Kapite Hiva
Te Mālohi ʼAē ʼe Foaki e Te ʼAmanaki Ki Te Fakatuʼuake
1. Kanapaula neʼe mole he fakatuʼuake, koteā anai te ʼamanaki ki te kau mate?
KUA mamate koa he ʼu hahaʼi neʼe koutou ʼoʼofa ai? Kanapaula neʼe mole he fakatuʼuake, pea ʼe mole he ʼamanaki anai ke tou toe sisio kia nātou. ʼE nonofo pe anai nātou ʼi te ʼaluʼaga ʼaē ʼe talanoa kiai ia te Tohi-Tapu: “Ko te kau mate, ʼe mole kei nātou ʼiloʼi he meʼa, . . . heʼe mole he gāue, he fakatuʼutuʼu, he ʼatamai mālama, he poto ʼi te Seole [te faitoka], te potu ʼaē ʼe ke ʼalu kiai.”—Tagata Tānaki 9:5, 10.
2. Koteā te ʼamanaki taulekaleka neʼe faka fealagia e te fakatuʼuake?
2 ʼI tona manavaʼofa, ko Sehova neʼe ina faka fealagia ʼaki te fakatuʼuake, ke toe maʼuʼuli te hahaʼi tokolahi, pea mo nātou maʼu te maʼuli heʼegata. Ko tona faka ʼuhiga ʼe feala ke koutou maʼu te ʼamanaki fakaloto fiafia ʼaē ke koutou toe fakatahi ʼi he ʼaho ʼi te mālama foʼou ʼa te ʼAtua, mo te hahaʼi neʼe koutou ʼoʼofa ai kae kua mamate.—Maleko 5:35, 41, 42; Gaue 9:36-41.
3. (a) Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē neʼe maʼuhiga ai te fakatuʼuake moʼo fakahoko te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova? (b) Ko te ʼu lakaga fea tāfito, ʼaē ʼe liliu ai te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake ko he mālohi kia tatou?
3 ʼUhi ko te fakatuʼuake, ʼe mole tou tuʼania ki te mate. ʼE feala kia Sehova, kae mole hona ʼu fua kovi fualoa maʼa tana ʼu kaugana agatonu, ke ina tuku ia Satana ke ina ʼahiʼahi ʼo aʼu ki tona gataʼaga tana tukugakovi hala ʼaē neʼe ina ʼui ai “ko meʼa fuli ʼaē ʼe maʼu e te tagata, ʼe ina foaki anai moʼo hāofaki tona maʼuli.” (Sopo 2:4) ʼUhi ko te agatonu ʼa Sesu ki te ʼAtua ʼo aʼu ki te mate, koia neʼe fakatuʼuake ai e te ʼAtua ki te maʼuli ʼi selo. Neʼe feala ai kia Sesu ke ina foaki te maʼuhiga ʼo tana sakilifisio haohaoa ia muʼa ʼo te hekaʼaga hau ʼo tona Tāmai ʼi selo, moʼo faka fealagia ke tou maʼuʼuli ai. ʼAki te fakatuʼuake, ko te “kiʼi faga ōvi,” ʼaē ka nātou maʼu te tofiʼa mo Kilisito, ʼe nātou ʼamanaki ke nātou fakatahi mo ia ʼi te Puleʼaga ʼi selo. (Luka 12:32) Ko te tahi hahaʼi ʼe nātou maʼu te ʼamanaki ke fakatuʼuake nātou ki te maʼuli heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele. (Pesalemo 37:11, 29) Ko te kau Kilisitiano fuli, ʼe nātou maʼu ʼaki te ʼamanaki ki te fakatuʼuake, he mālohi “ ʼe laka age ʼi te mālohi māhani,” mokā nātou felāveʼi mo he ʼu ʼahiʼahi ʼe feala ke nātou mamate ai.—2 Kolonito 4:7.
Ko Te Faʼahi Maʼuhiga Maʼa Te Tui Faka Kilisitiano
4. (a) He koʼe ko te fakatuʼuake ʼe ko he “akonaki tāfito”? (b) ʼI te agamāhani ʼe mahino feafeaʼi ia te hahaʼi ki te fakatuʼuake?
