa Moisese pea mo Esau, ʼo ʼuhiga mo te haʼele ʼaki te tui kae mole ʼaki te sio?
• Koteā ʼaē ka tokoni mai ke ʼaua naʼa tou fia maʼu koloā?
• Kapau ʼe tou haʼele ʼaki te tui, pea ʼe tokoni feafeaʼi mai anai ke tou manatuʼi kua ōvi mai te fakaʼosi?
• He koʼe ʼe fakatupu tuʼutāmaki te haʼele ʼaē ʼaki te sio?
[Paki ʼo te pasina 17]
Ko Moisese neʼe haʼele ʼaki te tui
[Paki ʼo te pasina 18]
ʼE mole koutou kau tuʼumaʼu koa ki he ʼu gāue faka teokalatike ʼuhi ko he ʼu fakafiafia?
[Paki ʼo te pasina 20]
ʼE puipui feafeaʼi koutou ʼaki takotou tōkakaga ʼaē ki te Folafola ʼa te ʼAtua?