ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Sehova
Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tohi ʼa Luka
NEʼE tohi ʼuluaki te Evaselio ʼa Mateo maʼa te kau lautohi Sutea, pea ko te Evaselio ʼa Maleko maʼa te hahaʼi Senitile. Kae ko te Evaselio ʼa Luka neʼe tohi ia maʼa te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga fuli. Neʼe tohi ia te tohi ʼa Luka ʼi te teitei taʼu 56 ki te taʼu 58 ʼo totatou temi, pea neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe talanoa kiai Luka ʼo ʼuhiga mo te maʼuli pea mo te minisitelio ʼo Sesu.
ʼAki te sio ʼa he tagata tōketā ʼofa pea mo loto tokaga, neʼe fakahā e Luka ia ‘meʼa fuli ʼe totonu talu mai te kamataʼaga’ pea neʼe hoko iā taʼu e 35—mai te taʼu 3 ʼi muʼa ʼo totatou temi ki te taʼu 33 ʼo totatou temi. (Luka 1:3) ʼE gata pē ki te Evaselio ʼa Luka ʼaē ʼe maʼu ai te ʼu tuʼuga fakamatala ʼe mole talanoa kiai te ʼu evaselio ʼaē.
ʼI TE KAMATAʼAGA ʼO TE MINISITELIO
ʼI tana ʼosi talanoa ki te tupu ʼa Soane Patita pea mo Sesu, ʼe fakahā mai e Luka neʼe kamata ia te minisitelio ʼa Soane ʼi te 15 taʼu ʼo te nofo hau ʼa Tipele Sesale, neʼe ko te fasigā taʼu ʼo te taʼu 29 ʼo totatou temi. (Luka 3:1, 2) Neʼe papitemaʼi Sesu e Soane ʼi te temi fakatō lau ʼo te taʼu ʼaia. (Luka 3:21, 22) ʼI te taʼu 30 ʼo totatou temi, neʼe ‘liliu Sesu ki Kalilea pea mo kamata faiako ʼi tonatou ʼu sinakoka.’—Luka 4:14, 15.
Neʼe kamata e Sesu tana foli fai fakamafola ʼo Kalilea. Neʼe ina ʼui fēnei ki te hahaʼi tokolahi: “ ʼE tonu ke au toe fakamafola te logo lelei ʼo te puleʼaga ʼo te ʼAtua ki ʼihi kolo.” (Luka 4:43) Neʼe ina ʼave mo ia ia te tagata tautai ko Simone pea mo ʼihi age. ʼE ina ʼui fēnei: ‘Ko te temi leva ʼaenī ko te ʼu tagata ʼaē kā kotou puke maʼuli.’ (Luka 5:1-11; Mat. 4:18, 19) Neʼe nofo te ʼu ʼapositolo e toko 12 mo Sesu lolotoga ia tana foli tuʼa lua ia Kalilea ʼo fai fakamafola ai. (Luka 8:1) Pea ʼi te fai fakamafola tuʼa tolu, neʼe ina fekauʼi ia te toko 12 ke natou ʼolo ʼo “fakamafola te puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo fakamālōlō te ʼu mahaki.”—Luka 9:1, 2.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
1:35—Neʼe ko te ovule koa ʼo Malia ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ke faitama ai? Ke hifo moʼoni mai te tamasiʼi ʼa Malia ʼi te hōloga ʼo tona ʼu kui ko Apalahamo, mo Suta, pea mo Tavite, ohagē ko tona fakapapau mai e te ʼAtua, neʼe tonu ke fakaʼaogaʼi ia tona ovule ke faitama ai. (Sen. 22:15, 18; 49:10; 2 Sam. 7:8, 16) Kae neʼe ko te laumālie māʼoniʼoni ʼo Sehova ʼaē neʼe ina hiki mai ia te maʼuli haohaoa ʼo te ʼAlo ʼo te ʼAtua ki te falega fānau ʼo Malia pea mo fakatuputupu ai ia te tamasiʼi. (Mat. 1:18) ʼE ko te laumālie ʼaia ʼaē kā ina puipui ia te ovule ʼo Malia mai tona ʼuhiga agahala pea mo te tuputupu ʼa te tamasiʼi ke mole pikisia kiai ia te agahala.