4 Ohage ko tona ʼui ia Hepeleo 6:1, 2, ko te fakatuʼuake ʼe ko he “akonaki tāfito.” ʼE kau ki te ʼu fakatafito ʼo te tui, pea kapau ʼe mole tou maʼu te ʼu faʼahi ʼaia, pea ʼe mole feala ke tou liliu ko he kau Kilisitiano fakapotopoto. (1 Kolonito 15:16-19) Kae ko te akonaki ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake ʼe ko he manatu faikehe ki te hahaʼi ʼo te malamanei. ʼI tanatou mole maʼu te ʼatamai mālama ʼo te Tohi-Tapu, tokolahi te hahaʼi ʼe nātou tokakaga pe nātou ki tonatou maʼuli ʼo te temi ʼaenī. Pea ʼe katoa pe tonatou maʼuli ki te kumi ʼo te ʼu fakafiafia. Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou mulimuli ki te ʼu lotu tāfito—peʼe kau ki te Keletiate peʼe kailoa—ʼe nātou faka tui ʼe ʼi ai tonatou nefesi tuputupua. Kae ʼe mole ʼalutahi te akonaki ʼaia mo te akonaki ʼa te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake, heʼe mole ʼaoga anai te fakatuʼuake mo kapau ʼe maʼuli tuputupua te nefesi. Ko he tahi ʼe ina faigaʼi ke ina faka ʼalutahi te ʼu akonaki ʼaia e lua, ʼe toe ʼāsili age tana mole mahino ʼi te fakamālohiʼi ʼo tana ʼamanaki. ʼE tou lava tokoni feafeaʼi ki he tahi ʼe fakamalotoloto ke ina ʼiloʼi te moʼoni?
5. (a) Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou mahino kiai, ke feala hatatou ʼiloʼi lelei te fakatuʼuake? (b) Koteā te ʼu vaega ka koutou fakaʼaogaʼi anai moʼo fakamahino te nefesi pea mo te ʼaluʼaga ʼo te kau mate? (c) Koteā ʼaē ʼe lagi feala ke tou fai mo kapau ʼe fakaʼaogaʼi e he tahi he Tohi-Tapu ʼe mole fakahā ai te moʼoni?
5 Ke feala ke mahino lelei ki te taulekaleka ʼo te fakatuʼuake, ʼe tonu muʼa ke mahino peʼe koteā te nefesi pea mo te ʼaluʼaga ʼo te kau mate. ʼI te agamāhani, ʼe feʼauga pe ia mo he ʼu kiʼi vaega ke mālama te ʼatamai ʼo he tahi ʼe fia fai ki te moʼoni faka Tohi-Tapu. (Senesi 2:7; Pesalemo 146:3, 4; Esekiele 18:4) Kae ko ʼihi Tohi-Tapu ʼo totatou temi pea mo ʼihi fakaliliu faʼitaliha ʼo te Tohi-Tapu, ʼe mole nātou fakahā te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te nefesi. Koia ʼe lagi tonu anai ke vakaʼi te ʼu kupu ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu ʼuluaki lea ʼaē neʼe tohi ai te Tohi-Tapu.
6. ʼE koutou lava tokoni feafeaʼi ki he tahi ke mahino pe koteā te nefesi?
