Kapite 75
Te Matapuna ʼo Te Manuʼia
OHAGE ko tana fai lolotoga tona minisitelio ʼi Kalilea, ʼe fai nei e Sesu te ʼu milakulo ʼi Sutea. Ohage la, ko tana kapu te temonio neʼe ulusino ki te tagata ʼo mole kei feala ai tana palalau. Neʼe ōfo ai te hahaʼi, kae ko ʼihi neʼe nātou toe fatufatuʼi Sesu ohage ko te kau Kalilea: “ ʼE ina kapu te kau temonio ʼaki ia Pelesepu, te pule ʼo te kau temonio.” Ko ʼihi neʼe nātou loto ke fakahā age e Sesu he tahi age fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo ia, pea neʼe nātou faiga ke nātou ʼahiʼahiʼi, ʼonatou ʼui age kia te ia ke ina fakahā age he fakaʼiloga mai te lagi.
ʼI tana ʼiloʼi ʼaē ʼo tanatou ʼu manatu, neʼe tali age ia Sesu ki tona ʼu fili Sutea ohage pe ko tana tali ʼaē ki te hahaʼi ʼo Kalilea. Neʼe ina fakatokagaʼi age ko te puleʼaga fuli pe ʼaē ʼe mavaevae ʼo fakafeagai kia ia totonu ʼe mole tuʼu fualoa anai ia. “Kapau foki, ko tana ʼui age ʼaenī, ko Satana, kua toe mavaevae mo ia ʼo fakafeagai pe kia ia totonu, pea ʼe feafeaʼi anai te tuʼu fualoa ʼo tona puleʼaga?” Neʼe ina fakahā age foki te tuʼulaga faka tuʼutāmaki ʼo tona ʼu fili, ʼo ʼui maʼana: “Kae kapau ʼe ʼau kapu te kau temonio ʼaki te tuhi ʼo te ʼAtua, ko te puleʼaga ʼo te ʼAtua kua kaku moʼoni atu kia koutou.”
Ko te hahaʼi ʼaia ʼaē neʼe sisio ki te ʼu milakulo ʼa Sesu neʼe tonu ke tatau tanatou aga, mo ʼihi ʼi te ʼu sēkulō ki muʼa atu, ʼaē neʼe fēnei tanatou kalaga ʼi tanatou mamata ki te milakulo neʼe fai e Moisese: “Ko te tuhi ʼo te ʼAtua!” ʼE “ko te tuhi ʼo te ʼAtua” ʼaē pe neʼe ina toe tohi ia te ʼu Folafola e Hogofulu ʼi te ʼu maka. Pea “ko te tuhi ʼo te ʼAtua”, ia tona laumālie maʼoniʼoni, peʼe ko te mālohi gāue, ʼaē neʼe ina faka fealagia kia Sesu ke ina kapu te ʼu temonio pea mo fakamālōlō te ʼu mahaki. Ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua neʼe kua kaku moʼoni ia ki te ʼu fili ʼo Sesu, koteʼuhi ko ia ʼaenī, neʼe fakanofo ko te Hau ʼo te Puleʼaga ʼaia, ʼe ʼi te lotolotoiga tonu ʼonatou.
ʼOsi ʼaia pea fai age e Sesu te lea fakatātā moʼo fakamahino age ko tana fealagia ʼaē ʼo kapu te kau temonio ʼe fakamoʼoni ʼaki ai ʼe mālohi ake ia ia Satana: Ko he tagata ʼe mālohi ake ia ʼi he tahi tagata logope te lahi ʼo tana ʼu mahafu ʼe ina lavaʼi ia pea ʼe ina faʼao tona fale hau. Neʼe toe fai age foki e Sesu te lea fakatātā ʼaē neʼe ina fai ʼi Kalilea ʼo ʼuhiga mo he laumālie heʼemaʼa. Ko te laumālie ʼaia neʼe mavae ʼi te tagata, kae kapau ʼe mole fakafonu e te tagata ʼaki he ʼu meʼa lelei te gaʼasi ʼaia, ko te laumālie ʼaia ʼe toe haʼu anai mo niʼihi age laumālie kovi e fitu, ʼo liliu ia ʼo kovi ʼosi ake te ʼuhiga ki muli age ʼo te tagata ʼaia ʼi tona ʼuhiga ʼuluaki.
ʼI tana logo ki te ʼu fakamahino ʼaia, neʼe lea ake te fafine ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi: “Manuʼia te fatu ʼaē neʼe ina fua koe, pea manuʼia te ʼu huhu ʼaē neʼe ke huhu ai!” ʼE tou mahino lelei ai ki te manatu ʼa te fafine ʼaia mokā ʼe tou ʼiloʼi ko te loto ʼo te fafine Sutea fuli ko te fānauʼi ʼo he polofeta, kae tāfito foki te Mesia. ʼI tana manatu, e lagi makehe te fiafia ʼo Malia ʼi tana fānauʼi ia Sesu.