1:62—Neʼe liliu koa ia Sakalia ʼo ʼalelo mate pea mo tuli? Kailoa, neʼe ko tana palalau pē ʼaē neʼe faigataʼa. Ko ʼihi neʼe natou faifehuʼi ki ai “ ʼaki he ʼu fakaʼiloga” pe ko ai te higoa ʼaē kā foaki ki te tamasiʼi kae neʼe mole tuli ia Sakalia. ʼE mahino ia neʼe logo ki te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e tona ʼohoana ʼo ʼuhiga mo te higoa ʼaē ke foaki ki tanā tama. Pea lagi ko te faʼahi lā ʼaia ʼaē neʼe kumi age e ihi kiā Sakalia ʼaki he ʼu palalau fakatuli. ʼE hā mai neʼe mole tuli ia Sakalia he neʼe ko tana palalau pē ʼaē neʼe kua faigataʼaʼia.—Luka 1:13, 18-20, 60-64.
2:1, 2—ʼAki te kupusiga palalau ko “te ʼuluaki tohi ʼaia,” ʼe tou lava ʼiloʼi feafeaʼi ia te temi ʼaē neʼe tupu ai Sesu? ʼI te temi pule ʼa Sesale Aukusito, neʼe mole fakatuʼutuʼu te tohi pē e tahi ʼo te ʼu higoa, he neʼe ko te ʼuluaki tohi ʼo te ʼu higoa neʼe fai ʼi te taʼu 2 ʼi muʼa ʼo totatou temi ʼo mulimuli kiā Taniela 11:20, pea ko te lua tohi ʼi te taʼu 6 peʼe ʼi te taʼu 7 ʼo totatou temi. (Gāue 5:37) Neʼe ko Kiliniusi ʼaē neʼe kōvanā ʼi Silia lolotoga te ʼu tohi ʼaia, ʼo mahino mai neʼe lagi fakanofo tuʼa lua ki te tuʼulaga ʼaia. Neʼe talanoa ia Luka ki te ʼuluaki tohi ʼi te temi ʼaē neʼe tupu ai Sesu ʼi te taʼu 2 ʼi muʼa ʼo totatou temi.
2:35—Neʼe feafeaʼi ki “he heletā loa” hana hokaʼi te nefesi ʼo Malia? ʼE fakaʼuhiga ki te lotomamahi ʼaē kā tau anai mo Malia ʼi tana sio ki te fakafeagai ʼa te tokolahi kiā Sesu te Mēsia pea mo te lotomamahi ʼaē kā ina logoʼi anai ʼi tona matehi fakamataku.—Soa. 19:25.
9:27, 28—He koʼē ʼe ʼui e Luka ko te fetogi ʼa Sesu neʼe hoko iā “ ʼaho e valu” ʼi te ʼosi fakapapauʼi age e Sesu ki tana ʼu tisipulo ko ʼihi iā nātou “ ʼe mole natou tomuʼa mamate” anai kā heʼeki natou mamata muʼa ki tana haʼu ʼi tona Puleʼaga, kae ʼe ʼui ia e Mateo pea mo Maleko neʼe “hili kiai ʼaho e ono”? (Mat. 17:1; Mko. 9:2) ʼE hā mai ko Luka neʼe ina hilifaki kiai ʼaho e lua, ia te ʼaho ʼaē neʼe fai ai te fakapapau pea mo te ʼaho ʼaē neʼe fakahoko ai.
9:49, 50—He koʼē neʼe mole tāʼofi e Sesu ia te tagata ʼaē neʼe ina kapu te ʼu temonio, kae neʼe mole muli age iā te ia? Neʼe mole tāʼofi e Sesu ia te tagata koteʼuhi neʼe heʼeki fakatuʼu ia te kōkelekāsio fakakilisitiano. Koia, neʼe heʼeki fakamaʼua ki te tagata ʼaia ke kaugā fagona mo Sesu, ke feala ai hana tui ki te huafa ʼo Sesu pea mo kapu te ʼu temonio.—Mko. 9:38-40.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
1:32, 33; 2:19, 51. Neʼe taupau e Malia ʼi tona loto te ʼu ʼaluʼaga pea mo te ʼu folafola ʼaē neʼe natou fakahoko te ʼu lea fakapolofetā. ʼE tou taupau koa te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Sesu o ʼuhiga mo “te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī,” ʼo tou fakatatau tana ʼu palalau pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko nei?—Mat. 24:3.