6 ʼI te faʼahi ʼaia, ʼe lelei ʼaupito te Tohi-Tapu Traduction de monde nouveau, heʼe ina fakaliliu tuʼumaʼu te kupu faka Hepeleo neʹphesh pea mo te kupu faka Keleka psy·kheʹ ʼaki te kupu “nefesi.” ʼI te tānakiʼaga ʼo te ʼu kupu ʼi te Tohi-Tapu ʼaia ʼe tuʼu ai te ʼu tuʼuga vaega ʼaē ʼe maʼu ai te kupu ʼaia. ʼE lahi te tahi ʼu fakaliliu Tohi-Tapu ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu te kupu nefesi, kae ʼe nātou toe fakaliliu ʼaki te ʼu kupu “keleatula,” “ko he tahi,” “te maʼuli,” pea ko “toku neʹphesh” ʼe lagi fakaliliu anai “ko ʼau” pea ko “tou neʹphesh,” ʼe fakaliliu anai “ko koe.” Ko te fakatatau ʼo te tahi ʼu Tohi-Tapu pea mo te Traduction du monde nouveau, ʼe tokoni anai ki he tahi ʼe ako fakamalotoloto ke mahino ko te ʼu kupu ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “nefesi” ʼi te ʼu ʼuluaki lea, ʼe faka ʼuhiga ki te hahaʼi pea mo te ʼu manu. Kae ko te ʼu kupu ʼaia ʼe mole faka ʼuhiga ia ki he nefesi ʼe fakapulipuli, peʼe ko he laumālie ʼe mavae ʼi te sino ʼo te mate, pea hoko atu tona maʼuli ʼi he tahi potu.
7. ʼAki te Tohi-Tapu, ʼe koutou fakamahino feafeaʼi anai te ʼaluʼaga ʼo nātou ʼaē ʼe ʼi te Seole? ʼi te Hatesi? ʼi te Seʼeni?
7 ʼE toe tatau tuʼumaʼu pe te fakaliliu ʼa te Tohi-Tapu Traduction du monde nouveau te kupu faka Hepeleo sheʼohlʹ ko Seole, pea mo te kupu faka Keleka haiʹdes ko Hatesi pea mo te kupu faka Keleka geʹen·na ko Seʼeni. Ko te kupu “Seole” ʼe tatau mo te kupu “Hatesi.” (Pesalemo 16:10; Gaue 2:27) ʼE fakahā lelei e te Tohi-Tapu ko te Seole pea mo te Hatesi ʼe nā faka ʼuhiga ki te faitoka ʼaē ʼe ʼalu kiai te tagata fuape, pea ʼe fakapipiki te ʼu kupu ʼaia ki te mate kae mole ko te maʼuli. (Pesalemo 89:48; Apokalipesi 20:13) ʼE toe fakahā e te Tohi-Tapu, ʼaki te fakatuʼuake, ʼe feala ke kita mavae mai te faitoka. (Sopo 14:13; Gaue 2:31) Kae kia nātou ʼaē ʼe ʼolo ki te Seʼeni, ʼe mole feala ke toe fakamaʼuli nātou, pea ʼe mole ʼui ʼi te Tohi-Tapu ʼe maʼuli te nefesi ʼi te potu ʼaia.—Mateo 10:28.
8. Ka mahino lelei he tahi ki te fakatuʼuake, pea ʼe malave feafeaʼi anai ki tana ʼu manatu pea mo tana ʼu gāue?
8 ʼI te ʼosi fakamahino lelei ʼo te ʼu faʼahi ʼaia, kua feala leva kia ia ʼaē ʼe tou fai palalau mo ia, ke mahino peʼe koteā te faka ʼuhiga ʼo te fakatuʼuake kia ia, pea mo fakafetaʼi ki te ʼofa ʼo Sehova ʼi tana fai te fakatuʼutuʼu taulekaleka ʼaia. Ko te lotomamahi ʼo nātou ʼaē neʼe mate he tahi neʼe nātou ʼofa mamahi ai, ʼe feala ke maʼamaʼa ʼaki te ʼamanaki fakafiafia ʼaē ke nātou toe felāveʼi ʼi te mālama foʼou ʼa te ʼAtua. ʼE maʼuhiga ke tou mahino ki te ʼu faʼahi ʼaia, ke feala foki hatatou mahino ki te faka ʼuhiga ʼo te mate ʼa Kilisito. Neʼe mahino ki te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, ko te fakatuʼuake ʼa Sesu neʼe maʼuhiga ki te tui faka Kilisitiano, heʼe ina faka fealagia anai ke fakatuʼuake te tahi ʼu hahaʼi. ʼAki he loto faʼafai, neʼe nātou faka mafola te fakatuʼuake ʼa Sesu pea mo te ʼamanaki ʼaē ʼe ina foaki. Pea ʼe toe feiā ia ʼaho nei, ko nātou ʼaē ʼe nātou loto fiafia ki te fakatuʼuake, ʼe nātou vaevae te moʼoni maʼuhiga ʼaia mo te hahaʼi.—Gaue 5:30-32; 10:42, 43.