Kae neʼe foimo fakatonutonuʼi atu aipe e Sesu te manatu ʼa te fafine ʼaia ʼo ʼuhiga mo te matapuna ʼo te manuʼia. “Kailoa, ko tana tali age ʼaia, kae manuʼia ia nātou ʼaē ʼe nātou fagono ki te folafola ʼa te ʼAtua pea nātou taupau!” Neʼe mole heʼeki fakahā tuʼa tahi e Sesu ʼe tonu ke fai he faka maʼuhiga makehe kia Malia, tana faʼe. Neʼe ina fakahā ko te meʼa ʼaē ʼe fakatupu ʼaki ai te manuʼia moʼoni, ʼe ko te tauhi ki te ʼAtua ʼaki te agatonu, kae mole ko he ʼu ʼuhiga faka famili peʼe ko niʼihi ʼatu ʼu faʼahiga gāue neʼe fai.
Ohage pe ko tana fai ʼi Kalilea, neʼe ina toe fai feiā pe ʼi Sutea, neʼe toe fakatonutonuʼi e Sesu ia nātou ʼaē neʼe nātou kole age ki ai he fakaʼiloga mai te lagi: ko te fakaʼiloga pe ʼo Sonasi ʼaē ka foaki age anai kia nātou. Neʼe liliu ia Sonasi ko he fakaʼiloga ʼi tana nofo ʼaho e tolu ʼi te fatu ʼo te ika pea mo tana faka mafola mālohi, ʼaē neʼe ina uga ai te kau Ninive ke nātou fakahemala. “Kae koʼeni, ko te ʼui age ʼaia ʼa Sesu, ʼe ʼi henī he tahi ʼe lahi ake ia Sonasi.” ʼO toe feiā pe, mo te fineʼaliki ʼo Sepa neʼe ōfo ia ki te poto ʼo Salomone. “Kae koʼeni, neʼe toe ʼui age e Sesu, ʼe ʼi henī he tahi ʼe lahi ake ia Salomone.”
Ka tutu he mālama, ko te fakamahino age ʼaia ʼa Sesu, ʼe mole ʼave ia ki he lalo fale peʼe ʼai ia ki he lalo kato, kae ʼe hili ia ki he tuʼulaga mālama, ke hā lelei tona mālama. E lagi ʼe ina fia fakahā age ko te fai akonaki pea mo te fai ʼo te ʼu milakulo ia muʼa ʼo te hahaʼi fiatuʼu ʼe fakaliliu ia ko he fakaūgia ʼo te mū ʼo he mālama. Ko te hahaʼi ʼaia neʼe mole nātou maʼu he mata ʼe lelei, ko tona faka ʼuhiga ʼe mole mālama lelei tanatou sio, koia neʼe mole ʼi ai he faka ʼuhiga ʼo tana ʼu milakulo kia nātou.
Ko te hoki ʼosi pe ʼaenī ʼo te kapu e Sesu te temonio pea mo ina faka fealagia ki te tagata ʼalelo mate ke palalau. Koʼena te ʼu meʼa neʼe tonu ke ina uga te hahaʼi ʼaē ʼe lelei tonatou mata, peʼe mālama lelei tanatou sisio, ke nātou viki te ʼu gāue lalahi ʼaia pea mo nātou faka mafola te logo lelei. Kae neʼe mole aga feiā te ʼu fili ʼo Sesu. Koia neʼe ina fakaʼosi fēnei ai tana palalau: “Ke ke nofo tokaga. Heʼe lagi ko te mālama ʼaē ʼe ia te koe ʼe ko te lagi fakapōʼuli pe. Koia kapau ʼe mālama tou sino katoa, ʼo mole ʼi ai hona faʼahi ʼe fakapōʼuli, pea ʼe mālama katoa anai ia ohage pe ko te faka mālamagia ʼo koe e he mālama ʼaki tana mū.” Luka 11:14-36; Ekesote 8:18, 19; 31:18; Mateo 12:22, 28.
▪ Koteā te aga ʼa te hahaʼi ʼi tanatou mamata ki te fakamālōlō e Sesu te tagata?
▪ Koteā te “tuhi ʼo te ʼAtua”, pea koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua kua kaku kia nātou ʼaē ʼe nātou fakalogo ia Sesu?
▪ Koteā te matapuna ʼo te manuʼia moʼoni?
▪ Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke kita maʼu he mata ʼe lelei?