2:37. ʼE tou maʼu ia te ʼu ako mai te faʼifaʼitaki ʼa Ana, ʼaē ke tou tauhi agatonu kiā Sehova, ke tou “kātaki tuʼumaʼu ʼi te faikole,” pea ke mole tou tuku “tatatou ʼu fakatahi” ʼi te ʼu fono.—Loma 12:12; Hep. 10:24, 25.
2:41-50. Neʼe fakamuʼamuʼa e Sosefo ʼi tona maʼuli ia tana tauhi ki te ʼAtua pea neʼe tokaga ki te faʼahi fakasino pea mo fakalaumālie ʼo tona fāmili. ʼI te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, neʼe ina tuku mai ia he faʼifaʼitaki lelei ki te ʼu pule fāmili.
4:4. ʼE mole tonu ke fakalaka he ʼaho kae heʼeki tou vakaʼi he ʼu manatu fakalaumālie.
6:40. ʼE tonu ki he faiako ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ke ina tuku he faʼifaʼitaki lelei ki tana kau ako. ʼE tonu ke ina maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina fakamafola.
8:15. Moʼo ‘tāʼofi maʼu te folafola, ʼo tou fakatupu te fua ʼaki te loto faʼa kātaki,’ ʼe tonu ke tou mahino, pea mo leleiʼia, pea mo fakaʼaogaʼi te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE tonu ke tou fai ia tatatou metitāsio ʼi te faikole mokā ʼe tou lau te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi fakatohi-tapu.
TE MINISITELIO ʼA SESU KI MULI AGE
Neʼe fekauʼi e Sesu ia te toko 70 ke natou muʼamuʼa iā te ia ki te ʼu kolo pea mo te ʼu koga meʼa ʼo Sutea. (Luka 10:1) Neʼe ʼalu ki “te ʼu kolo lalahi pea mo te ʼu kolo liliki, ʼo faiakonaki.”—Luka 13:22.
Iā ʼaho e nima ʼi muʼa ʼo te Pāsikate ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe hū Sesu ki Selusalemi ʼe heka ʼi te ʼāsino. Neʼe kua hoko mai ia te temi ʼaē ke hoko ai te ʼu palalau ʼaenī neʼe ina fai ki tana ʼu tisipulo: “ ʼE tonu anai ke kātakiʼi e te Foha ʼo te tagata te ʼatu ʼu mamahi, pea ke liʼaki ia ia e te kau tagata ʼāfea mo te kau pelepitelō pule pea mo te kau sekelipa, pea ke matehi ia ia pea mo toe fakatuʼuake ʼi te tolu ʼaho.”—Luka 9:22, 44.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
10:18—Koteā ʼaē neʼe manatu kiai Sesu ʼi tana fai te ʼu palalau ʼaenī ki te ʼu tisipulo e toko 70: “Neʼe kua au mamata kiā Satana kua ʼosi tō mai te lagi ohagē ko he ʼuhila”? Neʼe mole ʼui e Sesu ko Satana kua lī ifo ki te kele. He neʼe hoko te faʼahi ʼaia ʼi te ʼosi pē ʼo te fakanofo Hau ʼo Kilisito ʼi te taʼu 1914. (Fakh. 12:1-10) Logolā ʼe mole feala ke tou ʼui papau te faʼahi ʼaia, kae ʼi tana talanoa ki te faʼahi ʼaia ohagē ko he meʼa kua hoko ia, ʼe mahino ia neʼe fia fakahā tāfito e Sesu ʼe hoko moʼoni anai.
14:26—ʼE fakaʼuhiga feafeaʼi te ʼui ʼaē, ʼe tonu ki te ʼu tisipulo ʼa Kilisito ke natou “fehiʼa” ki tonatou ʼu kāiga? ʼI te Tohi-Tapu, ko te kupu “fehiʼa” ʼe feala ke fakaʼuhiga ki hokita ʼofa ʼe veliveli age ʼi he tahi peʼe ʼi he meʼa. (Sen. 29:30, 31) ʼE tonu ki te kau Kilisitiano ke natou “fehiʼa” ki tonatou ʼu kāiga, ko tona fakaʼuhiga ke veliveli age tonatou ʼoʼofa kiā nātou ʼaia ʼi tonatou ʼoʼofa iā Sesu.—Mat. 10:37.