ʼE Ina Fakaʼaogaʼi ‘Te Kalavi ʼo Te Hatesi’
9. E feafeaʼi te ʼuluaki fakaʼaogaʼi e Sesu ia “te ʼu kalavi ʼo te mate pea mo te Hatesi”?
9 Ko nātou fuli ʼaē ʼe tonu ke fakatahi mo Kilisito ʼi te Puleʼaga ʼi selo, ʼe tonu ke nātou mamate. Kae ʼe nātou ʼiloʼi lelei te fakapapau ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi tana ʼui fēnei: “Neʼe ʼau mate, kae koʼeni! ʼe ʼau maʼuli ʼo talu ai, pea ʼe ia te ʼau te ʼu kalavi ʼo te mate pea mo te Hatesi.” (Apokalipesi 1:18) Koteā te faka ʼuhiga ʼo tana ʼu palalau? Neʼe ina fakatokagaʼi age te meʼa ʼaē neʼe hoko kia ia totonu. Neʼe toe mate mo ia. Kae neʼe mole tuku ia ia e te ʼAtua ʼi te Hatesi, heʼe ʼi te tolu ʼaho, neʼe fakatuʼuake ia ia e Sehova totonu ʼo liliu ko he laumālie, pea neʼe ina foaki kia ia te maʼuli tuputupua. (Gaue 2:32, 33; 10:40) Tahi ʼaē meʼa, neʼe ina foaki age kia te ia “te ʼu kalavi ʼo te mate pea mo te Hatesi,” ke ina faka ʼāteainaʼi te hahaʼi mai te faitoka pea mo te ʼu fua ʼo te agahala ʼa Atama. ʼUhi ko tana maʼu te ʼu kalavi ʼaia, ʼe feala kia Sesu ke ina fakatuʼuake tana ʼu tisipulo agatonu mai te kau mate. ʼE ina ʼuluaki fakatuʼuake te kau fakanofo ʼo tana kokelekasio, ʼo ina foaki kia nātou te meʼa ʼofa maʼuhiga ʼo te maʼuli tuputupua ʼi selo, ohage ko tona foaki age e tana Tāmai.—Loma 6:5; Filipe 3:20, 21.
10. Ko te temi fea ʼaē ʼe kamata ai te fakatuʼuake ʼa te kau Kilisitiano fakanofo agatonu?
10 Ko ʼafea ʼaē ka hoko anai te fakatuʼuake ki selo ʼa te kau Kilisitiano fakanofo agatonu? ʼE fakahā e te Tohi-Tapu kua ʼosi kamata ia. Neʼe fakamahino e te ʼapositolo ko Paulo ʼe fakatuʼuake anai te kau Kilisitiano ʼaia ‘lolotoga ʼi te ʼi henī ʼa Kilisito,’ ʼaē neʼe kamata ʼi te taʼu 1914. (1 Kolonito 15:23) Ka mamate te kau fakanofo agatonu ʼi te temi nei, lolotoga ʼi te ʼi henī ʼaia ʼa Sesu, ʼe mole nātou atalitali anai ʼi te mate. Koteʼuhi ʼi te temi pe ʼaē ʼe nātou mamate ai, ʼe fakatuʼuake nātou ko he ʼu laumālie, ‘kua nātou fetogi, fakafokifā, ohage ko te kemoʼi ʼo te mata.’ ʼE nātou fiafia lahi heʼe ko te ʼu gāue lelei ʼaē neʼe nātou fai “ ʼe kaugā ʼolo mo nātou.”—1 Kolonito 15:51, 52; Apokalipesi 14:13.
11. Koteā te fakatuʼuake ka hoko anai maʼa te tokolahi ʼo te hahaʼi, pea ʼe kamata anai ʼi te temi fea?
11 Kae ko te fakatuʼuake ki te maʼuli ʼi selo ʼa te kau maʼu tōfiga ʼo te Puleʼaga, ʼe mole gata ʼaki pe te fakatuʼuake ʼaia. Ko tona fakahigoa ʼaē ko “te ʼuluaki fakatuʼuake” ia Apokalipesi 20:6, ʼe hā ʼaki mai ʼe ʼi ai te tahi fakatuʼuake ʼe tonu ke muli mai. Ko nātou ʼaē ka kau ki te fakatuʼuake fakamuli ʼaia, ʼe nātou maʼu anai he ʼamanaki fakafiafia ke nātou maʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele. ʼE hoko anai ʼi te temi fea? ʼE fakahā e te tohi ʼo Apokalipesi, ʼe hoko anai ʼi te ʼosi pulihi ʼo “te kele pea mo te lagi”—ʼaē ko te tuʼu agakovi ʼaenī pea mo tona ʼu puleʼaga. Kua ōvi mai te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼaenī. Pea ʼi te temi ʼaē kua fakakatofa e te ʼAtua, ʼe kamata ai anai te fakatuʼuake ʼi te kele.—Apokalipesi 20:11, 12.
12. Ko ai ʼaē ka kau anai ʼi te hahaʼi agatonu ʼaē ka fakatuʼuake ʼi te kele, pea he koʼe ʼe ko he ʼamanaki faka malave loto ʼaia?
12 Ko ai ʼaē ka fakatuʼuake anai ʼi te kele? ʼE kau ai anai te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova ʼo te ʼu temi muʼa, te hahaʼi tagata pea mo fafine ʼaē “neʼe mole nātou tali tonatou faka ʼāteaina ʼaki he faʼahiga totogi,” he neʼe nātou tui mālohi ki te fakatuʼuake. Neʼe mole nātou fia tuku tanatou agatonu ki te ʼAtua ke feala hanatou hāo mai he mate fakamataku. ʼE ko he meʼa fakafiafia anai hatatou feʼiloʼiʼaki lelei mo nātou, pea mo tou fakalogo ki tanatou fakamatala te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe mole fakamatala katoa ʼi te Tohi-Tapu! ʼI te kau fakatuʼuake ʼaē ka maʼuʼuli ʼi te kele, ʼe kau ai anai ia Apele, te ʼuluaki fakamoʼoni agatonu ʼa Sehova; mo Enoke pea mo Noe, te ʼu tagata fai faka mafola lototoʼa ʼaē neʼe nā tala te fakatokaga ʼa te ʼAtua ʼi muʼa ʼo te Tulivio; ia Apalahamo pea mo Sala, ʼaē neʼe nā tali kāiga ki te ʼu ʼaselo; mo Moisese, ʼaē neʼe foaki kia ia te Lao ʼi te Moʼuga ʼo Sinai; mo te ʼu polofeta lototoʼa ohage ko Selemia, ʼaē neʼe sio ki te fakaʼauha ʼo Selusalemi ʼi te taʼu 607 ʼi muʼa ʼo totatou temi; pea mo Soane Patita, ʼaē neʼe logo ki te ʼui ʼa te ʼAtua totonu ko Sesu ʼe ko Tona ʼAlo. Pea ʼe toe kau anai kiai ia te kaugamālie hahaʼi tagata pea mo fafine agatonu ʼaē neʼe mamate ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼo te tuʼu agakovi ʼaenī.—Hepeleo 11:4-38; Mateo 11:11.
13, 14. (a) Koteā ʼaē ka hoko anai ki te Hatesi pea mo te kau mate ʼaē ʼe tuku ai? (b) Ko ai anai ʼaē ka toe fakatuʼuake, pea koteā tona tupuʼaga?