17:34-37—Ko ai “te faga ʼakūila,” pea koteā “te sino” ʼaē neʼe natou fakatahitahi kiai? Ko nātou ʼaē kā “toʼo” peʼe fakaʼāteaina, neʼe fakatatau ki he faga ʼakūila ʼe sio mamaʼo. Ko “te sino” ʼaē ʼe natou fakatahitahi kiai ʼe ko Kilisito moʼoni ʼi tana ʼi henī fakapulipuli pea mo te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe foaki age e Sehova kiā nātou.—Mat. 24:28.
22:44—He koʼē neʼe tau tugaki lahi fēia Sesu? ʼE lahi tona ʼu tupuʼaga. Neʼe tuʼaniaʼi e Sesu peʼe malave feafeaʼi anai kiā Sehova ʼAtua pea mo Tona huafa ia tana mate ohagē ko he tagata faifakapō. Pea tahi ʼaē, neʼe ʼiloʼi lelei e Sesu neʼe fakalogo tona maʼuli heʼegata pea mo te kā haʼu ʼo te mālamanei ki tana nofo agatonu.
23:44—Ko te fakalaka koa ʼo te māhina ʼi muʼa ʼo te laʼā ʼaē neʼe tupu ai te fakapōʼuli iā hola e tolu? Kailoa. Koteʼuhi hoki fakalaka pē te māhina ʼi muʼa ʼo te laʼā ʼi te temi ʼo te māhina foʼou, kae mole hoko ia ʼi te temi ʼaē ʼe lafalafa ai te māhina, ohagē ko te temi ʼo te Pāsikate. Ko te fakapōʼuli ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼaho mate ʼo Sesu neʼe ko te milakulo ia mai te ʼAtua.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
11:1-4. Kapau ʼe tou fakatatau te ʼu fakatotonu ʼaia pea mo te tahi ʼu kupu ʼi te faikole faʼifaʼitaki ʼaē neʼe foaki e Sesu ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga iā māhina e 18 ki muʼa atu, ʼe hā lelei mai ʼe mole tonu ke tatau tuʼumaʼu pē te ʼu kupu ʼaē ʼe tou fakaʼaogaʼi mokā tou faikole.—Mat. 6:9-13.
11:5, 13. Logolā ko Sehova ʼe lotolelei ʼo tali mai tatatou ʼu faikole, kae ʼe tonu ke tou kātaki mokā tou faikole.—1 Soa. 5:14.
11:27, 28. ʼE tou maʼu te fiafia moʼoni mokā ʼe tou agatonu ʼi te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua, kae mole ko tatatou ʼu felōgoi fakafāmili peʼe ko te ʼu gāue fakamālama.
11:41. Tou foaki tatatou ʼu meʼa ʼofa ʼaki he loto manavaʼofa pea mo he lotolelei.
12:47, 48. Ko he tahi ʼe lahi hona maʼua kae ʼe mole tokaga ʼo fakahoko, ʼe kovi age ia ʼi he tahi ʼe mole ina ʼiloʼi peʼe mole māhino kātoa ki tona ʼu maʼua.
14:28, 29. ʼE tou aga fakapotopoto mo kapau ʼe tou fakafeʼauga pē ia totatou maʼuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou maʼu.
22:36-38. Neʼe mole kole age e Sesu ki tana ʼu tisipulo ke natou toʼo he ʼu mahafu moʼo puipui ʼo nātou. Kae ko tanatou ʼu heletā ʼaē neʼe natou puke ʼi ʼonatou nima ʼi te pō ʼaē neʼe lavakiʼi ai ia ia, neʼe ko he faigamālie ʼaia kiā Sesu ke ina foaki age kiā nātou ia te ako maʼuhiga: “Ko nātou fuli ʼaē ʼe natou toʼo te heletā ʼe natou mamate anai ʼi te heletā.”—Mat. 26:52.
[Paki ʼo te pasina 31]
Neʼe tuku mai e Sosefo ia te faʼifaʼitaki lelei ʼi tona ʼuhiga pule fāmili