13 ʼAki te temi, ko te tahi ʼu kaugana agatonu ʼa te ʼAtua ʼe fakatuʼuake anai, pea ʼe mole toe ʼi ai anai he tahi ʼi te ʼu faitoka. ʼE lahi anai te faka lāvaki ʼo te ʼu faitoka mokā fakaʼaogaʼi anai e Sesu ‘te kalavi ʼo te Hatesi’ maʼa te malamanei. ʼE fakahā te faʼahi ʼaia ʼi te meʼa ʼaē neʼe hā ki te ʼapositolo ko Soane, neʼe sio ai ko te Hatesi “neʼe lī . . . ki te ano ʼo te afi.” (Apokalipesi 20:14) Koteā tona faka ʼuhiga? Ko tona faka ʼuhiga ko te Hatesi, te faitoka, ʼe fakaʼauha katoa anai. ʼE pulihi anai, mo faka gaʼasi katoa, koteʼuhi ʼaki te fakatuʼuake ʼa te kau atolasio agatonu fuli ʼa Sehova, ʼe manavaʼofa anai ia Sesu ʼo fakatuʼuake mo te hahaʼi heʼe faitotonu. ʼE fakapapau fēnei mai e te Folafola ʼa te ʼAtua: “ ʼE ʼi ai anai he fakatuʼuake ʼo te kau faitotonu pea mo te kau heʼe faitotonu.”—Gaue 24:15.
14 ʼE mole fakatuʼuake anai ia nātou ʼaia ke fakamāuʼi pea mo tauteaʼi ki te mate. ʼI te ʼaluʼaga faitotonu ʼaē ka maʼu anai ʼi te kele ʼi te takitaki ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, ʼe tokoni anai kia nātou ke nātou faka ʼalutahi tonatou maʼuli mo te ʼu ala ʼa Sehova. ʼI te meʼa ʼaē neʼe hā, neʼe avahi “te takaiga tohi ʼo te maʼuli,” pea ʼe feala ke tohi ai tonatou higoa. ʼE “fakamāuʼi [anai] ia nātou takitokotahi ʼo mulimuli ki tanatou ʼu gāue” ʼaē neʼe nātou fai ʼi te hili ʼo tonatou fakatuʼuake. (Apokalipesi 20:12, 13) Koia ʼi te fakaʼosi, ʼe feala ke liliu tonatou fakatuʼuake ko he “fakatuʼuake ki te maʼuli,” kae ʼe mole ko he “fakatuʼuake ki te fakamāu,” ko tona faka ʼuhiga ko te tautea.—Soane 5:28, 29.
15. (a) Ko ai ʼaē ka mole fakatuʼuake anai? (b) Ko tatatou ʼiloʼi ia te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake, ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou fai teā?
15 Kae ʼe mole fakatuʼuake anai te hahaʼi fuli ʼaē neʼe maʼuʼuli pea kua mamate. Ko ʼihi neʼe nātou fai te ʼu agahala ʼe mole feala he fakamolemole. Ko nātou ʼaia ʼe mole nonofo ʼi te Hatesi, kae ʼi te Seʼeni, pea ʼe hoko anai kia nātou te fakaʼauha heʼegata. ʼE toe kau anai ia nātou ʼaia te hahaʼi ʼaē neʼe fakaʼauha lolotoga te “mamahi lahi,” ʼaē kua vave hoko mai. (Mateo 12:31, 32; 23:33; 24:21, 22; 25:41, 46; 2 Tesalonika 1:6-9) Koia logola ʼe ko he toe manavaʼofa lahi ʼa Sehova tana faka ʼāteaina te kau mate mai te Hatesi, kae ʼe mole tonu ke tou meʼa noaʼi totatou faʼahiga maʼuli ʼi te temi nei ʼuhi, heʼe tou ʼamanaki ki te fakatuʼuake. ʼE mole fakatuʼuake anai ia nātou ʼaē ʼe nātou agatuʼu ʼaki tonatou loto katoa ki te pule faʼitaliha ʼa Sehova. Ko tatatou ʼiloʼi ia te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou fakahā ʼe tou loto fakafetaʼi ʼaupito ki te ʼofa makehe ʼa te ʼAtua, ʼo tou faka ʼalutahi totatou maʼuli mo tona finegalo.
ʼE Fakaloto Mālohiʼi Tatou e Te ʼAmanaki Ki Te Fakatuʼuake
16. ʼE tou lava maʼu feafeaʼi te mālohi lahi ʼaki te ʼamanaki ki te fakatuʼuake?
16 Ko tatatou tui moʼoni ki te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake ʼe ina foaki mai he toe mālohi lahi. ʼI te temi nei, ka tou matutuʼa, ʼe tou ʼiloʼi ʼe ʼi ai he temi ʼe tou mamate ai anai, logola te ʼu faitoʼo ʼaē ʼe feala ke tou fakaʼaogaʼi. (Tagata Tānaki 8:8) Kapau neʼe tou tauhi agatonu kia Sehova ʼaki tana kautahi, pea ʼe feala ke tou falala katoa ki te ka haʼu. ʼE tou ʼiloʼi ʼaki te fakatuʼuake, ʼe tou toe maʼuʼuli ake anai ʼi te temi ʼaē kua fakakatofa kiai e te ʼAtua. Pea ʼe ko he maʼuli fiafia anai! Ohage ko tona ʼui e te ʼapositolo ko Paulo, ʼe ko “te maʼuli moʼoni.”—1 Timoteo 6:19; Hepeleo 6:10-12.
17. Koteā ʼaē ʼe feala ke tokoni mai ke tou nonofo agatonu kia Sehova?
17 Ko te ʼiloʼi ʼaē ʼe ʼi ai he fakatuʼuake, pea mo te ʼiloʼi ia ia ʼaē neʼe ina faka fealagia te faʼahi ʼaia, ʼe ina fakamālohiʼi tatou ʼi te tui. ʼE mālohi ai tatatou nofo agatonu ki te ʼAtua, tatau aipe peʼe fia matehi tatou e te hahaʼi agamālohi ʼaē ʼe nātou fakatagaʼi tatou. Kua fualoa te fakaʼaogaʼi e Satana te mataku ʼaē ki te mate moʼo fakapōpulaʼi te hahaʼi. Kae neʼe mole maʼu e Sesu te mataku ʼaia. Neʼe agatonu kia Sehova ʼo aʼu ki tana mate. ʼAki tana sakilifisio faitotogi, neʼe ina faka fealagia ke faka ʼāteaina te hahaʼi mai te mataku ʼaia.—Hepeleo 2:14, 15.
18. Koteā ʼaē neʼe tokoni ki te ʼu kaugana ʼa Sehova ke ʼiloa ai tanatou agatonu fakaofoofo?
18 ʼI te tui ʼa te ʼu kaugana ʼa Sehova ki te sakilifisio ʼa Kilisito pea mo te fakatuʼuake, neʼe ʼiloa ai tanatou agatonu fakaofoofo. ʼI te ʼu ʼahiʼahi, neʼe nātou fakamoʼoni ‘neʼe mole lahi age tonatou ʼoʼofa ki tonatou ʼu nefesi’ ʼi tanatou ʼofa kia Sehova. (Apokalipesi 12:11) ʼE nātou agapoto ʼo mole nātou līaki te ʼu pelesepeto faka Kilisitiano moʼo hāofaki tonatou maʼuli ʼi te temi nei. (Luka 9:24, 25) ʼE nātou ʼiloʼi, tatau aipe peʼe nātou mamate ʼi te temi nei ʼuhi ko tanatou nonofo agatonu ki te pule faʼitaliha ʼa Sehova, kae ʼe ina fakapale anai nātou ʼaki te fakatuʼuake. ʼE koutou maʼu koa te tui ʼaia? ʼE koutou maʼu anai mo kapau ʼe koutou ʼoʼofa moʼoni kia Sehova, pea mo faka maʼuhigaʼi te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake.
Fakamanatu
• He koʼe ʼe tonu ke tou mahino muʼa ki te ʼuhiga ʼo te nefesi pea mo te ʼaluʼaga ʼo te kau mate, ʼi muʼa ʼo te mahino peʼe koteā te fakatuʼuake?
• Ko ai ʼaē ka fakatuʼuake anai, pea ko te ʼiloʼi ʼo te faʼahi ʼaia ʼe tonu ke malave feafeaʼi kia tatou?
• ʼE fakaloto mālohi feafeaʼi tatou e te ʼamanaki ki te fakatuʼuake?
[Paki ʼo te pasina 85]
ʼE fakapapau mai e Sehova ʼe ʼi ai anai he fakatuʼuake ʼa te kau faitotonu pea mo te kau heʼe faitotonu